4,067 matches
-
fără a poseda niciuna din însușirile trebuincioase, strălucind din contra prin lipsa acestor însușiri și prin apucăturile lor vițioase sau imorale. Iată de ce presa română apucă așa de des pe terenul acestor personalități: urmărind vindecarea corupțiunii moravurilor publice ce ne roade de atâta timp, ea este nevoită să denunțe pe înșiși autorii ei, în speranța că va putea stârpi răul din rădăcină pe viitor. Aceia însă cari au dat semnalul mai întîi, cari, târâți de pasiunile lor politice, nu s-au
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
există acide în stare a discompune orice corp organic, astfel există negațiuni capabile a nimici întreg complexul de idei abituale ale unui popor și, precum totdauna orice descompunere produce o mișcare iregulară, tot astfel aceste idei, culese din moralul Mabilului, rod adânc rădăcinele chiar ale vieții noastre publice. Se negă patria, se negă naționalitatea, se negă familia, averea, tot ce dă conzistență unui organism politic - și asta este ceea ce vrea d. C. A. Rosetti. Căci numai atunci când elementele viitorului vor fi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Daca ne vom uita în Germania, stat de o importanță politică ridicată în linia întîia, vom observa că nici legile excepționale, nici puterea discreționară a organelor polițienești, nici chiar starea de asediu, nu pot suprima cu desăvârșire acea mișcare care roade din temelie stâlpii edificiului social. Afară de aceea un rău ascuns, care nu se poate explica cu toată lămurirea cerută, împinge mii și iar mii de indivizi să-și părăsească patria și să treacă valurile mării, un fel de hemoragie a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ea sâmburele unei lipse profunde de apărare. "Să nu ucizi!" spuneau ei. ― Așa spun și frații augustinieni. ― Da, dar ei se și conformează acestei porunci! Jumătățile de măsură în care a excelat creștinismul în privința puterii de viață și moarte au ros ca un vierme și i-au transformat în victime sigure. Călugării augustinieni nu ucid niciodată oameni. Ei acceptă însă că acela care vrea, la rândul lui, să ucidă nu e om, ci fiară turbată, și e de datoria celor puternici
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Universul cunoscut. Deși știuse încă de la început la ce să se aștepte, Rim acționase greșit în cazul violului Mariei și se simțea uimit de orgia care se desfășura în biserica de sub el. Și mai simțea ceva. Viermele îndoielii care îi rodea sufletul făcîndu-l să se întrebe dacă Maria îl mințise cu privire la boala clonelor sau pur și simplu era și ea parte a unei înșelătorii mai cuprinzătoare. Fără zgomot, quintul se prelinse pe lângă unul dintre stâlpii de susținere și se strecură la
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
renunțase de mai bine de treizeci de generații să mai creadă că, după opt sute de ani de explorare spațială, va mai întîlni vreodată vreo inteligență neumană. Cât despre oameni... Ei nu se schimbaseră. Însuși faptul că Satul de Clone, care rodea mereu și mereu aceeași oameni, satisfăcea încă nevoile tuturor Lumilor Agricole era o dovadă că ființa umană nu se schimbase mult. Să se fi înșelat Hristobal? Să-și fi petrecut viața în deșert? Radoslav se îndoia. Chestiunea necesita ore lungi
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
sa viață trecuse prin multe încercări dintre cele mai înfricoșătoare. De multe ori se aflase la doar câteva secunde de moarte, trebuise să ia hotărâri în urma cărora muriseră mii de oameni. Nici chiar soluția finală aplicată clonelor din Sate, după ce rodea Alambicul, nu era un moment cu care să se mândrească. Ajunsese însă în ultimul timp să creadă că adevărata încercare a vieții sale era singurătatea în care trebuia să-și ia deciziile. Nu se iluziona. Abația nu mai era ceea ce
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
responsabilitate a atîtor intelectuali iluștri, mediologul-muscă fină ezită între La Fontaine și bărzăunul său "După destulă străduință, muscoiul se fălește (...) Acum, domnilor cai, plătiți-mi osteneala" și "puterea muștelor" a lui Pascal " Ele cîștigă bătăliile, ne împiedică să reacționăm, ne rod trupurile". Mediologul respectă totul, chiar și pe nătărăi. El știe din experiență că un cuvînt bîzîit din pledoaria unui procuror se poate transforma în glonte. Deci, prudență. O primă observație: datele cronologice nu coincid în cazul meu cu schema promotorului
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
suflet și fuge de sine însuși prin toate distracțiile pe care și le caută și cu care se amăgește, crezând că-și va acoperi rana ascunsă, dorind astfel să fie prieten cu sine, însă împotriva sa însuși. E rana ce roade sănătatea vieții individuale și a celei sociale, aducând multitudinea de catastrofe. Oricât ar vrea omul să ducă o viață pur simțuală, rezumându-se la trăirea ei doar la nivel animalic, totuși ceva arde în adâncurile inimii lui, înăbușit, dar arde
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
suflet și fuge de sine însuși prin toate distracțiile pe care și le caută și cu care se amăgește, crezând că-și va acoperi rana ascunsă, dorind astfel să fie prieten cu sine, însă împotriva sa însuși. E rana ce roade sănătatea vieții individuale și a celei sociale, aducând multitudinea de catastrofe. Oricât ar vrea omul să ducă o viață pur simțuală, rezumându-se la trăirea ei doar la nivel animalic, totuși ceva arde în adâncurile inimii lui, înăbușit, dar arde
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
călcat legământul, nu poate ridica pretenții la ƒese:-ul lui Dumnezeu în temeiul unui drept (legal), el poate și trebuie să continue să nădăjduiască și să aibă încredere că îl va dobândi, Dumnezeul legământului fiind realmente „răspunzător de iubirea să”. Rod al acestei iubiri sunt iertarea, reașezarea în hâr și restabilirea legământului lăuntric.229 Această exegeza a termenului ƒese: ne ajută, pe de o parte, să stabilim sensul de bază și conotațiile lui ƒas:, dar ne și semnalează imposibilitatea transferării acestui
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
a muri frumos; Însă acest lucru nu Înseamnă că, În mod obligatoriu, cauza respectivă poate fi și frumoasă...(ex: idealurile naționalist-fasciste ale Celui de al Treilea Reich). * „Sensul vieții este că se oprește.” (Franz Kaffka) Totuși, „viermele morții” nu poate roade aspirația omului spre o conștiință curată și liniștită, singura care luminează. * „Primesc să fiu Învins de toți numai să fie soarta Învinsă de mine.” (L.A. Seneca) CÎnd ți-ai Înțeles destinul (adică propriile posibilități/capacități sufletești), de fapt l-ai
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
face separația bunurilor. SÎnt Îmbibat tot de teoriile altora, Îndopat de cărți, saturat de articole, Îngrășat cu vorbe și cu imagini. SÎnt fiu al culturii și al celorlalți oameni, deși aș vrea să fiu numai eu Însumi. Această indeterminare mă roade: aș vrea să știu ce anume sînt, care e contribuția mea personală la tot ce-am făcut. Aș vrea să fac daruri celorlalți oameni, după ce i-am furat; aș vrea să adaug și eu ceva la civilizația care m-a
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
justifică la Montaigne, dar și în absolut, poziția și postura hedoniste -, cum să nu ne gândim la elaborarea psihanalitică a conceptului de sublimare? Diversiunea - Pascal își amintește de ea scriind divertisment... - este utilă, scrie Montaigne, pentru evitarea bolilor sufletului. Ne roade în mod dureros o afecțiune? Să ne străduim s-o deturnăm, s-o canalizăm spre alte obiecte ale acestei energii care, în caz contrar, amenință cu distrugerea dar se poate transforma în forță de construcție. Eseurile ca sublimare, deci ca
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
pe cel care nu vrea să se dispenseze de plăcerea pe care i-o produce dependența de un anumit viciu.) „Cine folosește forța Își arată slăbiciunea.” (R. Tagore) Scândura putredă nu stă prinsă În cuie. Sfaturile nu mai servesc celui ros de obișnuințe sau deprinderi vicioase.) „Omul decade sufletește de Îndată ce poartă În sine un singur gând pe care e silit să-l ascundă neîncetat.” (B. Constant) Viciul știe că e urât, de aceea Își pune mască. (Prin urmare, trebuie să ne
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
logică „potrivnică intereselor omenirii”. În acest punct, el atrage atenția că fondatorii orașului nou trebuie să fie pregătiți să acționeze nemilos. Cel de-al doilea pericol al cartierelor sărace era, pe lângă faptul de a fi gălăgioase, primejdioase, obscure, Întunecate și roase de boli, potențialul revoluționar pe care Îl adăposteau - o amenințare pentru autorități. Le Corbusier a Înțeles, ca și Haussmann Înaintea sa, că mahalalele aglomerate au fost și erau În continuare un obstacol În calea eficienței poliției. Referindu-se când la
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Între răsturnarea țarului din februarie și preluarea puterii de către bolșevici În octombrie, când Lenin a scris Statul și revoluția. În continuare, voi compara perspectiva adoptată de Lenin În aceste două lucrări și În scrierile sale despre agricultură cu cea a Rosei Luxemburg din „Mass-Strike, Party, and Trade Unions” șGreva de masă, partidul și sindicateleț, text scris ca o replică la Ce e de făcut?, și a Aleksandrei Kollontai, o figură importantă a Opoziției Muncitorilor - grupare din cadrul partidului bolșevic care a criticat
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
un monopol virtual asupra cunoașterii. El Își imagina un centru atoatevăzător - un fel de ochi care să privească de sus -, care să alcătuiască baza operațiunilor strict ierarhice, În cadrul cărora proletarii deveneau simpli soldați sau pioni. Din punctul de vedere al Rosei Luxemburg, partidul, deși mult mai obiectiv decât muncitorii, putea fi totuși luat prin surprindere și putea oricând Învăța lecții de la cei pe care se presupunea că Îi conduce. Ea considera procesul revoluționar mult mai complex și mai imprevizibil decât Îl
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
tactică a partidului de avangardă, menită să fie folosită la momentul potrivit, ci, mai degrabă, „pulsul viu al revoluției și, În același timp, motorul său cel mai puternic,... forma fenomenală pe care o ia lupta proletară În timpul revoluției”. Din perspectiva Rosei Luxemburg, Lenin trebuie să fi fost asemenea unui inginer care speră să construiască un baraj pe cursul unui râu tumultuos, pentru a-i putea da drumul dintr-o mișcare și a-l transforma Într-un potop enorm - revoluția. Ea credea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
le aplaude discursurile și să aprobe cu unanimitate rezoluțiile - În cele din urmă, totul devine afacerea unei clici... o dictatură În sens burghez”. Alexandra Kollontai și opoziția muncitorilor față de Lenin După revoluție, Alexandra Kollontai a fost, de fapt, vocea criticii Rosei Luxemburg printre bolșevici. Activistă revoluționară, șefă a grupării femeilor din cadrul Comitetului Central (Jenotdel) și, la Începutul anului 1921, colaboratoare apropiată a Opoziției Muncitorești, Kollontai era o persoană incomodă pentru Lenin. Acesta din urmă considera pamfletul foarte dur scris de ea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
exprimă succint această diferență fundamentală: „Opoziția Muncitorească consideră că sindicatele sunt coordonatorii și creatorii economiei socialiste, În timp ce Buharin, alături de Lenin și de Troțki, le lasă să joace numai rolul de școli de comunism și nimic mai mult”. Kollontai Împărtășea convingerea Rosei Luxemburg că experiența practică a lucrătorilor din industrie constituia o indispensabilă sursă de cunoștințe, de care experții și tehnicienii aveau nevoie. Ea nu voia să minimalizeze rolul specialiștilor și al celor din administrație; aceștia erau de o importanță vitală, Însă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
grijă de noiș”. În cele din urmă, rezulta un grup arbitrar și miop de birocrați, aflați În fruntea unei forțe de muncă ce lucrează ziua Întreagă cu „rea credință” În fabrică. Punctul de plecare al Aleksandrei Kollontai, ca și al Rosei Luxemburg, este o ipoteză cu privire la tipurile de sarcini care nasc revoluțiile și care creează noi forme de producție. Pentru amândouă, este vorba de explorări În necunoscut. Există, desigur, câteva reguli de bază, Însă nu se pot stabili strategii sau planuri
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
desființarea satelor ujamaa din regiunea Ruvuma, a fost cultivarea forțată de tutun uscat la foc, care era vândut la prețuri considerate de țărani derizorii. După cum colonizatorii Înțeleseseră cu mult Înainte, acest gen de agricultură forțată ar fi putut să dea roade numai impusă unei țărănimi concentrate spațial, care să poată fi, așadar, monitorizată și, la o adică, adusă la ordine. Următoarea etapă a constituit-o producția comunală controlată. Această formă de agricultură fusese anticipată În „Legea satelor și a satelor ujamaa
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de factori exteriori câmpului său analitic, iar criza rezultată Îi impune să adopte o perspectivă mai cuprinzătoare. Întrebarea pe care o vom pune În acest capitol este de ce un model de agricultură științifică și modernă, care pare să fi dat roade În occidentul industrializat și cu climă temperată, a eșuat de atâtea ori În lumea a treia. În ciuda rezultatelor mediocre, modelul a fost impus de coloniști modernizatori, de state independente și agenții internaționale. În Africa, unde consecințele au fost deosebite de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
martie-aprilie 1918, citat În Carmen Claudin-Urondo, Lenin and the Cultural Revolution, traducere de Brian Pearce, Harvester Press, Sussex, 1977, p. 271. Merită să remarcăm imaginile naturaliste asociate aici cu „democrația de miting”, deoarece ele sunt aproape sigur inspirate de lucrările Rosei Luxemburg (pentru traducerea În limba română, vezi Lenin, Opere complete, volumul 33, Editura Politică, 1965, pp. 211 și 214). Vezi David Harvey, The Condition of Post-Modernity: An Enquiry into the Origins of Cultural Change, Basil Blackwell, Oxford, 1989, p. 126
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]