2,236 matches
-
adus aminte că astăzi două persoane din Iași, Nadia și Manuela, ar trebui să ajungă la Santiago de Compostela în pelerinajul lor de aprox. trei săpătămâni. Le telefonez și le aud că sunt extrem de fericite. Tocmai se întorseseră de la sanctuar. Mă bucur împreună cu ele, și acesta este un motiv în plus de a continua drumul, acum spre Lourdes. După scurt timp începe să plouă și simt fiecare picătură ca o binecuvântare cerească. Am sentimentul că sunt umplut de căldură, acumulată
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
cu ale munților Făgărași de la noi, și cu cât înaintez mai mult spre Lourdes, cu atât crestele se văd mai bine, mai impunătoare, ieșind zvelte, cenușii, dintre verdele pădurilor. Mai mare însă îmi este bucuria, știind că mă apropii de sanctuarul la care am mai fost odată în anul 2000, de sărbătorile Craciunului și apoi ale Epifaniei. Ce repede trec anii! Atunci, am fost cu trenul, plecând din Italia, iar acum am fericirea de a veni tot din Italia, dar pe
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
simt parcă aerul sfânt al acestui oraș. Mă impresionează mulțimea pelerinilor pe care îi vezi de la intrarea în oraș, persoane de toate vârstele, dar prevalează adulții și bătrânii. Ajung repede în centru, trec pe sub calea ferată și mă îndrept spre sanctuar pe bulevardul grotei de la Masabielle, piața Jeanne d'Arc, și apoi pe stradă înainte, direct spre sanctuar, pe care deja îl văd, trecând peste râul Gave. Alături de pelerini, orașul este plin de magazine cu obiecte religioase, mai ales statui
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
în oraș, persoane de toate vârstele, dar prevalează adulții și bătrânii. Ajung repede în centru, trec pe sub calea ferată și mă îndrept spre sanctuar pe bulevardul grotei de la Masabielle, piața Jeanne d'Arc, și apoi pe stradă înainte, direct spre sanctuar, pe care deja îl văd, trecând peste râul Gave. Alături de pelerini, orașul este plin de magazine cu obiecte religioase, mai ales statui ale fecioarei Maria. In stânga văd castelul Fort, și deși este impresionant acolo sus, pe stâncă, ochii
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
râul Gave. Alături de pelerini, orașul este plin de magazine cu obiecte religioase, mai ales statui ale fecioarei Maria. In stânga văd castelul Fort, și deși este impresionant acolo sus, pe stâncă, ochii mei sunt vrăjiți de piața mare din fața sanctuarului, în care domină un crucifix și o statuie a Sfintei Fecioare, și sunt apoi multe cruci aduse aici de creștini din diferite țări. Sunt prezente și tablouri cu rugăciunea Tatăl nostru în diferite limbi. Inaintând spre sanctuar, în stânga, în subteran
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
piața mare din fața sanctuarului, în care domină un crucifix și o statuie a Sfintei Fecioare, și sunt apoi multe cruci aduse aici de creștini din diferite țări. Sunt prezente și tablouri cu rugăciunea Tatăl nostru în diferite limbi. Inaintând spre sanctuar, în stânga, în subteran se află marea bazilică sf. Pius al X-lea. Dar cea care domină încă de departe este bazilica Neprihănitei Zămisliri, sub care este bazilica Rozariului. Turnul înalt, zvelt, te încântă și te atrage spre Fecioara neprihănit zămislită
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
răposați, și i-am mulțumit Fecioarei pentru harul de a fi ajuns aici, căci tare mult mi-am dorit acest lucru. M-am îndreptat apoi spre bazilici, iar apoi am luat legătura cu pr. Mihai Percă, care este aici la sanctuar deja de șase ani. Mâncăm împreună, după care mă duce la casa sf. Petru și Paul, din apropiere, unde mi-a obținut un loc pentru cazare. La ora 17 este procesiunea cu Prea Sfântul Sacrament, care pleacă de la bazilica Rozariului
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
lui Ben? Ei bine, nu chiar cum v-ați fi așteptat. Geraldine și Jemima poate au avut dreptate în privința restului apartamentului, cu ciorapii aruncați peste calorifere și revistele porno îngrămădite în teancuri în sufragerie, dar dormitorul lui Ben e refugiul, sanctuarul lui, și o privire rapidă în jur ar putea să ne spună exact ce avem nevoie să știm despre Ben Williams. O fi el un apartament închiriat, dar Ben și colegii săi de apartament au avut permisiunea să redecoreze. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
Replica asta a declanșat un soi de cros forțat dinspre sala de mese către ședința de grup de luni dimineața. Grupul Acriturii Kraut s-a îndreptat către bibliotecă, în frunte cu Chris. Grupul lui Barry Grant a șters-o către Sanctuar, iar grupul lui Josephine a ușchit-o către Sala Abbot. Am alergat pe coridor împingându-ne și îmbrâncindu-ne. Am intrat în sală cu turma, revendicându-ne, binedispuși, cele mai confortabile scaune. Chaquie și cu mine ne-am luat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
stau la taclale. Ideile mele despre antici și despre clasicitate suferă, probabil, de toate metehnele romantice. Pe Acropole, am plătit din plin tributul, specific romantic, de a da mai multă importanță ruinelor decât construcției din care provin. La Delfi, ruinele sanctuarului lui Apolo (cel mai clasic dintre zei) mi s-au părut mai romantice decât suspinele lui Lamartine din Lacul. La Levadia, două izvoare banale, care nu erau nici măcar pitorești, m-au tulburat numai pentru că se chemau, unul "izvorul Mnemosynei", altul
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
ce se proclamase zeu, Domițian va fi foarte mulțumit de adorația supușilor săi și le va răsplăti gestul cu prețioase privilegii (ceea ce s-a și petrecut). Ca să nu piardă ce obținuseră, bravii efesieni s-au decis, repede, să ridice alt sanctuar, de data aceasta în cinstea urmașului. Ei aveau oarecare experiență în arta măgulirii. Memmius, ginerele lui Sylla, ordonase să fie distrus Efesul deoarece orașul ținuse partea lui Mitridate. După ce efesienii au început să-i ridice un monument impozant, Memmius a
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Facem fotografii, sub cer vânăt, între coloanele albe, care nu mai sprijină nimic la bazilica "Sfîntul Ioan", în agora, unde se țineau și tîr-gurile de sclavi, la "Odeon", unde aveau loc reuniunile senatului (dar și reprezentații teatrale), lângă ruinele din sanctuarul închinat lui Cezar (deci, cu Cezar a început nebunia de a-i concura pe zei, nu cu Nero), la "Prytaneion" (un soi de primărie antică), pe strada principală din Efes, pavată cu mari bucăți de piatră lucie și, bineînțeles, în fața
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
și fugeau, speriate, auzind pași. Fluturi mari, enormi, colorați mirific și putrezi parcă, și ei, sau bolnavi de tainele locului zburau peste ierburi. Păsări țâșneau din iarbă, multe, ca pe vremea când se hrăneau cu resturile de la ofrandele depuse în sanctuare. Acum, totul e corect. Iarba a fost smulsă ori poate a pierit din pricina temperaturilor joase din noiembrie. Păsări nu există. Nici fluturi. Totul e "igienizat", ordonat, ca într-o vitrină de muzeu. Dacă nu-ți imaginezi cum se înșirau în
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
se surpă.) Mitul eficienței. (În timpul războiului "din golf, americanii priveau foarte mândri, la televizor, bombele care loveau ținta cu o precizie extraordinară. Moartea îi interesa mai puțin. Spectacolul "tehnologic" se afla pe primul plan.) Mitul banului. (Băncile sunt aici veritabile sanctuare. Grecii n-au privit cu mai mult respect spre culmile Olimpului.) Mitul încrederii. (Americanul preferă să fie filantrop contribuind la opere de binefacere decât să afle că buna sa stare e vulnerabilă. Și că sistemul său de valori e șubred
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
nici un moment. Cât de pustiit arăta totul, în contrast cu prosperitatea de altă dată. Urmând râul Gongen spre Pagoda de la Răsărit, grupul nu văzu nici un semn de viață omenească. Numai cântecele păsărilor nu se schimbaseră. Încă din vechime, muntele era vestit ca sanctuar al zburătoarelor rare. — Nu văd nici un călugăr, spuse Mitsuhide, oprindu-se în fața unui templu ruinat; părea să fie surprins de meticulozitatea lui Nobunaga. Nu mai e nici un suflet viu pe muntele ăsta? Hai să încercăm la templul principal. Arăta destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Dimineața în care cele două femei vorbiseră astfel era aceea a sosirii lui Hideyoshi. Soarele la asfințit întindea umbra văii peste sat, iar zidurile templului erau deja colorate de roșeața amurgului. Nene lovea cremenea pentru a aprinde lămpile, în întunericul sanctuarului ei interior, pe când bătrâna stătea așezată, rugându-se în fața statuii lui Kannon. Deodată, auziră luptătorii alergând pe-afară. Mama lui Hideyoshi se întoarse surprinsă, iar soția lui ieși pe verandă. — Vine Domnia Sa! Strigătele santinelelor răsunau prin toată incinta. În fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
cuvinte, bătrâna se întoarse, din nou, spre statuia lui Kannon. Până în acel moment, Nene stătuse la distanță de Hideyoshi și de mama lui, cu modestie. Când Onaka îi ceru să se apropie, însă, se ridică grăbită, pentru a intra în sanctuarul principal. După ce aprinse lampionul din altarul buddhist, se întoarse și, pentru prima oară, se așeză lângă soțul ei. Toți trei se înclinară împreună în direcția luminii slabe. După ce Hideyoshi înălță capul și privi statuia, se mai aplecară o dată. În altar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
o singură dată la el, din cauza unui acces de tuse seacă. Se gândise că e doctorul ideal pentru Dan din momentul în care îl văzuse ițindu-și capul teșit pe ușa care dădea spre sala de așteptare și o poftise în sanctuarul său. Căci Flaherty puțea a alcool. Puțea marțea după-amiaza la ora trei. Puțea de parcă tot trupul îi fusese înmuiat într-un amestec de sherry pentru gătit și Rémy Martin. Flaherty era un împuțit, beat mort. Beat pulbere. Făcuse o tentativă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
altar, dacă ei ascultă de poruncile lui Dumnezeu. De aceea, nu vă așezați la altarul Domnului atunci când mintea voastră este tulburată, și să nu vă gândiți la cineva cu mânie atunci când vă aflați în templul lui Dumnezeu. Și intrați în sanctuarul Domnului numai când simțiți în voi chemarea îngerilor Săi, pentru că tot ceea ce mâncați în tristețe sau în mânie sau fără dorință, devine otravă în trupul vostru. Pentru că suflarea Satanei spurcă toate aceste alimente. Puneți cu bucurie jertfele voastre pe altarul
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
mai văzusem pe târfa asta nebună? Am mai văzut-o. Undeva Am mai văzut-o undeva. M-am întors prin cartierul poponarilor, Christopher Street Am trecut și prin cartierul lesbienelor - ori, două țipe mari mi-au interzis hotărâte accesul în sanctuarul lor roșu. Apoi am găsit un loc care era clar un bar pentru țipi singuri, și aici nimeni na mai încercat să mă oprească să intru. Citisem despre cuiburile astea de boli venerice în Scum și Miasma, ambele abordând o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
mai mult de Dumnezeu și de viețuitorii acestui sfânt lăcaș. Dumnezeu să binecuvinteze cu harul Său Sfânta Mănăstire Secu ! Daniel Mitropolitul Moldovei și Bucovinei Ierom. Clement Arhid. Timotei Aioanei * 29 august 1991 Zăbovit-am în duh de rugăciune în acest sanctuar sfânt, purtător al zestrei glasului întrupat în istorie și a celui care a îngăduit ca propria-i țeastă să fie înconjurată de propriu-i sânge, alături de comunitatea condusă de duhovnicescul stareț Vichentie. Înălțat-am rugăciuni către Ierarhia Bisericii triumfătoare pentru
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
și să simtă prezența lui Hristos în cămara sufletelor lor în toate zilele. Dumezeu să reverse tot ce-i mai bun, mai sfânt și mai frumos peste această comunitate, iar acești eroi ai spiritului care sunt înmormântați în jurul acestui Sfânt Sanctuar să vă fie exemple vii în această „Via Dolorosa” pe care o parcurgeți. Calinic Botoșăneanul Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor Ierod. Ghenadie * Sfârșitul lunii august a anului 1993 a aflat ținutul Neamțului în sărbătoare. O sărbătoare îndoită prilejuită de sfințirea
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
pentru că limba e subiectivă, depinde de la popor ca atare, iar științele cer aprofunda[rea] naturei obiectelor înșile și ale relațiunilor lor. ["NU NOI SUNTEM STĂPÎNI LIMBEI... "] 2275B Nu noi suntem stăpâni limbei, ci limba e stăpâna noastră. Precum într-un sanctuar reconstruim. piatră cu piatră tot ce-a fost înainte - nu după fantezia sau inspirația noastră momentană, ci după ideea, în genere și în amănunte, care-a predomnit la zidirea sanctuarului - astfel trebuie să ne purtăm cu limba noastră românească. Nu
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
stăpâni limbei, ci limba e stăpâna noastră. Precum într-un sanctuar reconstruim. piatră cu piatră tot ce-a fost înainte - nu după fantezia sau inspirația noastră momentană, ci după ideea, în genere și în amănunte, care-a predomnit la zidirea sanctuarului - astfel trebuie să ne purtăm cu limba noastră românească. Nu orice inspirație întîmplătoare e un cuvânt de-a ne atinge de această gingașă și frumoasă zidire, în care poate că unele cuvinte aparțin unei arhitecturi exotice, dar în ideea ei
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
gândurile întunecate de la Roma îl însoțiseră pe tot timpul călătoriei. Căpitanul insista că marea se ridica și că navigarea spre Samothracia devenea primejdioasă. — Kabiroi nu vor să acostăm, șopteau marinarii. Germanicus le porunci totuși să încerce. Voia să meargă la sanctuar, să fie inițiat, prin riturile secrete de purificare, în misterele Celor Puternici, să ardă tămâie la picioarele lui Nike, faimoasa statuie sacră a Victoriei înaripate pe care un rege din Orient, Demetrios Poliorketes, le-o închinase în semn de mulțumire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]