KorAP: Find »[drukola/base=samurai & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...73 74 75 ...96 >

2,377 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677

în vârful picioarelor. În vis, era din nou în valea sa. Un cer jos, plumburiu, care stătea să cearnă ninsoare, acoperea lacul. Învăluiți în niște haine de paie numite la ei în vale „velințe” și încălțați cu cizme de paie, samuraiul și Yozō așteptau cu suflarea tăiată la marginea apei presărate ici-acolo cu zăpadă înghețată. Dintr-un desiș de trestii uscate, se zărea luciul întunecat al apei unde se adunase un pâlc de rățuște. Yozō îl bătu pe umăr și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
unde se adunase un pâlc de rățuște. Yozō îl bătu pe umăr și îi arătă sub un pom, singuratică pe lac, o lebădă albă cu gâtul lung scufundat în apă. Era o pasăre călătoare căreia țăranii îi ziceau pasăre dalbă. Samuraiul încuviință din cap. Asculta pufăitul lui Yozō care sufla în cărbunii aprinși. Se întrebă visător din ce țară venise pasărea aceea albă. În fiecare an, o dată cu venirea iernii, stoluri de lebede albe pluteau pe cer și poposeau negreșit în vale

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
Se întrebă visător din ce țară venise pasărea aceea albă. În fiecare an, o dată cu venirea iernii, stoluri de lebede albe pluteau pe cer și poposeau negreșit în vale. Traversau oceanul venind din țări îndepărtate și necunoscute. La semnul lui Yozō, samuraiul își îndesă repede degetele în urechi. Sunetul puștii se abătu peste mlaștină ca un tunet răzleț. Câteva cârduri de rațe se înălțară în zbor. Lebăda zvâcni în sus, tulburând luciul apei pe care se iviră cercuri largi și se îndepărtă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
iviră cercuri largi și se îndepărtă bătând din aripi. Aluneca pe apă zbătându-și aripile. Pe luciu apărură câteva cercuri. Pocnetul puștii se răspândea în aerul rece precum cercurile pe apă. Ce bine că n-am nimerit-o, se gândi samuraiul. În urechi îi răsuna la nesfârșit pocnetul puștii, iar în nări simțea fără încetare mirosul de praf de pușcă... Presupunerea samuraiului se adeveri. Pe când solii împreună cu însoțitorii lor se plimbau prin piața indiană de lângă mănăstire, japonezul acela îi urmărea din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
puștii se răspândea în aerul rece precum cercurile pe apă. Ce bine că n-am nimerit-o, se gândi samuraiul. În urechi îi răsuna la nesfârșit pocnetul puștii, iar în nări simțea fără încetare mirosul de praf de pușcă... Presupunerea samuraiului se adeveri. Pe când solii împreună cu însoțitorii lor se plimbau prin piața indiană de lângă mănăstire, japonezul acela îi urmărea din apropiere. Printre indienii din piață erau și unii care purtau sombreros și sandale din piele precum spaniolii, dar cei mai mulți erau goi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
pământ, sporovăiala lor ciudată pe când își strângeau boccelele și se pregăteau de plecare - totul era neobișnuit pentru japonezi. În glumă, Daisuke își puse un sombrero pe cap și îi făcu pe toți să râdă. În acel moment, ridicându-și privirea, samuraiul băgă de seamă că de lângă un platan uriaș, prăfuit, aflat ceva mai departe, japonezul se uita țintă la ei, cu pizmă în priviri. Hei! samuraiul se apropie de el grăbit. Iată că ai venit, așa după cum credeam. De ce n-ai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
pe cap și îi făcu pe toți să râdă. În acel moment, ridicându-și privirea, samuraiul băgă de seamă că de lângă un platan uriaș, prăfuit, aflat ceva mai departe, japonezul se uita țintă la ei, cu pizmă în priviri. Hei! samuraiul se apropie de el grăbit. Iată că ai venit, așa după cum credeam. De ce n-ai trecut pe la noi? Nu pot să trec pe acolo. De aceea v-am așteptat aici de la prânz. Tanaka și Nishi se apropiară și ei de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
se apropie de el grăbit. Iată că ai venit, așa după cum credeam. De ce n-ai trecut pe la noi? Nu pot să trec pe acolo. De aceea v-am așteptat aici de la prânz. Tanaka și Nishi se apropiară și ei de samurai și de fostul călugăr. E aproape? Satul Tecali? E lângă lacul de la marginea orașului. La fel ca prima dată, omul mângâia hainele samuraiului și ale lui Nishi și clipea din ochi de parcă și-ar fi adus aminte de ceva. Clopotul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
acolo. De aceea v-am așteptat aici de la prânz. Tanaka și Nishi se apropiară și ei de samurai și de fostul călugăr. E aproape? Satul Tecali? E lângă lacul de la marginea orașului. La fel ca prima dată, omul mângâia hainele samuraiului și ale lui Nishi și clipea din ochi de parcă și-ar fi adus aminte de ceva. Clopotul bisericii începu să bată. Era timpul pentru vecernie, dar pentru japonezi era de asemenea, semnalul pentru cină. Velasco le zisese să se întoarcă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
va avea de suferit. Fostul călugăr încuviință trist din cap. Apoi, de lângă platan îi petrecu îndelung cu privirea cum se întorceau la mănăstire. Se trezi din cauza frigului. În lumina lunii, Nishi Kyūsuke se încălța cu băgare de seamă. Descoperind privirea samuraiului ațintită asupra sa, își dezveli rușinat dinții albi. Zâmbetul acela îl lămuri pe samurai unde se ducea tânărul. N-am să vă pricinuiesc necazuri. O să mă întorc înainte de revărsatul zorilor. — Nici nu cunoști limba, zise samuraiul aruncând o privire furișă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
petrecu îndelung cu privirea cum se întorceau la mănăstire. Se trezi din cauza frigului. În lumina lunii, Nishi Kyūsuke se încălța cu băgare de seamă. Descoperind privirea samuraiului ațintită asupra sa, își dezveli rușinat dinții albi. Zâmbetul acela îl lămuri pe samurai unde se ducea tânărul. N-am să vă pricinuiesc necazuri. O să mă întorc înainte de revărsatul zorilor. — Nici nu cunoști limba, zise samuraiul aruncând o privire furișă înspre Tanaka Tarozaemon care dormea buștean. Cum ai să te descurci? Omul acela zicea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
de seamă. Descoperind privirea samuraiului ațintită asupra sa, își dezveli rușinat dinții albi. Zâmbetul acela îl lămuri pe samurai unde se ducea tânărul. N-am să vă pricinuiesc necazuri. O să mă întorc înainte de revărsatul zorilor. — Nici nu cunoști limba, zise samuraiul aruncând o privire furișă înspre Tanaka Tarozaemon care dormea buștean. Cum ai să te descurci? Omul acela zicea că o să trimită o călăuză. Prin fața ochilor samuraiului trecu imaginea acelui călugăr care se lepădase de Dumnezeu care le mângâia hainele și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
vă pricinuiesc necazuri. O să mă întorc înainte de revărsatul zorilor. — Nici nu cunoști limba, zise samuraiul aruncând o privire furișă înspre Tanaka Tarozaemon care dormea buștean. Cum ai să te descurci? Omul acela zicea că o să trimită o călăuză. Prin fața ochilor samuraiului trecu imaginea acelui călugăr care se lepădase de Dumnezeu care le mângâia hainele și îi ruga să-i povestească despre Japonia. Cu toate acestea, samuraiul înțelegea la fel de bine și părerea lui Tanaka: însărcinarea avea o însemnătate mai mare decât orice

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
Cum ai să te descurci? Omul acela zicea că o să trimită o călăuză. Prin fața ochilor samuraiului trecu imaginea acelui călugăr care se lepădase de Dumnezeu care le mângâia hainele și îi ruga să-i povestească despre Japonia. Cu toate acestea, samuraiul înțelegea la fel de bine și părerea lui Tanaka: însărcinarea avea o însemnătate mai mare decât orice altceva. Vă rog, lăsați-mă să plec, se ridică Nishi în liniște. Samuraiul îl invidia pe Nishi pentru curiozitatea lui pătrunzătoare și pentru spiritul său

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
hainele și îi ruga să-i povestească despre Japonia. Cu toate acestea, samuraiul înțelegea la fel de bine și părerea lui Tanaka: însărcinarea avea o însemnătate mai mare decât orice altceva. Vă rog, lăsați-mă să plec, se ridică Nishi în liniște. Samuraiul îl invidia pe Nishi pentru curiozitatea lui pătrunzătoare și pentru spiritul său tânăr și îndrăzneț. Lui Tanaka și lui însuși, care nu sperau decât să nu aibă necazuri în timpul însărcinării lor, le lipseau toate aceste însușiri. Vrei să te duci

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
curiozitatea lui pătrunzătoare și pentru spiritul său tânăr și îndrăzneț. Lui Tanaka și lui însuși, care nu sperau decât să nu aibă necazuri în timpul însărcinării lor, le lipseau toate aceste însușiri. Vrei să te duci cu orice preț? Da. Așteaptă. Samuraiul se sculă și se uită la Tanaka. Acesta sforăia. Se simți cuprins de dorința de a se întoarce împotriva lui Tanaka și a propriei sale ființe lăuntrice. Să mergem! se ridică el. Se îmbrăcară în liniște și ieșiră din cameră

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
aici nu s-a putut simți în largul său alături de preoți și s-a lepădat de toate. Fugise într-o ceată de indieni, iar acum trăia împreună cu ei în această așezare. N-o să te mai întorci acasă în Japonia? întrebă samuraiul. Fostul călugăr zâmbi trist: — Nici rubedenii nu mai am. Chiar dacă mă întorc, n-are cine să mă întâmpine. Și apoi credința creștină... Doar te-ai lepădat de credința creștină, nu-i așa? Nu, nu. Sunt creștin. Numai că... Tăcu. În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
unii i-au omorât fără milă, pe alții i-au vândut. Peste tot au rămas satele pe care indienii au fost nevoiți să le părăsească. Acum nimeni nu mai trăiește în ele. Au rămas doar casele și zidurile de piatră. Samuraiul și Nishi își aduseră aminte de ruinele de piatră pe care le văzuseră cu ochii lor în câmpurile sălbatice pe drumul de la Acapulco la Mexico și de la Mexico la Puebla. Pe la răscrucile acelor sate părăsite, năpădite de buruieni și îngropate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
ochii lor în câmpurile sălbatice pe drumul de la Acapulco la Mexico și de la Mexico la Puebla. Pe la răscrucile acelor sate părăsite, năpădite de buruieni și îngropate sub nisip doar vântul mai șuiera cu jale. Dar așa e în luptă, murmură samuraiul. Așa se întâmplă în orice țară învinsă în război. Nu vorbesc despre război, zise omul schimonosindu-se la chip. Numai că acei padres care au venit aici mai târziu au uitat de multele suferințe ale indienilor... Nu, n-au uitat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
în catedralele ca niște palate de aur cu turle de nestemate, ci trăiește aici, printre acești indieni năpăstuiți. Așa cred eu. Fostul călugăr spunea acum dintr-o răsuflare tot ce adunase în el în tăcere atâta amar de vreme, iar samuraiul îl privea ca de la depărtare. Se gândi într-o doară că de când plecase din Tsukinoura auzise în fiecare zi vorbindu-se numai despre creștinism. Din clipa în care pusese pentru prima dată piciorul pe pământul Nuevei España, văzuse peste tot

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
îi era străină și avea să-i rămână astfel pentru restul zilelor sale. Omul isprăvi de povestit și își trecu degetele peste hainele lui Nishi. Apoi strigă, mângâindu-le întruna: Oh, miros a Japonia! Atunci nu vrei să te întorci? Samuraiului îi era milă de acest om pe care nu-l mai puteai socoti nici indian, nici japonez. — Negustorii care au venit cu noi se îmbarcă la sfârșitul anului pe o corabie care va face cale întoarsă înspre Japonia. Nu vrei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
satele spaniolilor, dă foc la case și stârnește răzmerițe? Să fie vorba despre o răscoală? Așa o asuprire... nici măcar indienii cei supuși n-au mai putut suporta. Velasco nu le spusese nimic. Era prima oară când auzeau despre aceste lucruri. Samuraiul se uită la chipul năucit al lui Nishi și îl apucă strâns de mâna asudată. Chiar și după ce plecaseră din Mexico, Velasco de pe calul său le vorbise mereu plin de încredere ca întotdeauna și le arătase zâmbetul lui trufaș. Adevărat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
său le vorbise mereu plin de încredere ca întotdeauna și le arătase zâmbetul lui trufaș. Adevărat? — Toată lumea știe. Tribul Huaxteca folosește puști și praf de pușcă. Mai gândiți-vă înainte să mergeți până la Veracruz. Trebuie să mergem. Ca să se îmbărbăteze, samuraiul repetă apăsat: Trebuie să mergem. Ciudat, dar nu voia deloc să se întoarcă în Mexico. În adâncul inimii șovăise adesea din pricina cuvintelor lui Matsuki Chūsaku, dar acum era pe deplin hotărât. Ne întoarcem, Nishi? Dacă nu vreți să ne întoarcem

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
ce să vă dăruiesc. Vă rog luați cel puțin aceste lucruri. Este viața Domnului nostru scrisă de mine. N-aveau de ce să nu le primească. Lângă trestiile de pe lac îi aștepta răbdător, alături de măgari, omul care-i adusese până acolo. Samuraiul avu sentimentul că ochii măgarului semănau întrucâtva cu ochii fostului călugăr. Acesta îi porunci omului ceva într-o limbă pe care cei doi soli n-o înțelegeau. Soarele era deja sus pe cer când ajunseră înapoi în Puebla. Văzându-i

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
și se întoarseră în odaia ce le fusese dată ca să doarmă. Supărat, Tanaka își lustruia teaca săbiei. Ați fost la Tecali? V-am zis doar să nu vă duceți! Își îndreptă privirea dojenitoare nu numai spre Nishi, ci și spre samurai. Nishi îi povesti despre răzmerițele indiene de care aflase de la fostul călugăr. Oare seniorul Velasco a socotit că o să ne temem? Cuvintele lui Nishi îl făcură pe Tanaka să izbucnească: — Crede că o să dăm înapoi ca indienii? Mă duc să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]