15,319 matches
-
Greenwich. [...] Numai când vinul Malmsey a început să curgă din belșug, și-a luat Orlando inima în dinți și a pomenit despre ceea ce i se părea lui a fi mult mai important decât clanul Greene și vacile lui Moll, anume sacrul subiect al poeziei. Când a rostit cuvântul, ochii poetului au scăpărat scântei; s-a lepădat pe loc de aerele de gentleman rasat, a izbit cu paharul în masă și s-a avântat în cea mai lungă, cea mai încâlcită, cea
Virginia Woolf ORLANDO by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/3844_a_5169]
-
le face pe lîngă feluriți editori din epocă, logicianul neezitînd să fie agasant din dorința de a-și vedea publicată cartea. În ochii lui, tipărirea micului tratat nu e nici scop editorial și nici vanitate auctorială, ci trăsătură de iconomie sacră și consfințirea unei vocații rare. Numai așa se poate explica gestul neverosimil ca, în loc să recurgă la mijlocul cel mai la îndemînă, acela de a scoate din buzunar banii de trebuință editării, să se încăpățîneze a-i vedea dați de un editor
Logica cu virtuți etice by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3856_a_5181]
-
este departe de a fi o punere în dezbatere a unor practici religioase sau a unei chestiuni de credință precum Insula (2006) lui Pavel Lungin. După dealuri nu este un film de factură dostoievskiană, de încercare a limitelor umanului în raport cu sacrul. Nu avem mistici iluminați, nu avem păcătoși abisali, nu avem vinovății calculabile la scară metafizică, nu avem niciun dialog despre natura credinței și a divinității sau despre rațiunea de a fi a răului în lume etc. Există un singur personaj
„Un fapt divers atroce“ by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4173_a_5498]
-
o barcă, asta e, ne luptăm. Dacă poți tu cu mine. Tu o să te lupți cu ceilalți. Tu cu mine nu poți! El trebuie să înțeleagă un lucru, acum e vorba de România și de niște lucruri mult mai dumnezeiești, sacre, atunci când vine vorba de politică. Ești băiat deștept, dar când minți, nu pot să te las, trebuie să zic că minte", a mai precizat Gigi Becali.
Becali s-a confruntat cu Diaconescu: Îl fac carne de mici, îl toc! () [Corola-journal/Journalistic/41781_a_43106]
-
poate constata a nu știm câta oară ce imens portretist a fost pictorul renascentist de la răscrucea secolelor XV și XVI. Portretele lui, îndeosebi ale unor doamne, dar și cel al Fecioarei Maria cu pruncul în brațe, sunt lumești și deopotrivă sacre, amestec inefabil de planuri doar lui Rafael accesibil. Două dintre exponate sunt absolut uluitoare. Mai întâi portretul Donnei Velata, o donna a vremii pentru care pictorul a făcut o pasiune vizibilă în tablou chiar și pentru ochiul nespecialistului. Al doilea
Ultimul Rafael () [Corola-journal/Journalistic/4182_a_5507]
-
forță iluminatoare”. Nu tot acolo ajung M. Eliade și Joseph Campbell, cu scrierile lor agreate de New Age ca „religiozitate uniformă”. Și Nemoianu este un comprehensiv și un tolerant, cu unele treceri critice spre „lateral”. Admite dialogul și dialectica dintre sacru și religios, la Eliade și Blaga. Laudă „creștinii luminați de pretutindeni”. A)trage-n encomion ortodoxia română. Între teologii români ortodocși mai noi, are bun cuvânt pentru D. Stăniloaie și Al. Elian. O apropiere rară și surprinzătoare. Râvnește și dezvelește
Virgil Nemoianu și implicările religiei by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/4185_a_5510]
-
contra lui G. Călinescu și Al. Piru, Eufrosin Poteca (1786-1858) - „acest romantic este și un prudent iluminist” -, ajunge, iată, ilustrativ pentru două grele paradigme culturale. Romantismul Biedermeier, numit în mod curent „îmblânzit”, aici e fixat în sinonimul „strunit”. Barocul oratoriei sacre franceze este constat la E. Poteca, arhimandritul „exilat în Oltenia de Vest”, la Mănăstirea de la Gura Motrului, romanticul și iluministul, un autor complex, iată, aproape complet ignorat nu doar ca atare, dar oricum. Nemoianu crede că nici în comunism nu
Virgil Nemoianu și implicările religiei by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/4185_a_5510]
-
de a nu găsi în volum acel pigment de tensiune sufletească care ar fi ridicat temperatura paginilor. Fără ele, cartea se reduce la un protocol de episoade pitorești din care puține ți se întipăresc în memorie. De pildă, clipa sentimentului sacru pe care i-o inspiră vederea din mersul mașinii a unei țărănci tinere, sau accesul de somn, care o apuca pe slujnică cînd, pusă să-i istorisească copilului Barbu „povestea cu boul roșu”, ațipea instantaneu. Barbu o trezea, slujnica relua
Tacticos și mustuos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4034_a_5359]
-
ne oprim la: Kavafis, Ezra Pound, Georg Trakl, Boris Pasternak,Umberto Saba, Emily Dickinson, Sylvia Plath, Seamus Heaney, Paul Celan. Tensiunile, disperările, suferințele, patimile, dragostea și, desigur, slăvirea, preamărirea, din textele vechi testamentare și din imnele Părinților Sfinți, cu adevărat sacre, izbucnesc, renasc cu aceeași putere în poezia acestor mari poeți moderni. E uimitor cum suflul divin și inspirația, în care cred profeții, evangheliștii și poeții, ajung, în fragmente mici, dar semnificative să devină conținut și plin în creația acestora. Paradoxal
Gânduri despre poezia creștină by Ioan Pintea () [Corola-journal/Journalistic/4047_a_5372]
-
noastre/singur focul/ întreținut zi și noapte /ne lumina însingurarea/ /la vară/ când vom zăbovi o săptămână/în pădurile de pe marginea freneticului Vasăr/ voi decreta din nou limba română/limbă de circulație universală”. Vasăr-ul poetului poate defini și un perimetru sacru: „Pe Vasăr în sus/pe Vasăr în jos” inaugurează altă rețea de „căi simbolice”. În Singurătatea luminii, Paul Eugen Banciu o ia de la capăt. Romanul său de debut, Femeia din Ursa Mare (1978) punea în valoare un personaj care ia
Alte drumuri de munte by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/3949_a_5274]
-
mogule de la Sikandra și Fatehpur Sikri. Poate cel mai important obiectiv, povestește Alin, în primul rând pentru el personal, a fost Izvorul Gangelui. A ajuns la Gaumukhun, munte înalt de 4 000 de metri, la ghețarul de unde iese apa râului sacru. Între groază și extaz Contactul cu țara de destinație nu a fost unul chiar deloc plăcut. „În primele momente am fost speriat de ce văzusem. Prima dimineață mi-am petrecut-o în Mumbai, pe niște străzi mizerabile. Gunoaie și familii ce
Agenda2005-30-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283994_a_285323]
-
centrul Universului”, cum își definește lumea satului ei, cu convingerea celor care au sfințit locuri rămase în istoria Banatului. Nu se dezminte câtuși de puțin când îmi spune că a moștenit de la părinți înclinația spre frumos și, înainte de toate, noblețea sacrei promisiuni împlinite la vremea ei. „Așa sunt oamenii de acolo, care trăiesc alături cu cântecul, voia bună și mai ales munca în ritmul anotimpurilor”, îmi spune Carolina Orza. Romanul? E o poveste care începe pe undeva, cu ceva mai mult
Agenda2005-30-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283992_a_285321]
-
din Ierusalim și merg să împlinească porunca încredințată. Petru va merge la Roma, iar Pavel, la Atena, ca să înfrunte puterea lumească și înțelepciunea omenească. Alții vor merge în India și Asia, la sciți sau la arabi, ca să facă auzit cuvântul sacru al Evangheliei. Nu către oamenii de jos își vor îndrepta învățătura, ci către cei puternici, către oratori și filosofi, către înțelepții lumii, ca să-i convingă să-și lase purpura și coroanele, să părăsească înaltele catedre și să primească Crucea. Ținta
Agenda2005-12-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283516_a_284845]
-
doar ce știe ea mai bine să facă, adică să evolueze.Problema este de partea cealalta.Religia se află în antagonism cu prezentul. Dragoș, păreai cîndva sensibil la cauza disciplinei numite istoria religiilor - pledînd, atunci, pentru lectură inteligență a tradițiilor sacre? Și atunci care crezi că este cea mai bună definiție platonica a sofismului pentru a caracteriza textul tău? De ce nu rămîi la răstălmăcirea Vechiul Testamen sau de ce nu te ocupi doar de Talmud sau Koran, bunăoară, pentru a te convinge
Pictura quasi scriptura by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83009_a_84334]
-
apei. Pietrele de moară Cu timp și fără timp plinesc sudoare. Unde-înnoptezi? La nunta de la Cana Din Galileea Pânea ta și Vinul Sunt la pământ. Degeaba cerți asinul Și hățul. îi îndeamnă neprihana Spre crucile naintemergătoare. Mirungere între profan și sacru dus de mână Apare pe la margini de cetate întru a doua grea zidire bate Vestigii dintr-o epocă bătrână Fără psalmistul David. înnoptate La nordul pleoapei rune-adânci îngână Agava aurorei de țărână: Veșmântul suprarealist a toate. Subt pașii surzi vulcanul
Horia Zilieru by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/10638_a_11963]
-
de opțiunile lui politice" (Prefață, p. 17). Pe de altă parte, nu trebuie să înțelegem prea îngust contribuția lui Eliade la istoria religiilor, ca înscriindu-se într-o disciplină specială, alături de altele. Eliade a conceput religia sau, mai exact, "experiența sacrului" (v. Nostalgia originilor) ca matrice generatoare a întregii culturi a umanității, a formulat un nou concept al omului - homo religiosus. De aceea el poate fi considerat nu numai istoric al religiilor, ci și filozof al culturii, creator în antropologia filozofică
O problemă deschisă by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/10603_a_11928]
-
prinde contur îndată după 1970 și este marcată în principal de volumele Personalitatea literaturii române (1973), Mihail Sadoveanu (1981), Poezia lui Eminescu (1989). Particularitățile fundamentale ale literaturii române sunt definite prin investigarea modului în care creatorii concep spațiul și timpul, sacrul, natura, alteritatea, coincidența contrariilor, voința de a trăi, capacitatea de a cunoaște dorul, solarul și nocturnul, tragicul. La scriitorii din diferite perioade este urmărită modalitatea de construire a epicului, a tipologiei personajelor, a înțelegerii raporturilor dintre tradiție și inovație, dintre
Constantin Ciopraga, nonagenar Eseu lexicografic by Dan Mănucă () [Corola-journal/Imaginative/10592_a_11917]
-
Toate, fără ură/ Doamne să te vadă/ Vietăți, grămadă/ Mișună-n neștire,/ Doamne, să te vadă,/ Toate din iubire!" Dând valoare estetică și metafizică unor expresii ce numesc îndeletniciri și obiecte din universul rural, montând precum orfevrii nestemate din limbajul sacru al creștinismului ortodox, dar și din cel al folclorului românesc, Ion Horea probează prin poezia sa diferența imensă dintre poezia trăită ca unică expresie scripturală și spiritualistă, și impostura confecționerilor de falsuri mimetice, livrești, păgâne prin amoralitate și găunoșenie, ridicați
Iconografie transilvană by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/10490_a_11815]
-
la neamul său, la pământul său, la tradițiile sale, la religia sa de care nu se leapădă niciodată, oricât ar fi de nefavorabile vremurile pentru credință. Felul în care își apără identitatea (casa, neamul și țarina sau baștina sunt cuvinte sacre pentru basarabean) nu avea cum să convină sovietizanților. Ideologic, romanul nu avea de ales între prea multe posibilități. Regionalismul moldovenesc, substitut de naționalism, era îngăduit (chiar dacă unii activiști din epocă reproșează anumite nuanțe) și el transpare fără prea multe precauții
Cântarea Basarabiei by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/10014_a_11339]
-
și cu spatele spre privitori (spre stradă, spre sat, spre oameni)? Credem că nimeni nu s-ar fi hazardat să-i indice lui Ladea în ce poziție să-și amplaseze lucrările. Toate pledoariile care au părut că apără un principiu sacru și care, în mod inexplicabil, par să fi avut cîștig de cauză nu sunt nimic mai mult decît niște "exagerațiuni", cum ar fi spus un ilustru înaintaș. (Marele, autenticul nostru talent național fiind să ne ocupăm la refuz numai și
Puncte de vedere - Lucian Blaga și o biată sală de Sport... by Lidia Lazu () [Corola-journal/Imaginative/10352_a_11677]
-
al copilăriei magice pe care vrem să-l recreăm oriunde ne-am duce și indiferent ce standarde de confort am avea. Ne raportăm la acel loc prin comparație sau prin diferență și încercăm să-l refacem ca pe un univers sacru numai al nostru. Am primit în dar o mașinărie electrică de făcut păine, dar nu am avut deloc satisfacția aceea simțită atunci cănd frământam aluatul în măini și m-am privat în mod voit și lenevos de mirosul îmbietor de
NOSTALGII ATLANTICE de CARMEN NICULCEA în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373680_a_375009]
-
sublim în ninsoare. Cluj Napoca 14 februarie 2016 Muzică vie Zăpada de ieri, E albastrul de azi... Ce străbate prin verdele crud Al răbdării... Clipirea ce strânge În pălmile sale amar E la al iubirii hotar, Ce așteaptă o clipă de sacru Răgazul de rugă și odihnă... După ploile pline de har, Toate secundele pământului Dispar Și începe veșnicia. Doar ea ticăie pentru nemuritori Ca o muzică vie. Cluj Napoca, 14 februarie 2016 Viața cu Tine Viața cu Tine e cântec... Prin câmpii
NOSTALGIE DE IARNĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373684_a_375013]
-
14 februarie 2016 Viața cu Tine Viața cu Tine e cântec... Prin câmpii înverzite mereu E orchestră de îngeri Care cântă în sufletul meu. Viața cu Tine e pace Prin încercări și necazuri. E mângâierea ce aduce, A Duhului Sfânt sacre daruri. Viața cu Tine e soare, E Viață, lumină, iubire. E senin prin ploi și ninsoare. E putere în clipele grele. Viața cu Tine e zâmbet, Prin lacrimi amare și dor. E credința, speranța cea vie E Viața cu a
NOSTALGIE DE IARNĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373684_a_375013]
-
Viața cu Tine e soare, E Viață, lumină, iubire. E senin prin ploi și ninsoare. E putere în clipele grele. Viața cu Tine e zâmbet, Prin lacrimi amare și dor. E credința, speranța cea vie E Viața cu a ei sacrii fiori. Cu Tine viața e susur de cer, Care curge prin stele și nori... Eternitatea care începe în noi, Printr-o viață cu Tine în doi. Cluj Napoca 14 februarie 2016 . Referință Bibliografică: Nostalgie de iarnă / Marina Glodici : Confluențe Literare, ISSN
NOSTALGIE DE IARNĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373684_a_375013]
-
2016 Toate Articolele Autorului Adeseori m-am întrebat Cum s-a născut o ie? Ce mâini dibace au cusut Cu-atâta măiestrie? Ce har divin să fi primit În dar femeia dacă, De a putut înfăptui O artă - atât de sacră? Și într-o noapte, am văzut, Plutind deasupra unui sat, Cu ochii minții mele, Așa cum s-a-ntâmplat: Cum s-a sculat de dimineață, O tânără frumoasă, Ca și Ileana Cosânzeana, Din neam de viță-aleasă. Ieși-n grădină printre flori
NAȘTEREA UNEI II de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373700_a_375029]