2,724 matches
-
sudoare”, În timp ce româncele sunt foarte atrăgătoare, În rochiile lor pitorești, care „au fost aduse Încă de Traian XE "Traian" de la Roma” și care scot atât de bine În evidență frumusețea corpului feminin. Pe același ton admirativ, György scrie că trupul româncelor este „robust, Îndesat și puternic”, parcă anume făcut pentru „munca aspră” depusă. „Ele trăiesc natural - mai ține să precizeze versificatorul maghiar, la fel ca și confratele său Mátyasi - și nu sunt palide nici datorită modei, nici din cauza unei alimentații Încărcate
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și gospodari, iar românii leneși și decăzuți, În timp ce aprecierea la adresa femeilor lor răsturna sensul comparației, György concluziona În felul următor: Eu nu spun că nu sunt oameni frumoși și printre sași Și că nu ar exista femei urâte și printre românce, Că nu ar exista răi și printre sași Sau că nici un român nu mănâncă pâine frumoasă. Totuși, dacă ar fi să aleagă - Își Încheie poemul György László XE "László" , cu o notă de umor -, el ar prefera bărbații sași, pentru
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
părinții literaturii moderne maghiare. Spre deosebire de György László XE "László" , Kazinczy se dovedește a fi un adversar metodic al prejudecăților și stereotipiilor naționale, lucru care se explică și prin diferența de nivel intelectual dintre cei doi autori, altfel contemporani. Lui Kazinczy româncele nu i se par frumoase, ci mai degrabă bine făcute. În pofida faptului că a auzit foarte multe cuvinte de laudă la adresa frumuseții româncelor (afirmație de natură să evidențieze existența unui clișeu bine consolidat, care structurează imaginea maghiară a feminității românești
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
care se explică și prin diferența de nivel intelectual dintre cei doi autori, altfel contemporani. Lui Kazinczy româncele nu i se par frumoase, ci mai degrabă bine făcute. În pofida faptului că a auzit foarte multe cuvinte de laudă la adresa frumuseții româncelor (afirmație de natură să evidențieze existența unui clișeu bine consolidat, care structurează imaginea maghiară a feminității românești), Kazinczy scrie următoarele: Eu nu am văzut În tot drumul meu vreun chip, vreo statură la care să mă pot uita cu Încântare
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
el este Încă marcat de sensibilitatea specifică iluminismului, de raționalism și de spirit critic. Viziunea lui Kazinczy asupra feminității românești este impregnată de acest criticism care Îl Îndeamnă să examineze cu luciditate prejudecățile și imaginile preconcepute. Dat fiind că frumusețea româncelor constituie un asemenea stereotip, Kazinczy se simte dator să Îl confrunte cu experiența sa personală. Pentru a fi corectă (În conformitate cu criteriile epistemologice ale iluminismului), opinia sa trebuia să se formeze În urma cunoașterii nemijlocite a realităților, la fața locului, iar aprecierea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
la fața locului, iar aprecierea de ansamblu avea să se Închege pe baza judecării raționale a faptelor observate. Dorința de a etala o asemenea metodologie critică, În mod consecvent, este cea care Îl determină pe Kazinczy să le vadă pe românce altfel decât majoritatea contemporanilor săi, respectiv ca pe niște ființe oarecare, incapabile să trezească un interes mai special. Atitudinea de clasă, mai rezervată, a nobilului familiarizat cu saloanele pestane și vieneze, gusturile personale În materie sau, pur și simplu, dezinteresul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mai rezervată, a nobilului familiarizat cu saloanele pestane și vieneze, gusturile personale În materie sau, pur și simplu, dezinteresul lipsit de semnificație ideologică, sunt factori care trebuie luați În considerare În vederea explicării perspectivei sale singulare. Alte aprecieri superlative la adresa frumuseții româncelor Întâlnim la ardeleanul Nagy Ferenc XE "Ferenc" , care scrie În anii 1830-1840 și aparține generației romantice. După cum vom vedea, noul model cultural, romantic, Își va pune amprenta asupra considerațiilor sale dedicate feminității românești. Referindu-se la românii din Covasna, el
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de autor („culoarea fascinantă”, „ochii răpitori”). Privirea lui Nagy este condusă acum de sentiment, percepția este spontană, directă, patetică, lipsită de calmul și caracterul artificial al decorurilor neoclasiciste. De asemenea, remarcăm și faptul că viziunea romantică e cea care conferă româncelor atributele feminității orientale, ilustrate de tenul „creol răsăritean” și de privirile languroase. Articolul lui Nagy trebuie să fi fost citit și de Kőváry László XE "László" , unul dintre cei mai reprezentativi istorici maghiari din Transilvania. Într-o lucrare publicată În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
frumoase, iar În jurul Covasnei de-a dreptul admirabile”. Acest lucru, adaugă el imediat, „se poate datora Însă și vopsirii lor”. Istoricul ardelean critică aici predispoziția excesivă spre cochetărie, tendința de a purta prea multe podoabe, obiceiul fardării obrajilor, păcate atribuite româncelor și de alți autori, fie ei maghiari, români sau germani. Această trăsătură era blamată atât de iluminiști, cât și de romantici, deoarece ea anula tocmai ceea ce acești observatori prețuiau cel mai mult: prospețimea și naturalețea feminității românești, lipsa de artificialitate
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
autor al unor Peisaje ardelene publicate În anul 1848, simte și el nevoia, la fel ca Nagy Ferenc XE "Ferenc" , să Îmbine referința livrescă de sorginte clasicistă cu observația spontană, ca modalitate de punere În pagină a Întâlnirii sale cu româncele. El mărturisește În fața cititorilor aceeași experiență fascinantă a „privirii”, care are darul să fixeze În memoria călătorului imaginea puternică a farmecului feminin românesc. Dar În acest fel el Îi incită și pe lectorii săi să Își pună imaginația În mișcare
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În memoria călătorului imaginea puternică a farmecului feminin românesc. Dar În acest fel el Îi incită și pe lectorii săi să Își pună imaginația În mișcare, să recreeze mental o experiență afectivă similară: Paris ar fi fost foarte Încurcat În mijlocul româncelor, neștiind căreia dintre ele să Îi ofere mărul. La acestea, frumusețea este Însoțită de efectul farmecului, care iese În evidență mai ales atunci când râd. Îndeosebi ochii lor căprui și vii au un efect Îndelungat asupra călătorului, chiar și În urma unei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Szilágyi XE "Szilágyi" Sándor, cunoscut istoric și prozator ardelean, Împărtășește o viziune ambivalentă, asemănătoare celei pe care am Întâlnit-o În cazul lui Kőváry. Într-un text publicat În anul 1850, el evidențiază combinația dintre farmecul și frumusețea naturală a româncelor, pe de o parte, și portul destul de Încărcat al acestora, tendința spre Împodobire și exotismul etnografic, pe de altă parte. Rezultatul de ansamblu atrage Însă prețuirea observatorului: Româncele sunt frumoase, am putea spune chiar minunate. Chipul lor creol și interesant
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În anul 1850, el evidențiază combinația dintre farmecul și frumusețea naturală a româncelor, pe de o parte, și portul destul de Încărcat al acestora, tendința spre Împodobire și exotismul etnografic, pe de altă parte. Rezultatul de ansamblu atrage Însă prețuirea observatorului: Româncele sunt frumoase, am putea spune chiar minunate. Chipul lor creol și interesant se armonizează atât de bine cu ochii negri și strălucitori! Ele sunt Înalte și cu obrajii roșii. Piepturile lor de marmură sunt ascunse sub cămăși cu broderii bogate
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pe care o putem numi „de factură etnografică”, adică una foarte modernă. Chiar dacă nu atinge gradul de implicare În universul celuilalt pe care Îl presupune perspectiva antropologică din ziua de astăzi, „privirea” de tip etnografic Îndreptată de intelectualii maghiari asupra româncelor Încearcă să asume un anumit grad de „detașare” și „obiectivitate”, În acord cu epistemologia pozitivistă a epocii. Se fac astfel primii pași, deocamdată timizi și ezitanți, În direcția construirii unei perspective a neutralității implicate, acea cold empathy, debarasată (sau cel
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
construirii unei perspective a neutralității implicate, acea cold empathy, debarasată (sau cel puțin conștientă) de prejudecățile specifice universului mental al observatorului. Se poate constata, la capătul acestei analize, că privirile autorilor maghiari care scrutează, la Începutul epocii moderne, chipuri de românce sunt marcate prea puțin de o perspectivă etnică sau naționalistă. Desigur, percepția lor, aidoma oricărei reprezentări umane, nu era inocentă din punct de vedere ideologic. Dar ea nu a fost influențată În mod prioritar de conflictele politice sau sociale dintre
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Jókai Mór" , Forradalmi és csataképek 1848 és 1849-ből [Tablouri revoluționare și de război din 1848 și 1849], I-II, Tipografia Heckenast, Pesta, 1850. Vezi, de pildă, descrierile din vol. I, p. 19. Imagini contemporane cu privire la trăsăturile morale și comportamentale ale româncelor, din Transilvania, ca și din Principatele Dunărene, sunt analizate de: Ștefan Lemny, Sensibilitate și istorie În secolul XVIII românesc, Editura Meridiane, București, 1990, pp. 75-115; Klaus Heitmann, op. cit., pp. 176-191; Neagu Djuvara, Între Orient și Occident. Țările române la Începutul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
1998. În toate situațiile În care vorbește despre „fetele” române, Mátyási folosește chiar cuvântul românesc care le desemnează, ortografiat „Fáta”, la singular, și „Fáták”, la plural. Mátyási József XE "József" , op. cit., p. 88. Ibidem. Versurile lui Mátyási referitoare la frumusețea româncelor vor fi reproduse și de către Szirmay Antal, În volumul Hungaria in parabolis, sive comentarii in adagia, et dicteria hungarorum per Antonium Szirmay de Szirma, Tipografia Universității, Buda XE "Buda" , 1804, pp. 68-69, autor care revine Încă o dată asupra subiectului În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de către Szirmay Antal, În volumul Hungaria in parabolis, sive comentarii in adagia, et dicteria hungarorum per Antonium Szirmay de Szirma, Tipografia Universității, Buda XE "Buda" , 1804, pp. 68-69, autor care revine Încă o dată asupra subiectului În 1809, când scrie că româncele din comitatul Sătmarului „au forme rotunde și o frumusețe deosebită” (Szirmay Antal, Szathmár vármegye..., vol. I, p. 10). György László XE "László" , op. cit. Ibidem, pp. 71-73. Ibidem, pp. 73-74. Pertinența „caracteristicilor naționale” este susținută cu o argumentație identică (experiența nemijlocită
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
propaganda era interesată de fuga tinerilor cu studii, nu de coafeze sau taximetriști. Prietena ei, Amalia, îi spusese Doinei că s-ar putea să fie amară cafeaua băută în piscină. Cartierul străinilor e populat „numai cu șomeri și vaga bonzi”. Româncele pe care Doina le întâlnește, o chelneriță și o cântăreață, și ele căsătorite „afară”, sunt niște ratate care „crapă de singurătate”. Profesoara de limba română Doina, o studentă eminentă, care putea „să rămână la catedră”, se angajează la o muncă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
care au prădat în zona Bistriței și în Maramureș, iar la întoarcere, și în Moldova, cum le era obiceiul. Desele năvăliri și pustiiri ale tătarilor în teritoriul Moldovei au dus la apariția a două legende locale: “Românii și tătarii”și “Românca și tătarii”, culese și publicate de Simion Florea Marian. De-a lungul timpului, raporturile româno-tătare au fost mai mult de neînțelegere, de război, determinate de caracterul prădalnic al acestei populații așezate în stepele de la nordul Mării Negre, în Crimeea și în
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
după cele locale: inscripții, înscrisuri pe cărți vechi și pe monumente de la cele două biserici și de pe monumentul „Stâlpul lui Vodă”. De asemenea, Simion Florea Marian a cules și prelucrat două legende, una auzită „de la mai mulți români din Vama” - „Românca și tătarii” și „Românii și tătarii”, „legende care păstrează amintirea luptelor cu tătarii din lunga perioadă a incursiunilor făcute pe teritoriile românești de tătarii crâmleni și de cei din Buceac” <footnote Victor Spinei, Moldova în secolele XI-XIV, Editura Științifică și
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
crâmleni și de cei din Buceac” <footnote Victor Spinei, Moldova în secolele XI-XIV, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982, p. 158 și urm footnote>. Cele două legende au un conținut aproape identic; deosebirea constă în aria de răspândire. În timp ce legenda „Românca și tătarii”, are un caracter local, fiind cunoscută numai în Vama, cealaltă, „Românii și tătarii”, are o arie mai largă de răspândire, fiind cunoscută în 1890 în Fundu Moldovei de la care a aflat-o profesorul de la Universitatea Cernăuți I. G.
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
de Stahi cu multă căldură și dragoste, față de temă. Este una dintre cele mai frumoase lucrări din epocă iar în portretistica lui Stahi putem să o considerăm ca fiind de referință. Tabloul a fost expus în 1883 cu titlul: O româncă în sărbătoare, după care autorul a donat-o Pinacotecii ieșene în 1889, împreună cu alte lucrări. Privit în momente de tihnă și relaxare vom descoperi frumusețea acestui portret, negândindu-ne nici o clipă la termeni ca “aca- demism” sau “idilism” ca
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
o folosește Sadoveanu la adresa aceluiași personaj din creația sa timpurie, cînd animozitățile dintre moldoveni și munteni Încă nu se stinseseră complet și ar putea fi mai puțin suspectat de românism, Cozma Răcoare, care se va Îndrăgosti de un pui de româncă, cucoana Sultana: -Ce strașnică muiere! Sau ne putem referi la Moș Precu, stăpînul crîșmei aflate Între Șomuz și Între satul Broșteni, undeva În apropierea Fălticenilor, un român Înalt, adus puțin din spetele late, pentru a cărui nevastă, mătușa Anghelina, nu
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
veritabilă comunitate de cetățeni arabi (sirieni, irakieni, egipteni, iranieni etc.) care controlează traficul de droguri, contrabanda cu țigări și alcool, traficul cu autoturisme de lux furate, prostituția și plasarea de valută falsă. Un număr apreciabil dintre aceștia sunt căsătoriți cu românce, au urmat cursurile unor instituții de învățământ superior, cunosc obiceiurile și realitatea din România. Mafia arabă reprezintă o forță reală în plan economic, are o puternică legătură cu structurile de putere, este infiltrată în organismele cu atribuții de control financiar
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]