7,371 matches
-
șeful direct • conținutul muncii • promovarea efectivă (până în prezent) • posibilități de promovare (în viitor) • retribuția. Întrebările erau de genul: „În general, cât de satisfăcut sunteți de persoanele din grupul dumneavoastră?”, cu răspunsuri mergând de la „foarte puțin” la „foarte mult”, pe o scală de 7 trepte, fiecare treaptă primind o valoare numerică (utilizată apoi ca atare), de la 1 la 7. Din cumularea valorilor primite de fiecare individ la cele 8 întrebări s-a obținut o cifră totală, cu rolul de indice global de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
probleme:de conținut și de formă. Prima categorie înseamnă traducerea conținutului cercetării în întrebări-indicatori. E vorba aici inclusiv de alegerea cuvintelor (expresiilor) folosite, de decizia de a recurge la întrebări deschise sau închise, de stabilirea variantelor de răspuns, de construcția scalelor de atitudine etc. Credem că putem reaminti ceea ce am accentuat și în alte părți ale lucrării, și anume faptul că, ori de câte ori este posibil, în pregătirea unei investigații, e bine să folosim consultarea experților. În cazul de față, acest gest devine
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
trecând prin toate chestionarele (opțiune ce favorizează verificarea uniformității). 2.2. Postcodificareatc "2.2. Postcodificarea" În cazul anchetelor, prelucrarea de tip statistic a datelor presupune și pretinde ca răspunsurile la fiecare întrebare să fie incluse într-un sistem de categorii (scală de răspunsuri), urmând a se stabili frecvențele cu care fiecare categorie apare în eșantion. Pentru cea mai mare parte a întrebărilor dintr-un chestionar, sistemul de categorii de răspuns face parte integrantă din întrebare (așa-numitele întrebări închise) și aproape
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
frecvențele sunt prea mici, deci ideea de a reduce nivelul de detaliere a informației. Se constată frecvent că, din dorința de a nu scăpa anumite forme de răspuns sau de a pretinde oamenilor să-și expună cât mai nuanțat părerile, scalele folosite sunt mai fine decât era necesar; aceeași operație de restrângere trebuie făcută și când nu se cunosc bine valorile de la unul din capetele scalei, mai exact, când valorile foarte mari sau foarte mici sunt luate în număr mai redus
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
forme de răspuns sau de a pretinde oamenilor să-și expună cât mai nuanțat părerile, scalele folosite sunt mai fine decât era necesar; aceeași operație de restrângere trebuie făcută și când nu se cunosc bine valorile de la unul din capetele scalei, mai exact, când valorile foarte mari sau foarte mici sunt luate în număr mai redus decât se anticipa. Ca și în cazul precedent, distribuția, așa cum apare, are o valoare intrinsecă, însă pentru continuarea analizelor (de pildă, pentru a construi tabele
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
prezentare a câtorvaclase de proceduri, fiecare dintre aceste categorii conținând un anumit gen de modele, bazate pe procedee statistice diferite, dar având un obiectiv comun. Mai exact, ilustrăm trei direcții mari, care urmăresc: (i) construcția de tipologii, (ii) construcția de scale complexe sau de indici agregați, capabili uneori să stabilească ierarhii, și (iii) elaborarea de modele deterministe, adică de relații cauzal-condiționale între variabile. Fiecare dintre aceste trei clase de proceduri poate fi divizată, la rândul său, în două subclase, relativ distincte
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
fiecare câte un număr de posibilități de răspuns (prima k1, a doua k2, ..., ultima ks), ne putem imagina că un individ oarecare reprezintă un punct într-un spațiu s-dimensional, coordonatele lui după fiecare dimensiune fiind una dintre pozițiile pe scala de răspuns a întrebării respective. Spre deosebire de spațiul geometric continuu și omogen, spațiul nostru de atribute este format dintr-o mulțime finită de puncte (adică de posibile poziții distincte) în număr de: m = k1×k2×...×ks Aceste poziții se regăsesc în
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
lucrare de popularizare a lui R. Boudon (1991); în literatura noastră sociologică, o prezentare a metodei o datorăm lui Alin Teodorescu (1984), iar o traducere a unui text de Lazarsfeld (1978) pe această problemă a apărut într-un caiet documentar. Scale complexe și indici agregați. Folosim aici expresia scale complexe pentru a distinge situațiile în care se ajunge la oclasificare ierarhică prin folosirea și combinarea scalelor simple ale mai multor itemi (întrebări din chestionar). Problema vine imediat în continuarea celei de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în literatura noastră sociologică, o prezentare a metodei o datorăm lui Alin Teodorescu (1984), iar o traducere a unui text de Lazarsfeld (1978) pe această problemă a apărut într-un caiet documentar. Scale complexe și indici agregați. Folosim aici expresia scale complexe pentru a distinge situațiile în care se ajunge la oclasificare ierarhică prin folosirea și combinarea scalelor simple ale mai multor itemi (întrebări din chestionar). Problema vine imediat în continuarea celei de mai sus, singura trăsătură de diferențiere fiind aceea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
a unui text de Lazarsfeld (1978) pe această problemă a apărut într-un caiet documentar. Scale complexe și indici agregați. Folosim aici expresia scale complexe pentru a distinge situațiile în care se ajunge la oclasificare ierarhică prin folosirea și combinarea scalelor simple ale mai multor itemi (întrebări din chestionar). Problema vine imediat în continuarea celei de mai sus, singura trăsătură de diferențiere fiind aceea că dacă acolo accentul cădea pe construirea unor tipuri cu profil distinct, pe cât posibil într-un număr
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sistem ierarhic de poziții, de preferință caracterizate prin valori numerice. La limită, fiecare individ poate avea o valoare distinctă de a celorlalți (sau să fie foarte puține valori coincidente), ceea ce conduce la un clasament multicriterial al indivizilor. Cele mai cunoscute scale complexe și cel mai des folosite în analiza datelor obținute prin anchete sunt așa-numitele scale de atitudine. Tema scalelor de atitudine este pe larg abordată în tratatele de psihologie socială, așa încât nu vom încerca nici măcar o prezentare sumară a
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
o valoare distinctă de a celorlalți (sau să fie foarte puține valori coincidente), ceea ce conduce la un clasament multicriterial al indivizilor. Cele mai cunoscute scale complexe și cel mai des folosite în analiza datelor obținute prin anchete sunt așa-numitele scale de atitudine. Tema scalelor de atitudine este pe larg abordată în tratatele de psihologie socială, așa încât nu vom încerca nici măcar o prezentare sumară a unor tipuri clasice de astfel de scale, cum sunt cele legate de numele atât de cunoscute
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
a celorlalți (sau să fie foarte puține valori coincidente), ceea ce conduce la un clasament multicriterial al indivizilor. Cele mai cunoscute scale complexe și cel mai des folosite în analiza datelor obținute prin anchete sunt așa-numitele scale de atitudine. Tema scalelor de atitudine este pe larg abordată în tratatele de psihologie socială, așa încât nu vom încerca nici măcar o prezentare sumară a unor tipuri clasice de astfel de scale, cum sunt cele legate de numele atât de cunoscute ale lui Likert, Thurstone
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în analiza datelor obținute prin anchete sunt așa-numitele scale de atitudine. Tema scalelor de atitudine este pe larg abordată în tratatele de psihologie socială, așa încât nu vom încerca nici măcar o prezentare sumară a unor tipuri clasice de astfel de scale, cum sunt cele legate de numele atât de cunoscute ale lui Likert, Thurstone, Guttman, Bogardus sau Osgood, scale inventate cu peste o jumătate de secol în urmă și a căror descriere, la nivelul la care am putea-o noi prezenta
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
larg abordată în tratatele de psihologie socială, așa încât nu vom încerca nici măcar o prezentare sumară a unor tipuri clasice de astfel de scale, cum sunt cele legate de numele atât de cunoscute ale lui Likert, Thurstone, Guttman, Bogardus sau Osgood, scale inventate cu peste o jumătate de secol în urmă și a căror descriere, la nivelul la care am putea-o noi prezenta în contextul de față, se găsește în orice manual de profil (vezi, de exemplu, Radu, Iluț și Matei
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
jumătate de secol în urmă și a căror descriere, la nivelul la care am putea-o noi prezenta în contextul de față, se găsește în orice manual de profil (vezi, de exemplu, Radu, Iluț și Matei, 1994, pp.67-83, unde scalele de atitudine apar sub denumirea de teste de atitudine). Ceea ce trebuie menționat aici este faptul că, în general, la baza respectivelor metode se află o anumită definiție a noțiunii de atitudine, apropiată, de altfel, de cea încercată de noi în
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
caracterizează, posibil vorbind, atitudinea cea mai nefavorabiă până la una corespunzătoare celei mai favorabile, trecând printr-un punct neutru (zero), specific celor ce nu au o atitudine cristalizată. Subliniem, împreună cu Moser (1967, p. 337), supoziția unidimensionalității atitudinii, căci întreaga construcție a scalelor pornește de la această ipoteză, iar tot mecanismul ulterior lucrează în ideea de a integra fiecare item (întrebare) în acest spațiu unidimensional. Construcția scalelor de atitudine începe în faza de pregătire a cercetării, dar, de multe ori, desăvârșirea acestora se face
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
au o atitudine cristalizată. Subliniem, împreună cu Moser (1967, p. 337), supoziția unidimensionalității atitudinii, căci întreaga construcție a scalelor pornește de la această ipoteză, iar tot mecanismul ulterior lucrează în ideea de a integra fiecare item (întrebare) în acest spațiu unidimensional. Construcția scalelor de atitudine începe în faza de pregătire a cercetării, dar, de multe ori, desăvârșirea acestora se face abia în faza finală, ținând seama de „comportamentul” subiecților în raport cu itemii preconizați a fi sintetizați pentru obținerea scalei. Astfel, în construcția unor scale
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în acest spațiu unidimensional. Construcția scalelor de atitudine începe în faza de pregătire a cercetării, dar, de multe ori, desăvârșirea acestora se face abia în faza finală, ținând seama de „comportamentul” subiecților în raport cu itemii preconizați a fi sintetizați pentru obținerea scalei. Astfel, în construcția unor scale se introduc numai acei itemi care manifestă o corelație suficient de ridicată cu indicele general (cerință derivată din cea de unidimensionalitate) și/sau cei care, dimpotrivă, nu manifestă o corelație foarte ridicată cu un alt
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
scalelor de atitudine începe în faza de pregătire a cercetării, dar, de multe ori, desăvârșirea acestora se face abia în faza finală, ținând seama de „comportamentul” subiecților în raport cu itemii preconizați a fi sintetizați pentru obținerea scalei. Astfel, în construcția unor scale se introduc numai acei itemi care manifestă o corelație suficient de ridicată cu indicele general (cerință derivată din cea de unidimensionalitate) și/sau cei care, dimpotrivă, nu manifestă o corelație foarte ridicată cu un alt (alți) indicator(i) (prezența unui
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ridicată cu un alt (alți) indicator(i) (prezența unui astfel de indicator fiind superfluă); de asemenea, sunt reținuți doar acei itemi care prezintă o dispersie a indivizilor suficient de ridicată în jurul valorii centrale (media sau mediana). Asemănător scorurilor finale din scalele de atitudine se calculează și alți indici complecși, al căror câmp de referință este cu totul altul decât cel atitudinal, putând ieși cu totul din sfera realității subiective. De exemplu, pe baza unor valori atribuite anumitor aspecte ale locuinței, diferitelor
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
căror importanță în rezultatul final e greu de evaluat a priori, sunt necesare proceduri de ponderare mult mai sofisticate (uneori acestea fiind rezultatul unor analize aprofundate a relațiilor statistice dintre variabile, cum este, de pildă, analiza factorială) decât pentru valorile scalelor de atitudine. În fapt, marea problemă a construcției indicilor complecși este aceea a reducției spațiului multidimensional - reprezentat de dimensiunile diferite și relativ independente ale conceptului ce urmează a fi operaționalizat - la unul unidimensional. Problema nu este nouă sau, mai bine
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
anumite mărimi medii, precum și valorile semnificative ale unor coeficienți de asociere și corelație. În fine, anexa metodologică va cuprinde și informațiile tehnico-statistice necesare înțelegerii semnificației diferiților indicatori menționați în text (de pildă, modalitatea de construcție a unor indici complecși cu ajutorul scalelor de atitudine), precum și odescriere a eventualelor proceduri folosite în analiza și interpretarea datelor, cu trimiterile bibliografice de rigoare, spre a putea fi aprofundate aspectele tehnice de către cei ce doresc acest lucru. În cazul unor cercetări de mai mare complexitate, chestionarul
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în celălalt, ca o arie de probleme sau rezultatele obținute printr-o anumită metodologie să fie tratate separat, în rapoarte ce se constituie ca studii parțiale, prezentând un interes aparte. De pildă, pe baza unei anchete, se poate construi o scală de atitudine cu privire la un aspect oarecare alsocialului și un text aparte al raportului ar putea fi necesar pentru a prezenta în detaliu această construcție și rezultatele legate de aplicarea testului respectiv. Desigur că această practică a studiilor parțiale sau sectoriale
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
întrebări la care răspunsurile sunt cele mai critice față de guvern, să zicem, sau se pot condensa într-o singură rubrică mai multe variante de răspuns, pentru ca procentul celor încadrați aici să apară cât mai ridicat, iar în cealaltă parte a scalei să nu operăm o astfel de reunire. O a doua chestiune cu efecte deosebite este aceea că, până la momentul actual, majoritatea jurnaliștilor, cel puțin de la noi din țară, care scriu ori au scris despre sondaje, nu au cunoștințe statistice și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]