3,569 matches
-
nemulțumiri. Problema soldaților neplătiți era și mai serioasă în capitală decît în provincii. În plus, Constantinopolul, ca și alte orașe importante ale imperiului, suferea de un influx masiv de populație rurală, care încerca să scape de condițiile insuportabile din mediul sătesc. Anarhia și banditismul i-au făcut pe mulți să-și părăsească pămînturile și să se refugieze în orașe, care păreau o oază de relativă siguranță. Printre acești nou veniți se aflau mulți meșteșugari care au încercat să continuie să-și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
multe fricțiuni. Cea mai mare parte a nobililor maghiari se alăturaseră reformaților, fiind deci calviniști sau unitarieni, și se opuneau eforturilor pline de rîvnă ale catolicilor din regiunile recucerite de la otomani. Condițiile cumplite de trai cauzate de războaie în mediul sătesc au provocat multe răscoale țărănești. Situația aceasta, alături de opoziția permanentă a unei părți din nobilii unguri, a dus la izbucnirea în 1703 a unei revolte majore împotriva dominației habsburgice. Condusă de Ferenc Rákoczy, mișcarea avea drept obiective rezolvarea problemelor evident
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
rațiuni de stat și în interesul acestuia, care au schimbat statutul legal al țăranului, dar au făcut puțin sau nimic ca să-i asigure securitatea stăpînirii sau a dreptului de proprietate asupra loturilor pe care le cultiva. Marile nemulțumiri ale populației sătești aveau deci să fie prezente în continuare pînă în 1848, cînd au explodat. Spre deosebire de creștinul otoman însă, țăranul habsburg nu era în măsură să-și exprime doleanțele pe cale legală sau revoltîndu-se. Nobilii și nu notabilii rurali asigurau funcționarea administrației locale
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
totuși regiuni întinse unde echivalentul cultivării de către țăran a pămîntului era dirijat sau în care creșterea vitelor în zonele de dealuri și de munte constituia baza existenței. Trebuie de asemenea să scoatem în evidență faptul că populația creștin-otomană avea administrații sătești, conducători locali și uneori forțe armate la dispoziție, care îi puteau susține revendicările în caz de dispute asupra pămîntului. Existau întotdeauna și mari întinderi de pămînt neocupat disponibile, plus faptul că mutarea dintr-un loc în altul în cadrul imperiului nu
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de "control asupra gîndirii" sau de influențare a creștinilor din Balcani. Însăși organizarea imperiului împiedica în mare măsură inițierea unor astfel de eforturi. Atît timp cît supusul creștin se afla în primul rînd sub influența bisericii ortodoxe și a comunităților sătești, Poarta nu avea cum să-l abordeze direct sau ca persoană individuală. Ea era deci slab dotată pentru combaterea subversiunii interne sau a ideilor care îi prejudiciau exercitarea unui control eficient. Considerații economice Unul dintre principalele elemente care au contribuit
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
să o mențină. În schimb, alți membri ai comunității negustorești erau profund nemulțumiți. Situația internă era în parte defavorabilă comerțului. Negustorii sufereau din cauza drumurilor proaste și a căilor de navigație doar puțin mai bune, iar dezordinea și anarhia din mediul sătesc periclitau siguranța afacerilor. Ei ar fi putut avea beneficii dacă guvernul ar fi dispus de forțe politice adecvate și dacă ar fi garantat aplicarea legii și menținerea ordinii. Categoria lor socială nu se bucura practic de aproape nici o protecție peste
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Pasvanoglu și aliații lui ieniceri erau mai puternici decît oficialii otomani locali și decît sîrbii. În 1802, patru conducători ai ienicerilor, numiți dahii după rangul deținut de ei în cadrul corpului, au preluat puterea. Ienicerii aveau forța de a controla mediul sătesc. Acțiunile lor au fost din nou extrem de păgubitoare nu numai pentru creștini, ci și pentru loiala și pașnica populație musulmană și pentru autoritățile legale. Totuși, în ciuda comportării violente și distructive a ienicerilor, mulți musulmani erau împotriva acordării vreunor concesii sîrbilor
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
acest moment erau continuarea celor inițiate de Mahmud al II-lea, obiectivul rămînînd salvarea imperiului. Au fost făcute anumite schimbări în principiile fundamentale ale administrației. Înainte de aceasta, guvernul otoman acționase prin intermediul altor instituții și agenți. Pentru creștini, milletul și comunitățile sătești fuseseră deosebit de importante; nu departamentele centrale de la Constantinopol, ci aceste autorități țineau legătura cu individul de rînd. Guvernul se străduia acum să controleze direct cetățenii. Pentru a reuși să facă acest lucru, trebuiau adoptate noi instituții, cea mai mare parte
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
noile regimuri naționale aveau tendința să respecte același șablon general și se confruntau cu dificultăți asemănătoare. Monarhia birocratică centralizată era considerată în fiecare din aceste state drept cea mai bună formă de guvernare. Controlul politic era deci ierarhizat, de la comunitățile sătești și diviziunile regionale pînă la orașul capitală. Aici, scena era dominată de lupta pentru ținerea sub control a autorității centrale și totodată a rețelei administrative. Conflictul principal avea drept adversare ramurile executivă și legislativă ale guvernului, adică pe de o
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
să iasă de sub controlul Imperiului Otoman fusese instituită o conducere națională. În ciuda faptului că în Bulgaria nu apăruse nici un organism de acest fel, poporul acesta avea realmente o oarecare experiență administrativă. Bulgarii deținuseră posturi importante în cadrul administrației otomane, iar comunitățile sătești își conduseseră propriile lor afaceri. Ca și în alte state balcanice, trecerea la un regim autonom nu a implicat nici o revoluție socială. Cei care dirijaseră problemele locale în timpul stăpînirii otomane au ajuns acum să conducă națiunea. Răspunderea instituirii primului guvern
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
carismă aparte, iar obrajii săi rotunzi îi reliefau un contur generos care îl făcea plăcut și dorit în comunitate. Deși suferise mult, era o fire jovială, extrem de aplecat dialogului cu cei din jur și mai mereu consultat în problemele obștii sătești. Nu avea patima cuvintelor grele și obositoare, nu jignea, nu înjura și avea în sânge și în spirit ceea ce străbunii noștri îi picuraseră în toate cotloanele sufletului său prin har divin, fierbânțeala jocului, patima dansului. Era cel mai bun, iar
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
legere și gustul prea comun al publicului. Am cunoscut și eu de aproape această minciună a culturalizării satelor și orașelor noastre. L am Însoțit pe Bucuța, cu Renault-ul meu de 6 HP, mai Întâi În două inspecții pe la biblio tecile sătești: una, dată În grija Învățătorului din Ciocănești-Ilfov, iar alta În a unui funcționăraș al Asigurărilor Sociale, din Turtucaia. După ce-am privit cu jale la dulapul cu cărți prăfuite, cu registrul-inventar rămas intact de la donația, primă și unică, a bancherului
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Ateneul Român, unde începea la orele 19,00 recitalul lui Radu Lupu, așteptat cu nerăbdare. Din programul prezentat nu putem să nu remarcăm o interpretare dată de dirijorul Vladimir Spivakov Suitei nr. 3 pentru orchestra în Re Major op.27 Săteasca de George Enescu, a Poemului pentru vioară și orchestra op. 25 de E. Chausson și Introducere și Rondo Capriccioso op. 28, ambele având ca solist pe Serghei Dogadin, căruia i s-ar cuveni un comentariu mai amplu pentru tehnica impunătoare
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
te miști mai cu lejeritate - acolo unde sevorbește încontinuu, moartea se află nu dedesubtul vieții, ci în urma ei. Mi-era dor de acasă, măsimțeam vinovată ca și când mi-aș fi luat picioarele la spinare, lăsându-i pe ceilalți pradă voracității pământului sătesc cu înfloritorul său panoptic al soiurilor de moarte. Eram obișnuită să văd moartea în plină viață cotidiană. și pentru că mă gândeam la ea, moartea mă tot căutase încă mai înainte s-o facă Statul cu amenințările lui funeste. Mă căuta
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
căuta un sprijin în această practică ce-i consemna declinul. În confruntarea interioară cu prăbușirea lui își căuta demnitatea. Niciodată nu se plângea de nimic, ci doar își nota cu precizie în rubricile din chitanțiere cumpărăturile derizorii făcute la magazinul sătesc: 1 metru de fitil pentru lampa cu gaz, 3 metri de gumilastic pentru chiloți, 1 tub de pastă de dinți, sau: 1 borcan de muștar. Făcea adunarea cheltuielilor din ziua respectivă, apoi a celor din săptămâna, din luna, din anul
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
normalitate iute de picior, ca să nu mai trebuiască să tot vorbești despre urmările dictaturii comuniste. și totuși, Germania de Est rămâne altfel, iar urmele lăsate de patruzeci de ani de curatelă nu au cum să dispară o dată cu asfaltarea ultimei ulițe sătești. În schimb, s-ar putea ajunge la o normalitate în sensul că germanii de aici vor înceta să-i mai corecteze pe cei cu accent diferit ce li s-au alăturat și nu le vor mai spune mereu: „La noi
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
sat, Dumnezeu împărtășea modul de viață al oamenilor de-acolo. Fiind un soi de bătrân al satului ce le împrumuta locuitorilor autoritatea Sa pentru a putea lăuda ori pedepsi cu conștiința împăcată. Pentru minciună, furt, invidie, infidelitate conjugală, acest Dumnezeu sătesc te blagoslovea cu pietre la rinichi, astmă, hernii, glaucomuri, apoplexii sau cancer. Deoarece Cheia cerului spânzura în camera de trecere, neatenția era riscantă nu numai în prezența altora, ci chiar și când eram singură acasă. „Nu te mai uita atât
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
La Stejari», ca să traverseze șoseaua națională și să le deverseze în final în râul Olt. Legătura dintre cele două sate ale Cârțișoarei se face peste un pod benefic amplasat, sănătos, rezistent, construit din beton. Cârțișoara are drumurile ei comunale, ulițe sătești pe care sunt amplasate compact gospodăriile oamenilor și mai este străbătută longitudinal prin latura sa de vest de Șoseaua Transfăgărășan (DJ 7C), temerară lucrare de artă a constructorilor de drumuri, realizată cu multe eforturi, cu multe sacrificii umane în scopul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Deși lângă mânăstire, în satul Cârța sunt colonizați iobagi sași, în partea din spre munte a hotarului continuă să existe așezări românești, care ne sunt cunoscute mai târziu sub denumirea de Streza și Oprea Cârțișoara, denumiri date după capii obștilor sătești. În anul 1322 aceste două sate apar sub denumirea de Cârța română «Kerch Olachorum», fiind deosebite de cealaltă Cârța, (Kerch) locuită de sași, cu care aveau inițial hotar comun Prin Kerch Olachorum trebuie să înțelegem Cârțișoara și nu Satul Nou
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
în genere. Răscoala din 1784 n-a rămas așa dar fără urmări. Împăratul Iosif, însuși, luă unele măsuri în favoarea iobagilor. Nobilii speriați de atitudinea țăranilor cărora le ajunsese cuțitul la os, nu îndrăzniră să se mai opună, Se înființară școli sătești. Dar recunoașterea populației românești ca a patra națiune în Transilvania, egal îndreptățită cu celelalte și nu tolerată cum se spunea atunci, nu se putu obține. În dieta Transilvaniei la 1790, din 417 deputați, unul singur era român (episcopul Ioan Bob
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
s-o intreprindă, ca banii lor să nu lâncezească, știindu-se că cei mai răi bani sunt banii păstrați sub saltea. În această situație a apărut ideea organizării acestei bănci populare. În locul Buteanului pierdut prin trădare, apare așa dar, Banca sătească. Inițiatorul acestei instituții a fost preotul Pavel Monea care a fost ales de acționari în calitate de președinte al ei între anii 1905 - 1920. După el, în existența acestei bănci au mai fost aleși ca președinți locuitorii Matei Tarcea între anii 1920
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
satele noastre, Oprea Cârțișoara și Streza Cârțișoara. Și totuși problema nu a fost complet rezolvată. Iobagii urbariali e drept, au fost eliberați din sarcinile feudale, au devenit țărani liberi și proprietari pe pământurile lor, dar o bună parte a populației sătești a rămas tot dependentă, față de pământurile alodiale (pământ alodial cf. Micului Dicțonar Explicativ, înseamnă rezervă seniorială, în ev. mediu în Transilvania) care nu au fost supuse trecerii în proprietatea celor ce le munceau. Conform dispozițiilor Patentei imperiale din 21 iunie
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
prezent serviciile medicale generale sunt efectuate de un cadru sanitar cu studii medii, anume de asistenta medicală Livia Stanciu, ce se află în subordinea doctorului Silviu Morariu de la Arpașu de Sus și a doctorului Ioan Muntiu de la Cârța. 6. Muzeul sătesc «Badea Cârțan» Ca o expresie a sentimentelor nobile, a dragostei față de satul natal și de glia străbună, având în vedere trecutul plin de evenimente ce îi înalță pe fii satului precum și a unei bogate zestre de material etnofolcloric lăsat de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
trecutul plin de evenimente ce îi înalță pe fii satului precum și a unei bogate zestre de material etnofolcloric lăsat de înaintași, un grup de oameni de suflet și cu spirit de inițiativă ai satului, au purces la înființarea unui muzeu sătesc în care sunt prezentate diverse genuri ale artei populare locale precum ceramica, pictura pe sticlă, aricole de uz gospodăresc ce demonstrează înclinarea către frumos a generațiilor din totdeauna ce s-au perindat pe aceste locuri și care marchează etape succesive
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
zona cât și de a-i omagia pe înaintașii noștri. El constituie o dovadă vie a luptei pentru existență și pentru afirmarea națonală a locuitorilor Cârțișoarei, luptă de la care n-au abdicat niciodată în îndelungata istorie a satului. Pe lângă muzeul sătesc a luat ființă în anul 1969, sub egida Școlii Populare de Artă din Sibiu un Cerc de Țesut - Cusut, frecventat de fetițe de 9 - 15 ani, eleve ale școlii generale, precum și de tinere ale satului, unele chiar femei măritate, dornice
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]