KorAP: Find »[drukola/base=sătean & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...73 74 75 ...216 >

5,379 matches

Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546

de civilizație, tradiții, credință, mod de a trăi, concepții de viață. Cea mai frecvent invocată discrepanță privește nivelul de trai: „Suntem în urmă față de ei, mai avem mult până om ajunge la nivelul lor” (bărbat, 64 de ani). Cei mai mulți dintre sătenii intervievați au declarat că România nu seamănă cu țările europene „pentru că nu suntem așa de bogați”. Din punctul de vedere al sătenilor, România este săracă, pe când celelalte țări europene au un nivel de trai mai ridicat. Cu toate că „și la noi

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
urmă față de ei, mai avem mult până om ajunge la nivelul lor” (bărbat, 64 de ani). Cei mai mulți dintre sătenii intervievați au declarat că România nu seamănă cu țările europene „pentru că nu suntem așa de bogați”. Din punctul de vedere al sătenilor, România este săracă, pe când celelalte țări europene au un nivel de trai mai ridicat. Cu toate că „și la noi oamenii sunt la fel” (bărbat, 70 de ani), diferența ar fi că la noi „este lipsă de fonduri” (bărbat, 70 de ani

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
dintre țările europene și România sunt legate, în opinia locuitorilor din Tomșani, de existența lor în Europa, poziția geografică, resursele naturale și resursele umane. În ceea ce privește resursele umane, românii sunt bine instruți, știu meserie (bărbat, 64 de ani, Tomșani), iar unii săteni apreciază că românii sunt mult mai deștepți ca ceilalți: „Românul gândește altfel, e mai inventiv; un român știe să le facă pe toate” (femeie, 27 de ani). Unde este mai bine: în satele de la noi sau în satele Uniunii Europene

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
Este interesant de remarcat faptul că cei intervievați au reprezentări foarte diverse ale termenului „curățenie”, între acestea, cu o frecvență destul de mare apărând cele de: om gospodar și ordine, dar și cele de: frumos și frumusețe. În opinia unora dintre săteni, Tomșaniul are câteva dintre atributele unui sat european: oamenii sunt harnici, educați, există școală, grădiniță și, în plus, există construcții moderne: „Satul a prins totuși o tentă europeană datorită faptului că foarte mulți tineri dinainte de ’89 au rămas în comună

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
și au pierdut din caracterul autentic” (lucrător în administrația publică locală). Satul Tomșani - sat european? Majoritatea celor intervievati consideră că Tomșani mai degrabă nu este un sat european. Când au fost întrebați dacă apreciază că satul lor ar fi european, sătenii au avut opinii împărțite - unii apreciind că este, iar alții că nici măcar nu se pune problema de așa ceva. Cei care au apreciat că ar fi sat european au afirmat acest lucru deoarece „și noi suntem tot în Europa, avem case

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
nu au”. În opinia lor, un sat european ar trebui să îndeplinească aceste condiții și, în plus, „pe străzi ar trebui să existe coșuri de gunoi, alei de o parte și de alta a străzii (bărbat, 43 de ani). Un sătean ne-a declarat că „e european pentru că facem parte din Europa și ne aliniem cu prețurile la UE” (bărbat, 62 de ani). Reprezentarea cea mai puternică în ceea ce privește motivele principale pentru care satul nu este european își găsește expresia sintetică în

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
declarat că „e european pentru că facem parte din Europa și ne aliniem cu prețurile la UE” (bărbat, 62 de ani). Reprezentarea cea mai puternică în ceea ce privește motivele principale pentru care satul nu este european își găsește expresia sintetică în spusele unui sătean: „Satul nu este nici pe departe european, deoarece suntem săraci prea tare și nu avem condiții” (femeie, 38 de ani). Pentru ca Tomșaniul să devină sat european este necesar: „Să se asfalteze drumurile și șoselele, să se facă asociații agricole ca să

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
Deși nu este în totalitate modern, Tomșaniul este mai aproape de ceea ce am putea să numim un sat modern, comparativ cu alte sate prezentate în acest volum. Tomșaniul este însă european și pentru că o parte a locuitorilor săi muncesc în Europa. Sătenii se consideră în general europeni - prin așezarea geografică și prin faptul că oamenii sunt gospodari - și mai puțin european - prin felul în care arată și prin eficiența muncii lor. Totuși, chiar dacă mai este un drum lung de parcurs, Tomșaniul s-

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
acestor două comune (un număr minim de locuitori pentru fiecare dintre ele). Așteptările inițiale, datorate datelor statistice existente, defineau Traian Vuia drept un sat de imigrare. Deși nu ne-am focalizat explicit pe investigarea acestui aspect, din discuțiile avute cu sătenii a rezultat că mulți dintre ei nu sunt de loc din Traian Vuia, ci au venit într-adevăr din alte localități. În sat nu pare a exista însă o atenție deosebită acordată acestei particularități, indiferent de origine, locuitorii contribuind în

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
marcaje vizibile, chiar dacă mai există gropi în asfalt. Anumite porțiuni din strada principală nu au trotuar, iar în restul satului acesta lipsește. Celelalte străzi nu sunt asfaltate, cu toate acestea, recent primăria a adus piatră pentru a fi întinsă de către săteni pe poțiunile circulate. Drumurile spre Surduc și spre Sudriaș au fost recent asfaltate. Strada principală, drumul european, nu are iluminare stradală, beneficiind de acesta numai vecinii de stradă ai primarului. Satul dispune de patru magazine dintre care o benzinărie - în

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
magazin alimentar. Deși produsele sunt diversificate (fructe, băuturi, prăjituri, mezeluri, lactate), iar prețurile asemenea celuilalt, există o anumită reticență față de acesta. Deocamdată, clienții obișnuiți sunt cei de pe strada unde este poziționat și datorită faptului că s-a deschis recent, în timp ce sătenii sunt „fideli” magazinului amintit anterior. Mai există și un magazin-bar plasat lângă biserică cu un orar de funcționare haotic (oamenii afirmând că mai funcționează din când în când). Produsele se reduc la băuturi alcoolice, făină și zahăr (după cum am putut

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
enunțată se învârte în jurul a 20-25 de angajați (primăria are în evidențe, după ultimul recensământ, 64 de angajați), persoane care câștigă bani cu regularitate din alte activități decât cele agricole. În ceea ce privește practicarea agriculturii, intervievații au răspuns promt, afirmând că majoritatea sătenilor sunt „prinși” în acest sector: „Toată lumea-i prinsă, chiar și cei angajați la orașe, în timpu’ liber, după ora de program, face agricultură” (pensionar din armată, 45 de ani). Prin practicarea agriculturii aceștia au înțeles atât asumarea acesteia ca ocupație

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
vin se limitează la nevoile personale: „...în măsura propriilor nevoi, dar nu industrial, nu există mediu, lumea nu preferă să aibă livadă, mai bine câmp agricol” (pensionar armată, 45 de ani). În sat nu există asociații agricole. O parte dintre săteni doresc asocierea datorită faptului că nu au posibilitatea să lucreze pământul: „Nu, dar aș vrea să fie. Nu mai pot lucra. Am lucrat singură și aș vrea să mă ajute. Să vină... Stă pământu’, crește iarba și nu-l lucră

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
fi, dacă ai unde să lucrezi” (pensionară, 57 de ani). Cei cu care am discutat acest subiect nu știau exact unde au lucrat cei care au fost plecați dincolo, dar considerau că „s-au descurcat ei”. Se știe despre un sătean care dorește să înființeze o microfermă că a lucrat în străinătate, în Germania. De asemenea, despre o persoană care a fost plecată în Spania pentru a munci în agricultură, despre o persoană plecată în Italia la muncă, despre o alta

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
șosea există legături directe cu Făgetul (12 kilometri) și Lugojul (21 de kilometri). Acestea sunt cele mai apropiate localități la care se raportează cei din sat atunci când spun „mergem la oraș”. Se amintește și despre Timișoara ca oraș cu care sătenii intervievați consideră că satul are legătură directă prin autocarele de pe ruta Timișoara-Sibiu, Timișoara-Deva, Timișoara-Alba Iulia. Sătenii se declară mulțumiți de cursele regulate care trec prin localitate, afirmând că există multe curse cu oprire în sat, care iau pasageri în limita

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
mai apropiate localități la care se raportează cei din sat atunci când spun „mergem la oraș”. Se amintește și despre Timișoara ca oraș cu care sătenii intervievați consideră că satul are legătură directă prin autocarele de pe ruta Timișoara-Sibiu, Timișoara-Deva, Timișoara-Alba Iulia. Sătenii se declară mulțumiți de cursele regulate care trec prin localitate, afirmând că există multe curse cu oprire în sat, care iau pasageri în limita locurilor; microbuzele, autobuzele din Făget și Lugoj. Poziționarea la DN 68 favorizează folosirea autovehiculelor în detrimentul trenului

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
această dată funcționau două posturi publice de telefon (care există și acum), însă mulți și-au achiziționat sau au primit (în cazul copiilor și a celor în vârstă) telefon mobil, pentru a putea comunica cu familia. Din cele afirmate de săteni, există în jur de 10-15 calculatoare, utilizate în special de către tineri și copii pentru jocuri. Doi copii au beneficiat de Programul Guvernamental care asigura 200 de euro pentru achiziționarea unui calculator. Internetul este „utilizat” doar de către trei, patru persoane dintre

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
vorba de apă” (pensionar armată, 45 de ani). Inițiativa a iscat dispute printre localnici, și între localnici și primărie, motivul invocat în refuzul implementării proiectului fiind „că au fiecare fântână și nu-i trebe apă” (poștaș, 45 de ani). Contribuția sătenilor la acel proiect ar fi fost săparea șanțului din fața casei și plata contorului personal. Datorită numărului mare de săteni care s-au opus, proiectul a fost sistat. Învățătorul vorbește despre „un proiect de școală nouă (plasată - n.n) între poliție

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
motivul invocat în refuzul implementării proiectului fiind „că au fiecare fântână și nu-i trebe apă” (poștaș, 45 de ani). Contribuția sătenilor la acel proiect ar fi fost săparea șanțului din fața casei și plata contorului personal. Datorită numărului mare de săteni care s-au opus, proiectul a fost sistat. Învățătorul vorbește despre „un proiect de școală nouă (plasată - n.n) între poliție și căminul cultural”, dorit de primărie, dar care nu a fost pus deocamdată în aplicare. Sătenii cunosc doar faptul

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
numărului mare de săteni care s-au opus, proiectul a fost sistat. Învățătorul vorbește despre „un proiect de școală nouă (plasată - n.n) între poliție și căminul cultural”, dorit de primărie, dar care nu a fost pus deocamdată în aplicare. Sătenii cunosc doar faptul că primăria inițiază și a inițiat proiecte în comună (drumul spre Săceni și Sudriaș), dar nu pot da detalii despre acestea. Informații mai concludente în acest sens au dat secretarul primăriei - „Strict pe satul Traian Vuia nu

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
fost și granturi mici pentru școli și dispensare care n-au avut apă... Centrul de Asistență Rurală Timiș a avut un program prin care am înființat Telecentrul cu finanțare de la Ambasada Marii Britanii și a Canadei” (învățător, 30 de ani). Inițiativele sătenilor din Traian Vuia se rezumă de cele mai multe ori la așa-zise „petiții” sau cereri, pe care aceștia le depun la primărie, sau la curățenia din fața casei și a pășunii (în cazul celor care au animale la pășunat). În mare parte

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
vine de la primărie. Tinerii nici atât, bătrânii mai puțin” (pensionară, 61 de ani); „Nu știu dacă avem oameni capabili să facă asta. Nu se implică” (muncitoare, 31 de ani). Este vorba despre problemele curente (diferite acte, adeverințe, împroprietăriri etc.) pentru care sătenii caută rezolvare la primărie. Având în vedere situația administrativă oarecum atipică, primarul mai discută unele probleme individuale sau de interes „comunitar” acasă la el. Nu se poate vorbi despre formularea unor petiții ca formă de comunicare instituțională, ci mai degrabă

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
el. Nu se poate vorbi despre formularea unor petiții ca formă de comunicare instituțională, ci mai degrabă despre formularea unor probleme oarecum firești cu care se confruntă orice primar sau primărie. Relații informale de întrajutorare Cei intervievați au afirmat că sătenii se mai ajută, în special vecinii, dar spiritul de întrajutorare manifestat în trecut prin intermediul clăcii (oamenii mergeau unii la alții și lucrau când era nevoie) nu se mai păstrează. Sătenii sunt mai individualiști, fiecare fiind implicat în rezolvarea problemelor personale

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
primărie. Relații informale de întrajutorare Cei intervievați au afirmat că sătenii se mai ajută, în special vecinii, dar spiritul de întrajutorare manifestat în trecut prin intermediul clăcii (oamenii mergeau unii la alții și lucrau când era nevoie) nu se mai păstrează. Sătenii sunt mai individualiști, fiecare fiind implicat în rezolvarea problemelor personale: „Și la sat îi invidia. Fiecare cu a lui, nu prea să ajută. Mai puțin sprijin” (agricultoare, 22 de ani). Oamenii se mai sprijină în agricultură, în sensul de a

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
casa, ori pământu’... Interes, altfel... mai puțin” (elevă, 16 ani). Nu au existat cazuri care să necesite participarea oamenilor satului, prin ajutor bănesc sau alte activități la organizarea înmormântării unor oameni singuri. Asociații de întrajutorare pentru deces nu există, dar sătenii știu de existența acelui ajutor de deces de la primărie în valoare de 7.000.000 de lei, acordat rudelor decedatului. Activități culturale, artistice, sportive Există o echipă de fotbal, însă nu este atestată de vreun club. Ea funcționează informal, prin

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]