6,771 matches
-
de trecere. În timp ce Mircea se lupta cu slipul încercând să-l scoată, Săndica, ridicându-și fundulețul pentru ca acel petec de material să nu mai stea în calea fericirii sale, își umezi buza de jos pe care o simțea umflată din cauza sărutului. I-a lăsat un gust minunat acea avalanșă de săruturi. Urcându-se deasupra lui Mircea își permise, în răgazul dintre două sărutări, să-i studieze construcția atletică, în bătaia lunii prin fereastră și a luminii slabe de la veioza ce abia
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
-l scoată, Săndica, ridicându-și fundulețul pentru ca acel petec de material să nu mai stea în calea fericirii sale, își umezi buza de jos pe care o simțea umflată din cauza sărutului. I-a lăsat un gust minunat acea avalanșă de săruturi. Urcându-se deasupra lui Mircea își permise, în răgazul dintre două sărutări, să-i studieze construcția atletică, în bătaia lunii prin fereastră și a luminii slabe de la veioza ce abia sclipea sub abajurul mat. Avea un corp perfect flăcăul, musculos
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
Mircea a pus stăpânire pe corpul superb al tinerei fete cu ajutorul abandonării totale a acesteia în brațele sale. Buzele îi alergau pe întregul corp, în căutările frenetice de senzații noi, urcând sau coborând pe gâtul zvelt și dornic de plăcerea sărutului pătimaș. Nu îi ocolea nici ochii frumoși, apoi explora cu dibăcie și savoare bărbia, urcând insistent spre lobul urechii, mișcare ce o electrocută de parcă a fost curentată la intensitate maximă. Tresărea din tot corpul și rămase pierdută printre cearceafurile albe
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
În inima lor și-au scris poemul bucuriei, ekphrasis, miniatură în mantia unui înger coborât pe urmele pașilor lor din constelația cosiței dedicată zeițelor. Șoaptele vântului, mesagerul primăverilor pierdute, adie poemul singurei lor respirații în lumina uitată, nălucirea unui tainic sărut în oglinzile cerului țes cuvinte, poeme de stele, din raze și roua petalei. În duble spații timpul s-a închis în sine, o tânară fată trece prin lacrima gândului, cineva invizibil mângaie păpădiile din zâmbetul tău, NU SUNT EU. Din
EKPHRASIS, MINIATURĂ ÎN MANTIA UNUI ÎNGER de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367123_a_368452]
-
între El și Ea - doar un timp Voalul a căzut dând deoparte cioburile, întunericul deveni lumină disperarea - speranță durerea - bucurie depărtarea - simbioză singurătatea - întreg - Voi fi cu tine până la sfârșitul Timpului! În palma ei atingerea literei-mamă ebraice Shin Îi citi sărutul - Să fii fericită cât îți stă în putință! Călător în univers după sufletul stelar spre noul acum, sufletul încarcerat eliberat de trup caută un strop de apă și-un strop de timp înghiți din lacrimile Maicii Domnului în secțiunea de
CELĂLALT TRUP ~ O NOUĂ VIAŢĂ de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367125_a_368454]
-
Acasa > Orizont > Selectii > PE ZIDUL Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 210 din 29 iulie 2011 Toate Articolele Autorului pe zidul Pe zidul amețit de lumină, Gioconda dansa vesperal în sărut pe când ochii clepsidrei pândeau din colțuri de umbre. Ploile aveau gust de mierle și toamna cu plete de iarnă cânta la pian. Acolo, umbrele serii dansau printre stelele ce sorbeau limonada unor blânde iubiri. Numai zidul flămând zgâria hieroglife pentru
PE ZIDUL de LEONID IACOB în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367153_a_368482]
-
mă trezesc chiar și florile zâmbesc, când văd cum o gărgărită se prinde-n a mea cosiță. Oare cine te-a trimis, iubitul meu drag din vis? Gărgărita zboară iară, am în suflet primavară. ZI DE VARĂ M-a trezit sărutul tău dis-de-dimineață, hai, grăbește-te iubito, Soarele se-nalță! A plouat aseară, ceru-i mai senin, plecăm pe răcoare fânul să-l cosim. Coasele le-am ascuțit de lucesc în soare, apă-n fedeleș am pus și-n paner mâncare
VISURI PLACUTE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367137_a_368466]
-
umeri Și năluciri de vânt O inimă pustie Și un fuior de gânduri O dragoste sublimă Și doar...câteva rânduri O lacrimă pe frunze De portocali târzii Nisip pe mal de mare Și scoici în cochilii Un pescăruș ce țipă Sărutul dând spre astre Îmi tulbură tăcerea Singuratății-albastre Coline cu măslini Și stânci, și Afrodite Situri de-antice veacuri Destine ne’mplinite Dorinți-statui de ceară Și zeități sihastre Ce-mi cântă simfonia Singurătății-albastre Versul ce curge-agale Din mine ca un râu
SINGURĂTĂŢI ALBASTRE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367185_a_368514]
-
foarte apropiat cu poetul Guillaume Apollinaire și cu artiști celebri precum Fernand Léger, Amedeo Modigliani, Marcel Duchamp alături de care a lucrat. Unele dintre cele mai cunoscute opere ale sale din acea perioadă sunt: “ Cumințenia pământului”, o prima versiune a lucrării “Sărutul” (1907), “Somnul” (1908), “Muză adormita” (1909-1910), “Pasărea măiastra” (1910), “Prometeu” (1911), “Domnișoara Pogany” (serie 1912-1933), “Primul pas” (1913) lucrări ce marchează aplecarea spre valorile artelor arhaice. Brâncuși era o persoană sociabila și complexă pe care nu multe persoane au reușit
ANIVERSAREA NASTERII LUI CONSTANTIN BRANCUSI de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 51 din 20 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367168_a_368497]
-
expune simultan la Salon des Independants în Paris și la the Armory Show în New York. Recunoașterea să pe plan național și internațional se datorează, în principal, ansamblului sculptural de la Tg Jiu, terminat în 1938. Ansamblul, alcătuit din Masa Tăcerii, Poartă Sărutului și Coloana Infinitului era dedicat românilor care în 1916 reușiseră să oprească o invazie germană. Aceste lucrări depășesc limitele concretului, generând diverse interpretări ale semnificației celor trei sculpturi. Mac Constantinescu, un cunoscut al artistului, spunea în “Colocviul Brâncuși” că ansamblul
ANIVERSAREA NASTERII LUI CONSTANTIN BRANCUSI de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 51 din 20 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367168_a_368497]
-
de la Jiu, se poate spune ca Masa Tăcerii reprezintă și masa de "pomenire"a acestora. Pentru Petre Pandrea, “Masă tăcerii este un imn al căsătoriei, al iubirii familiale și fertile, așa cum se practică pe plaiurile noastre din timpuri imemoriabile”. Poartă Sărutului. Păstrând tema sculpturii "Sărutul", Poartă reprezintă bucuria că iubirea e nemuritoare, iar după spusele autorului, "misterul fecundității și al morții este însuși misterul iubirii, care va supraviețui dincolo de mormânt". Partea superioară a Porții, ar putea reprezintă hora țărăneasca, gorjeana. Petre
ANIVERSAREA NASTERII LUI CONSTANTIN BRANCUSI de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 51 din 20 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367168_a_368497]
-
spune ca Masa Tăcerii reprezintă și masa de "pomenire"a acestora. Pentru Petre Pandrea, “Masă tăcerii este un imn al căsătoriei, al iubirii familiale și fertile, așa cum se practică pe plaiurile noastre din timpuri imemoriabile”. Poartă Sărutului. Păstrând tema sculpturii "Sărutul", Poartă reprezintă bucuria că iubirea e nemuritoare, iar după spusele autorului, "misterul fecundității și al morții este însuși misterul iubirii, care va supraviețui dincolo de mormânt". Partea superioară a Porții, ar putea reprezintă hora țărăneasca, gorjeana. Petre Pandrea, în ideea că
ANIVERSAREA NASTERII LUI CONSTANTIN BRANCUSI de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 51 din 20 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367168_a_368497]
-
Petre Pandrea, în ideea că Brâncuși a costruit la Tg Jiu un monument închinat ostașului victorios, eroului întors acasă, a văzut în această "o solemnitate a nunții în cinstea soldatului victorios, care intră în rânduiala rurală". Să fie oare Poartă Sărutului un arc de triumf? Sau, doar un simplu portal așezat la intrarea în Grădina Publică? Cu siguranta, Poartă Sărutului reprezintă mai mult decât oricare interpretare, ea reprezintă însăși cumulul de idei exprimate de autor în întreaga să opera. Brâncuși și-
ANIVERSAREA NASTERII LUI CONSTANTIN BRANCUSI de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 51 din 20 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367168_a_368497]
-
a văzut în această "o solemnitate a nunții în cinstea soldatului victorios, care intră în rânduiala rurală". Să fie oare Poartă Sărutului un arc de triumf? Sau, doar un simplu portal așezat la intrarea în Grădina Publică? Cu siguranta, Poartă Sărutului reprezintă mai mult decât oricare interpretare, ea reprezintă însăși cumulul de idei exprimate de autor în întreaga să opera. Brâncuși și-a motivat această sculptură prin "un sentiment adânc" așa cum a făcut-o și în "Sărutul" de la Montparnasse: "Am voit
ANIVERSAREA NASTERII LUI CONSTANTIN BRANCUSI de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 51 din 20 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367168_a_368497]
-
Publică? Cu siguranta, Poartă Sărutului reprezintă mai mult decât oricare interpretare, ea reprezintă însăși cumulul de idei exprimate de autor în întreaga să opera. Brâncuși și-a motivat această sculptură prin "un sentiment adânc" așa cum a făcut-o și în "Sărutul" de la Montparnasse: "Am voit să pomenesc nu numai amintirea acestui cuplu unic, ci pe aceea a tuturor perechilor care s-au iubit înainte de a-l părăsi". Coloana Infinitului sau Coloana Recunoștinței fără Sfârșit, reprezintă un loc deosibit în viziunea exegeților
ANIVERSAREA NASTERII LUI CONSTANTIN BRANCUSI de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 51 din 20 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367168_a_368497]
-
Culturale, Adjud, 2012 „Poeme hai-hui”- antologie de poezie, ed. Singur, Târgoviște, 2012 “Simbioze lirice”- antologie de poezie, ed. Anamarol, noiembrie 2012 “Scripta manent” - antologie proză scurtă, ed. Anamarol, București, 2013 „Suflet românesc”- antologie poezie patriotică, ed. Măiastra, Târgu Jiu, 2013 „Sărutul”- antologie poezie, ed. Măiastra, Târgu Jiu 2014 Volume în curs de apariție: “Nerătăcitele rostiri”-poezie “Amalgam”-poezie “«Pastile» contra singurătății” - eseuri, proză scurtă „Cărări de timp”- roman “Românii din Cipru - adevăr și legendă”- biografii contemporane Colaborare permanentă cu reviste și
PROFIL DE AUTOR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367198_a_368527]
-
am simțit că sună veșnicia. Ca o umbră de tămâie presărată pe buzele Luceafărului, „frânt de-o stea și-ngenuncheat de-o floare” (Radu Gyr). Pe marginea de dinspre Răsărit a iconostasului vecerniau florile albastre, pe marginea de dinspre Apus picurau săruturile Veronicăi. Dinspre Sud zornăiau tăcerile lacului albastru, iar mai spre Nord se legăna codrul când „sara pe deal buciumul sună” și când plopii fără soț murmură toate zbaterile noastre de dinainte a învăța să murim vreodată. Să ne rugăm lui
BISERICA NOASTRĂ CEA DE TOATE ZILELE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367209_a_368538]
-
castelul înălțat pe coline, mă duce cu gândul la tine... Citeam povești și poezii, și ne jucam cu alți copii, visam la feți-frumoși și zmei trăiam emoții pentru ei. Însă, când anii au trecut, visam să-mi furi un mic sărut... Culegeam flori din pădure, zmeură, frăguțe, mure, te ascundeai de mine-n crâng, și mă făceai ușor să plâng. Strigam la tine să revii, cărările păreau pustii, mă-nfiorau zgomote mici era să calc peste furnici. În ciripit de păsărele
TRANDAFIRII DRAGOSTEI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 161 din 10 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367222_a_368551]
-
cereai pentu o floare să-ți dau în schimb o sărutare. O, câte sărutări ți-am dat și-n brațe tu mai legănat, eram atât de fericiți cu inocență-nlănțuiți. Acum, când anii au trecut, și știm ce-nseamnă un sărut, ne amintim cu duioșie iubirea din copilărie. Suntem maturi, dar uneori, când Soarele răsare-n zori, vedem în apele celeste castelul alb dintr-o poveste. AMANȚI... Amanți vor fi acei copii ce-n ale lor cămine n-au dragoste și
TRANDAFIRII DRAGOSTEI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 161 din 10 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367222_a_368551]
-
imortalizat printr-o luminozitate clară, activă, în care fiecare detaliu este decorativ și organizat estetic. Emoția vine în revelație și totul are o nuanță solară. „Palpită fiecare retină/ a lucrurilor mele intime:/ seiful interior cu amintiri,/ ceainicul în care fierb/ săruturile tale de dor de mine,/ Joie D’Amour, parfumul meu/ antidulceag, puțin cam prea serios/ pentru tinerețea mea nonșalantă,/ palpită fiecare inimă/ din circuitele organismului meu/ electrocutat de tine/ cu puterea care ți s-a dat/ și care e iubirea-
PERPENDICULARA PE UN COLT DE NEMURIRE DE ADINA SAS-SIMONIAK de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367183_a_368512]
-
jocul de culoare și pictez forme care imi vin în minte. Pictez și icoane pe sticlă, pe pânză în ulei. - Care este stilul care consideri că te reprezintă? - Îmi place să cred că nu am un stil anume, dar lucrarea “Sărutul” amintește de Chagal, chiar dacă la acea oră nu îl studiasem pe ilustrul pictor. - Ce teme preferi să alegi în picturile tale? - Îmi place abstractul, nu sunt un bun desenator sau un copiator al naturii, prefer să inventez forme pe care
“INVENTEZ FORME PE CARE LE ÎMBRAC ÎN CULOARE” de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367238_a_368567]
-
ei ca noi De tot ceea ce-i înconjoară, De firul verde de trifoi, De iarna albă cu-a ei gheară. În veri fugit-au pe la râu, Pe câmpuri verzi să prindă fluturi Și hoinărit-au mai târziu Prin noapte căutand săruturi. Au fost în lan secerători Trudind din greu pe drumul pâinii Să-și umple casa cu comori Făcute doar prin truda mâinii. Au alergat pe câmp cu flori, Cules-au flori de sânziene Și si-au aflat mândrii feciori, A
LITURGHIE DE SEARĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367275_a_368604]
-
Dumnezeu și se ancorează permanent în credință, ca în poemul „Culori”. „Mă-nvârt într-un picior,/ Mă-nvârt/ Și ploaia cade/ Deasupra mea,/ Spălându-mi/ Praful/ De pe haine./ Hainele subțiri/ Și florile/ Primesc binecuvântarea/ Luminii./ Privesc spre cer,/ Primindu-mi/ Sărutul ploii” sau în “Cerc”, unde cercul devine simbolul perfecțiunii. „O jumătate de flacără/ Ardea în jos peste flori./ Crengile se scurgeau în flăcări/ Pe pămâtul arzând./ Ardea pământul mereu,/ Vulcanic ardeau stelele,/ Visele...visele.../ Cealaltă jumătate de flacără zbura./ Aripi
ATUNCI CAND GANDUL PUR IA FORMA DE STIH de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367236_a_368565]
-
Ediția nr. 252 din 09 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului În dimineața toamnei mele Mi-am adunat din gene ude O lacrimă plângând la stele În visele din zori, zălude Rănite umbre solitare Mi-s vorbele de drag și dor Săruturile-ți sunt amare Și ce de ură e-n izvor În inima de ieri curată Din care m-am hrănit cu tine Ai adunat plecarea toată De lângă flori, de lângă mine Și te-ai tot dus, iubire veche Ce tot revii
IUBIRE VECHE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367281_a_368610]
-
copilărit în diferite orașe, a schimbat mereu școlile, a pierdut și a câștigat prieteni. Pentru ea, cea mai frumoasă amintire din vremea începutului este legată de natură, de parcul din Tg. Jiu, unde alerga după orele de școală, pe lângă Poartă Sărutului și Masa Tăcerii. Pasiunea să pentru scris a început încă din adolescență, cănd compunea versuri și citea mult. La acea vreme, Vavila Popovici visa să îmbrățișeze o carieră artistică, însă acest lucru nu a fost posibil din mai multe motive
ULTIMA PIRUETA – O NARATIUNE DESPRE DRAGOSTE, CREDINTA SI VALORI, DE VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367235_a_368564]