1,939 matches
-
fac patriarh. Tot pământul * să fie compus din români cari să știe bine bulgărește. Români uniți să-tindem *** unde românii sunt prea amestecați cu bulgari. Rom[înește] grecește mănăstiri grecești Rom[înește] bulg[ărește] mănăstiri bulg[ărești] Rom[înește] sârbește mănăstiri sârbe Rom. a - Dicționar neo greco-serbo-bulgaro-romîn Să-mi cumpăr Biblia în toate limbile aceste. [5] Kaballa mea proprie călugăr - secretar general la esterne în calitate de călugăr - arhidiacon - arhimandrit episcop in partibus, dr. in teologie, delegat la patriarhie în afacerile mănăstirilor închinate (Să
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
nu lipsește chiar o activitate experimentală pentru a găsi principial cea mai potrivită soluție. Numesc acum numai colonia de locuințe experimentale din Brno (?), care a fost clădită anul acesta cu prilejul expoziției jubiliare de către cîțiva arhitecți cehi moderni”. Ecouri ruse, sîrbe și slovene Contactul cu avangarda rusă are loc prin intermediul revistelor occidentale, italiene, franceze sau germane. Nu vom întîlni în publicațiile noastre avangardiste nici o referință la David Burliuk, Krucionîh, Hlebnikov, de pildă, blocajul informațional fiind cauzat — după toate probabilitățile — și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
putregaiul așa-zisei civilizații» democratice. Îi spune că poeții Sîrbi cari zac în închisori sînt mult mai puternici și mai artiști decît limonetăria și zarzavatul sentimental al poetului indian călător”. O notiță din numărul 75 semnalează partizanatul bolșevizant al grupării sîrbe (Mitzic fiind, la acea dată, refugiat în Franța, iar revista sa — interzisă în Serbia): „Zenit «interdit en Serbie». Nu e nici pornografică, nici subversivă. Pur și simplu o revistă de artă nouă. Director Liubomir Mitzitch. Mitzitch, ne spune fluturele volant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
acestui articol revista a fost confiscată de poliția Belgradului. Lipsiți în mare parte de plastică — reprezentată prin singurul indigen Jo Klek — Zenit desfășoară dîrz, dincolo de porțile Severinului, drapelul avantgardei”. După această panoramă succintă — primele două traduceri ale unor poeme „noi” sîrbe („Margă și mîna neagră“ de St. Jivanovici și „Barbar amestec“ de Liubomir Mitzic, ultimul — un manifest al „barbarogeniei” sîrbe și un elogiu simili-futurist al „pericolului”). Resentimentele „balcanice” față de Occident caracterizează și poemul lui Mitzic: „Dacă ochii balcanici nu includ creerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Jo Klek — Zenit desfășoară dîrz, dincolo de porțile Severinului, drapelul avantgardei”. După această panoramă succintă — primele două traduceri ale unor poeme „noi” sîrbe („Margă și mîna neagră“ de St. Jivanovici și „Barbar amestec“ de Liubomir Mitzic, ultimul — un manifest al „barbarogeniei” sîrbe și un elogiu simili-futurist al „pericolului”). Resentimentele „balcanice” față de Occident caracterizează și poemul lui Mitzic: „Dacă ochii balcanici nu includ creerul occidentalei arte/ Dacă orientala arteră nu capătă sînge european/.../ În sînge pur reflectăm ochii conduși de ideea voastră/.../Trăzniți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
nu capătă sînge european/.../ În sînge pur reflectăm ochii conduși de ideea voastră/.../Trăzniți zenitiști barbarogenie/.../Barbarogenie salvator pilot barbar ideoplan”. Complexul „barbarofil” și antioccidentalismul - colorat naționalist sau bolșevizant - sînt ingredientele particularizante ale imaginii oferite avangardiștilor români de către avangarda „zenitistă” sîrbă. Percepția modernismului sloven este, în revistele românești de avangardă, grevată de confuzii amuzante, explicabile prin faptul că ecourile sale parvin exclusiv mediat, prin intermediul unor publicații occidentale. În Contimporanul nr. 81, o notiță despre Der Sturm, salută numărul special dedicat avangardei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ilustrativă în privința caracterului preponderent estetic al avangardei autohtone din anii ’20. Am acordat, apoi, o atenție specială - în cadrul unui demers comparativ - relațiilor avangardei românești cu avangardele central și est-europene; au fost avute în vedere îndeosebi avangardele maghiară, poloneză, cehă, rusă, sîrbă, slovenă și lituaniană, promovate îndeosebi prin intermediul revistei Contimporanul. Interesul acesteia pentru mișcări similare din țările vecine - ele însele „periferice” - constituie un aspect asupra căruia nu s-a insistat suficient și, în același timp, un fenomen mai puțin obișnuit în interbelicul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
poziție aproape verticală,întreg acel măiestrit aranjament de metal, care,în totalitatea sa, purta denumirea de tractor de mare putere. Nu rareori îl forța, accelerându-i motorul, până ce namila sta în fund, pe partea din spate, dansând un fel de sârba pe loc după care, ostenit, cădea ca o ființă care aproape nu-și mai poate trage răsuflarea. Câte unul îi atrăgea atenția, cât în glumă, cât în serios: Cercele, vezi că ulceaua nu merge de multe ori la apă. Ei
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
de societatea civilă, așa că a trebuit să vină Făt-Frumosul Elenei Udrea, călare pe un butoi, să impună un alt tip de președinte, la care nici nu se gândiseră, cei ce concepuseră tezele Constituției. Așa a apărut președintele jucător, jucător de sârbă la Cireșica, dar și mai abitir jucător cu soarta oamenilor care au avut nenorocul să se nască în această țară. Așa că ieri dimineață, pedeleii, udemereii, unepereii și celelalte cotarle minoritare rătăcite pe aici, s-au adunat în ședință pentru a
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
găidulca sa ca dintr-un izvor fermecat: Ascultă, nepoate, îl lămurea din când în când bătrânul, acum o să-i tragem învârtita lui Mitru Pribeagu, mare cântăreț din scripcă la vremea lui!... Și-acum, uite, ține-te bine, ai s-auzi sârba lui Marinică Ploscă, lăutarul de la Ponoarele, mare scripcar și el... Pe unde i s-or fi odihnind acum ciolanele!... Hora asta, nepoate, o zicea Siminel Șolcanu, de-i spunea lumea Veselu. Eram flăcău pe vremea aia... Hei-hei, că din vremurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
mai erau doriți în preajma noastră, așa c-au fost nevoiți să rupă rîndurile și să plece cu coada-ntre picioare. Pe cîțiva i-am văzut eu scrîșnind din dinți de ciudă și i-am auzit înjurînd în gura mare în sîrbă sau rusă. O fi fost bine, o fi fost rău? Ne-am descotorosit de ei prea repede? Greu de spus, mai ales că în clipele alea numai la asta nu se gîndea nimeni, forțele de ordine începuseră deja să-și
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
mai de seamă clarinetist din Valea Mare, se trase mai aproape de auditoriu pentru ca efectul și comunicarea cu sala să fie optime, făcu un semn din ochi lu tac’su, acesta a cerut „lingurili” și numai după aceia Ionel a Început „Sârba de la Valea Mare”, respectând notă cu notă intrarea vertiginoasă și floricelele greu de reprodus ale clanetului. Bunicu’ Ghiorghi, șef de fanfară Însăilată, imita perfect și cu mare acuratețe baritonul-prim iar cu cele două linguri dicta și ținea ritmul. Va era
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
rău pe fiu’su Niță (da-păi copchii s-așa cum țî-i dă Dumnezeu, uneori părinții nici nu-s vinovați!). Vărul era cam „afumat”, nu a vrut să mănânce dar a solicitat un pahar cu vin. Bunicu’ Ghiorghi, fire hotărâtă, comandă: Sârba, de la capăt! Începură În aceiași formulă și formație. Văzând și auzind cam ce făină se macină la moară, moș Sava a renunțat la cealaltă jumătate de pahar cu vin și a luat din cotruță sucitorul și a ciocănit ușa pentru
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
din cotruță sucitorul și a ciocănit ușa pentru a găsi „partea care cântă” și cu ajutorul instrumentului de import, Întrun fel care l-a uimit pe Va a Început să producă niște sunete scurte și ritmice care confereau o notă aparte sârbei, era ceva Între contrabas și jass-ul de la Cățălești. Pe măsură ce timpul trecea pe nevăzute, inimile se deschideau, voia bună scotea În evidență frumusețea sufletelor greu Încercate de vremuri, nevoi și neputință și oamenii dădeau frâu liber bucuriei de a fi Împreună
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
să cânte din frunză. Și nu oricum și nu orice! Imita perfect clanetul lui Costică Bârțac din Valea Mare, cu toate Înfloriturile specifice dar, și notele personale date de excelentul muzicant, șef de fanfară, atunci când Începea o horă sau o sârbă și când le Încheia! Știa mai toate cântecele pe care le cânta „banta”! și toți băieții și fetele au rămas uimiți, l-au rugat să-i Învețe și pe ei, dar arta-i artă și nu toți sunt hărăziți a
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Neacșule, nu mă lăsa! Neacșule, se rugă Dumitru, încercînd să se miște cu ultimele puteri. Acesta se făcu că nu-i aude și desfăcu cât putu de tare burduful. - Cântați, mă, marșul miresii, ce vă uitați așa? Ceva săltăreț, o sârbă. Și încercă să se târască cât mai departe de ceilalți. Cânta într-una, desfăcând și strângând cu furie armonica. Anghel strigă după el: - Nu pleca, mă, nu pleca, barim, dacă e să murim, să murim cu toții. Mă, n-auzi, nu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
contenea... Cerul neclintit, rămânea senin și limpede ca lacrima. Soarele nu atinsese cumpăna cerului, când tot satul se adunase în bătătură crâșmei lui Șmil. Voioșia era mare; toți se bucurau de sărbătoarea Maicii Domnului. Dar mai ales, ritmul drăcesc al sârbei nu slăbea deloc. Crâșma lui Smil-jidanul, cum i se spunea, era așezată pe malul râpei, în marginea de miază-noapte a satului. Crâșma, cu ferești zăbrelite, cu păreți afumați și tavan boltit, veche ca biserica... nu se știa cine și când
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
cu zghihară și frâncușă, pe mesele de scândură de brad. La o altă masă, niște bătrâni stau tâmplă lângă tâmplă, pun la cale parcă, soarta întregii lumi; cinstesc și se sfătuiesc întruna. Afară, pe toloacă, în bătătura crâșmei, tineretul joacă sârba de rupe pământul. În picioare doi lăutari smoliți, cu buze groase și vinete ca pruna răscoaptă, unul din scripcă și celălalt din cobză, cântă de-i trec sudorile. În jurul lor flăcăii încing o sârbă îndrăcită, de duduie pământul sub ciubotele
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
toloacă, în bătătura crâșmei, tineretul joacă sârba de rupe pământul. În picioare doi lăutari smoliți, cu buze groase și vinete ca pruna răscoaptă, unul din scripcă și celălalt din cobză, cântă de-i trec sudorile. În jurul lor flăcăii încing o sârbă îndrăcită, de duduie pământul sub ciubotele lor. Fetele au flori de câmp și pamblicuțe colorate în păr, la gât cu șiraguri de mărgele și la brâu busuioc, floarea dragostei. Toate‟s cu fețele rumene, curat îmbrăcate... cu multă cuviință în
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
și neveste, se prind cu toții de mână, în horă, într-un cerc larg. Joc simplu și patriarhal, simbol al unirii tuturor într-o singură familie. Lăutarii cântă și din gură, cu strigături tărăgănate, și deodată, o dau iar într-o sârbă îndrăcită... hora se strică și rămân numai cei care pot. Cu obrajii în flăcări, cu o poftă sălbatică flăcăii se prind pe după umeri într-o sârba așa de vijelioasă, cu dupăială și chiote sălbatice, de crezi că a venit sfârșitul
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
cântă și din gură, cu strigături tărăgănate, și deodată, o dau iar într-o sârbă îndrăcită... hora se strică și rămân numai cei care pot. Cu obrajii în flăcări, cu o poftă sălbatică flăcăii se prind pe după umeri într-o sârba așa de vijelioasă, cu dupăială și chiote sălbatice, de crezi că a venit sfârșitul lumii. Stai și te întrebi; ce descătușare de energii nebănuite stă în acest tineret.. Bătrânii se feresc la o parte și privindu-i, își răsucesc mustața
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
la ambasada Australiei. CÎrpiți și cu tampoane-n nas, au cerut cu voci nefirești formularele. În trenul ce-i ducea Înapoi În țară, au ajuns la concluzia că singura explicație plauzibilă a celor Întîmplate nu putea fi decît aspirația miliției sîrbe de-a stăvili prin intimidare corecțională valul negru de bișnițari care le inundă de aproape-un an orașele, venind din nord. Din cînd În cînd se mai strecoară cîte-o eroare de apreciere, și sînt bătuți fazani cercetători ce vor să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Iosefina, 11 apartamente, București, str. Clucerului 27; str. Viitor 68. 3181. Georgescu Pândele, 6 apartamente, București, str. Floreasca 39. 3182. Garabietean Garabet, 7 apartamente, București, B-dul Mărășești 27, str. I. G. Ducă 5, str. Dionisie, str. Sfinților 10. Băneasa, str. Sârbei 43. 3183. Gobl F. Fii, 4 apartamente, București, str. Aristide Briand 19. 3184. Gheorghe M. Grigore, 3 apartamente, București, B-dul Bălcescu 24 Predeal, str. I. G. Ducă 13. 3185. Gobl Aurelia, 9 apartamente, București, str. Aristide Briand 19. 3186. Georgescu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
elemente reflectă influențele culturale, economice-sociale, politice, religioase: slavă, pecenego-cumană, medioși neogreacă, turcească, germană, maghiară, italiană, franceză, în succesiunea și stratificarea lor cronologică. Cea mai veche și mai importantă este înrâurirea (influența) slavă (veche slavonă, slavă bisericească și cea mai nouă: sârbă, bulgară, poloneză, ucraineană, rusă). Elementul slav, foarte numeros, după fondul moștenit (latin), este capitolul cel mai cuprinzător al lexicului istoric românesc, parte organic contopită în limba românăacesta a intrat în componența ei în perioada simbiozei româno-slave (secolele VI-XI). După
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Dușan, donează mânăstirii Treskavac din Prilep biserica Sf. Nicolae din Levin (Bitolia), "pe care a vândut-o episcopul vlah". Deducem că episcopul își avea reședința în Prilep sau Levin. Vlahii din statul sârbesc au fost puși sub jurisdicția Arhiepiscopiei autocefale sârbe, cu reședința în mânăstirea Jica, înființată în 1219, de Ștefan II Nemania, cu 12 eparhii. Dar vlahii din Serbia n-au reprezentat un factor politic, precum cei din Bulgaria. Scoaterea vlahilor de sub jurisdicția episcopilor locali și subordonarea lor directă față de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]