6,798 matches
-
ta să curgă către un cap fără păr, cu brațe amorțite în ură, cu zâmbetul rânjet pe gura bogată în cuvinte poleite. Rămâi suspendat între iluzie și chiupul supraplin al inimii tale, cu mintea adormită, reconstruind la infinit cetăți din ruinele înșirate în arealul bucuriei de a iubi a sufletului tău. Se rostesc fraze prelungi sau prealungi în care, scaunul regelui e ocupat de amăgire. Regina este autoamăgirea iar servitorul umil e îmbrăcat în aura căldurii și frumuseții tale interioare. Vrei
OCHI DIN LEMN DE ABANOS de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 657 din 18 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346422_a_347751]
-
să fie cunoscut cuvântul lui Dumnezeu. Aici, la biserică, lumea îl iubea foarte mult. Alături de părintele, am adus o părticică din moaștele Sfântului Silvestru și pe care vrednicul de pomenire patriarhul Teoctist, le-a adus de la Roma, de la cardinalul Camillo Ruini, vicar general al Romei. Atunci Părintele Patriarh a ținut o cuvântare în cuprinsul căreia a rostit poate cel mai frumos imn adus Sfântului Silvestru de către cineva. Eu am scris un acatist pentru Sfântul Silvestru pe care îl citim cu regularitate
EDUCAŢIA MORAL-RELIGIOASĂ AR TREBUI SĂ FIE IMPERATIVUL VREMII NOASTRE!... – DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/346320_a_347649]
-
Andrés Sánchez Robayna într-un discret context metafizic. Oricare ar fi sursa inspirației, o măruntă floare de ciulin (“UMBRA ta doar/ apasă pe lut/ mai puțin decât tine.// Și încă mai puțin decât umbra-ți,/ pasul nostru-n țărână”), priveliștea ruinelor miticului, faimosului odată, Delos ( “...în pietrele tale nu rămân decât semne/ ale nimicului și ale nimănui”), ori grupul statuar al cardinalului Ludovico Ludovisi din Palazzo Altemps, Roma (“ Nu există distrugere, ai zis. Ne vom întoarce/ la sânul stelei, în ținutul
POEZIA LUI ANDRES SÁNCHEZ ROBAYNA – O METAFIZICĂ A LUMINII de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346449_a_347778]
-
de Franța și Italia, la vărsarea lui Dranse în Rhone și la poalele Alpilor elvețieni. Orașul este cunoscut pentru amfiteatrul său și notabil pentru muzeul Fundației Pierre Gianadda, cea mai importantă atracție culturală din Martigny. Clădirea a fost construită pe ruinele unui templu roman. O altă curiozitate a orașului sunt sculpturile moderne din sensurile giratorii, proiect înființat în 1994. A paisprezecea la număr, dar nu ultima este opera „Stela timpului” realizată de artistul Raphael Moulin, instalată în sensul giratoriu Guercet. La
PARCUL DE SCULPTURĂ ÎN AER LIBER DIN ORAŞUL ELVEŢIAN MARTIGNY de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346481_a_347810]
-
a lansat și volumul „Principiile cercetării martirologice” (Editura Christiana) realizat de prof. dr. Ilie Bădescu, lector dr. Andreea Băndoiu și prof. dr. Pavel Chirilă. Vizita la închisoarea Jilava, fortul 13, a fost un ultim punct al agendei simpozionului. Zidurile, azi ruine, ale unui loc încărcat de istorie tristă, încă provoacă fiori în sufletele celor care le revăd, sau ale celor care le văd pentru prima dată. Prof. dr. Vasile Mihoc, împreună cu prof. dr. Georgios Metallinos, a condus o slujbă de pomenire
PRIMUL SIMPOZION INTERNATIONAL DE MARTIROLOGIE DIN ROMANIA de MĂDĂLINA CORINA DIACONU în ediţia nr. 99 din 09 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348255_a_349584]
-
umbra ta... De-atâtea ori părea că mor sau înviez. Un înger trăia-n mine și mă abilita, Să mă simt cu tine, cu cât mă depărtez. Se cască largi prăpăstii la care ai trudit. Fiorul meu prelung țipă în ruine, Iar din păcatu-n care tu m-ai ademenit, Blândul Dumnezeu se va-ntregi cu mine. Te-ai măritat subit, erai atunci frumoasă... Și astăzi ruga mea poartă haine grele; Un înger mi-a dezis credința curajoasă Și e scrum amiaza
AI FOST IUBITA MEA de STELIAN PLATON în ediţia nr. 470 din 14 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348333_a_349662]
-
de ai mei părinți. Că fundația morală a comportării mele în societate este solidă, trainică, la fel cum a fost și a lor. Astăzi, ca o evocare a proprie-mi existențe, arunc o privire în trecut: cum am ajuns la ruinele căsniciei noastre? Să fi fost oare destinul? Să fi fost oare o imixtiune a sorții? Ei, dar asta e o altă poveste.... octombrie 2009 Referință Bibliografică: O fotografie cât o mie de cuvinte / Cristea Aurora : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
O FOTOGRAFIE CÂT O MIE DE CUVINTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348310_a_349639]
-
Mă guvernează zilnic ineditul, Izvoare recitesc din viitor. Eu sunt pe veci mormîntul clipelor, Mormînt ales ce-și triluie-asfințitul Și nu apune,-n ciuda orelor. Sunt mulțumit că pot s-alerg spre sine Și pe Iisus să-l rump dintre ruine. Referință Bibliografică: Altfelizvodirea lui TRAIANUS / Traian Vasilcău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 442, Anul II, 17 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Traian Vasilcău : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
ALTFELIZVODIREA LUI TRAIANUS de TRAIAN VASILCĂU în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348350_a_349679]
-
de nimic altceva decât să îngroape în moartea glacială atâtea și atâtea ființe umane ... O zi în care cursul vremii s-a oprit fără vlagă preț de câteva zeci de secunde pentru ca ființa unuia să ajungă a se confunda, printre ruine, cu ființa celuilalt ... 4 martie 2012 - trei decenii și jumătate de neuitare la aducerea-aminte a coșmarului unor clipe ce au secerat definitiv firul vieții a mii și mii de oameni, făcând să dispară pentru totdeauna liniștea tăcută a unui spațiu
SEISMUL, CLIŞEUL TRAGIC AL UNEI REALITĂŢI CRUDE ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348347_a_349676]
-
dau vestire Și frații mă sfâșie, Vreau sfântă ocrotire Să-mi fii doar Tu, Marie! Când pentru Cer las lumea, - Las totul pe vecie! Și strig, urcându-mi culmea, Doar numele-Ți, Marie! Un Roșu Divin Sângele Tău, Iisus, dintre ruine, Nu s-a pierdut în van: a curs în mine, Sângele Tău, Iisus, pe care umblă Corăbii roșii cu divină umbră Și monastiri târzii vâslind spre lună, Spre-un roșu preadivin ce le cunună. Și totu-i răsărit, nimic n-
CÂNTECE DIN RAI de TRAIAN VASILCĂU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348378_a_349707]
-
15 puncte) 16. nori grei de ploaie... niciun strop de lapte din sânii lehuzei Cezar Florin Ciobîcă Locul II (13 puncte) 10. dangăt de clopot - din cărucior scâncetul bebelușului Cornel C. Costea 13. coboară seara - un cireș se înalță printre ruine Maria Tirenescu Locul III (11 puncte) 14. ploaie măruntă - în fereastra vădanei două flori uscate Ailoaei Cristina Referință Bibliografică: Haiku / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 577, Anul II, 30 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 577 din 30 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348443_a_349772]
-
15 puncte) 16. nori grei de ploaie... niciun strop de lapte din sânii lehuzei Cezar Florin Ciobîcă Locul II (13 puncte) 10. dangăt de clopot - din cărucior scâncetul bebelușului Cornel C. Costea 13. coboară seara - un cireș se înalță printre ruine Maria Tirenescu Locul III (11 puncte) 14. ploaie măruntă - în fereastra vădanei două flori uscate Ailoaei Cristina Referință Bibliografică: Haiku / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 577, Anul II, 30 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 577 din 30 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348460_a_349789]
-
regiune, în încercarea de a scăpa statutului de minoritate și pentru a găsi mijloacele de a conviețui cu lumea islamică, creștinii au recurs la un anumit naționalism local, adică de consolidare a sentimentului de apartenență la Statele existente (create pe ruinele fostului Imperiu Otoman). Caracterul multicomunitar le permitea dezvoltarea unei identități, ce nu se putea confunda cu grupările majoritare. În contextul acestei "compartimentări" o transformare importantă se producea în planul identitar al majorității, care avea conștiința apartenenței la o țară. La
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
în armoniile astrale, unde se poate pune iarăși vîsc la ușa casei, spre o normalitate dorită și mai ales revisată. Sunt sfere semnatice reluate, chiar și în noua temă medievală unde ni se povestește despre o cetate, un castel în ruine, nimic altceva decât o metaforă a ființei interioare, cu sugestia prezenței castelanilor, curtezanelor, a riturilor păgâne, precum arderea trunchiului de brad bătrân și descântele Șamanului, cu mulțimi înfometate, hălăduind prin piețe și închinându-se fiului nopții, Momus. Am observat și
VASILE BURLUI-UN POET ADEVARAT de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345042_a_346371]
-
era fericită (familial): avea un băiețel, construia o casă, fotbalistul se făcuse arbitru...avea aprozarul lui acum. Doar profesional se văita...pentru el, acceptase un post la țară...și-și croise cărarea cu coasa, până la intrarea în școală. Filmele cu ruine și clădiri-sicrie...i se păreau turnate...la școala ei. “Ochi de mură” acumulase datorii la d-nul mustăcios...că nici într-o jumătate de viață, cu salariul din învățământ, nu le-ar fi putut da înapoi. „Șansa” ei a fost
FĂRĂ SFATURI! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345118_a_346447]
-
aceștiase străduiesc să ne convingă, să ne impresioneze, să ni se așeze dinaintea atenției. Da, vor rămîne în conștiința noastră drept cei care au batjocorit economia și speranța poporului într-un trai mai bun. Mai există vreun remediu? Poate de sub ruine ar putea izvorî o conștiință nouă, care să proclame cu tărie necesitatea unei reforme, capabile să pună capăt marasmului și distrugerii, o reformă de simplificare, una autohtonă, cu respondent rapid în sensul redresării economiei și societății. În concluzie, mărturisesc că
MAI EXISTA REMEDIU? de DIANA POPESCU în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345116_a_346445]
-
domne cu strada curvelor din Napoli, i-o reteză barmanul .. Acesta se întoarse apoi spre mine. -Zi-i domne”, spuse el, chiar m-ai făcut curios! Care sunt orașele alea? -Au fost distruse de cenușa vulcanică două orașe. Pompei și Herculaneum! Ruinele lor sunt vizitate acum de mii de turiști! -Și al treilea obiectiv care ar fi? -Păi asta îl întreb și eu pe nea Costică exploratorul! Ce insulă se află în largul golfului Napoli și ce împărat roman și-a avut
CONFRUNTAREA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345102_a_346431]
-
Acasa > Strofe > Timp > GEORGETA RESTEMAN - POEME DE IARNĂ INSULARĂ Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 744 din 13 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului IARNĂ INSULARĂ Pribeag și deșirat printre ruine Gândul trudește-adesea-n miez de noapte Se răsucesc ghirlande reci de șoapte Și nesfârșiri de dor... de dor de bine. Întunecați, bolnavi de neputință Plâng nori de plumb peste nisip și pietre Din trupul lor țâșnesc vii arbalete De parc-ar
POEME DE IARNĂ INSULARĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345176_a_346505]
-
Simfonie în alb... visul de-acasă Cedri din Troodos topindu-și veșmântul Ghețuri trudind să ucidă cuvântul Stropi de sudoare pe frunte-mi apasă. Căldură în suflet, alb în privire O insulă rece, ce iarnă sihastră... Marea cântând simfonia albastră Ruine ce-ascund povești de iubire. Destine strivite în mituri străvechi Zei și zeițe râvnind „paradisul” Vise ce mor înecate-n abisul În care nisipul și marea-s perechi... Scriu cu petale de floare de nalbă Cumintea-mi trăire, dragoste lină
POEME DE IARNĂ INSULARĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345176_a_346505]
-
pe dragostea pentru tânăra generație, pe formarea unor calități morale înalte. De atunci, prefacerile sociale au schimbat totul, valorile sunt altele. Generațiile mai noi nu mai știu cum a fost. Doar din când în când mai străbat câteva ecouri dintre ruinele școlii numită pe atunci „Ioan Oteteleșanu”. Frumusețile castelului cu împrejurimile lui au rămas doar ca o amintire a unor vremuri cu care ne puteam mândri. Mulți sunt cei care nu știu că într-o perioadă, prin rafinamentul și eticheta acelor
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
unduiește în torsuri/ în bărbi încîlcite/ în sîni și pe pulpe/ în vis de zeițe și zei nenăscuți// Inima parcă începe să tremure.” (“Michelangelo”) 2. „Unelte și inorogi, sentimente. miresme amare” „Oare cum e să fii/ căutător de comori/ printre ruine?” Aici este cheia, în aceste trei versuri, pentru a descoji aceste fructe și a le gusta miezul savuros. O minimă observație, dar esențială: cifra trei are o semnificație magică pentru Diana Trandafir. Nu la sfînta treime mă refer, ci la
POEME CU CEASURI ŞI FLORI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345347_a_346676]
-
Grădină Engleză. Il Giardino Inglese este o adevărată grădină botanică cu plante, de diferite specii și vârste, atât din Europa cât și din Australia, Insulele Canare, Noua Zeelandă, Texas, California, etc. De la intrarea principală aleile se ramifică în ambele părți. În stânga descoperi ruinele unui templu italian, apoi Teatrul în aer liber înconjurat de ziduri ca o cetate. Pornind din amonte spre aval numeroase alei șerpuiesc printre spațiile verzi și pădurea formată de la arbuști până la arbori seculari de toate speciile, foioase, rășinoase, quercinee. Deasupra
IL GIARDINO INGLESSE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345411_a_346740]
-
îți atrage atenția tumultul unei mici cascade formată de undeva din subteran și care se scurge într-un lac de basm numit Bagno di Venere(Baia lui Venus). De partea cealaltă lacul este mărginit, în stâncă, de Criptoportico, care simulează ruinele romane și în care sunt prezente multe statui. Din micuțul lac pornește un canal prin care apa deversează printr-o cascadă în alt canal. La aceasta se poate ajunge printr-un tunel în stâncă. Puțin mai la vale în fața ochilor
IL GIARDINO INGLESSE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345411_a_346740]
-
un canal prin care apa deversează printr-o cascadă în alt canal. La aceasta se poate ajunge printr-un tunel în stâncă. Puțin mai la vale în fața ochilor se desfășoară un lac în mijlocul căruia se află o insuliță cu niște ruine năpădite de vegetație. De jur împrejur lacul este străjuit de arbori iar în câteva locuri sunt prezente insulițe cu nuferi înfloriți Spre aval aleile șerpuiesc printre arborii de diverse specii și diferite vârste ca într-o pădure amenajată cu grijă
IL GIARDINO INGLESSE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345411_a_346740]
-
visele. Da, în Liban am început să-mi clădesc încet lumea mea și cu multă durere și lacrimi puneam nepremeditat în pagină după pagină, în arhiva sufletului. Am început să mă ascund printre rafturile ei și clandestină sau prezentă printre ruinele materiale și sufletești ale războiului civil, mi-am triat personajele vieții, și pietrificat toate amintirile din țară, mutându-mi punctul de gravitație, „între la mine și aici”, așa cum amintirile și gândul mă duceau. Și tot acest „nou” m-a reclădit
TAINA SCRISULUI (46) – PASIUNEA de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 821 din 31 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345500_a_346829]