5,987 matches
-
răsturnări politice din istoria postcomunistă a României, după cea reușită de CDR, în 1996, în fața aceluiași PSD. O nouă înfrângere victorioasă Alegerile parlamentare și prezidențiale au fost programate pentru 28 noiembrie 2004, respectiv 12 decembrie în cazul turului secund al scrutinului prezidențial. Ca și la celelalte patru ediții precedente, regulile sistemului electoral au rămas neschimbate, chiar dacă acestea au primit noi codificări juridice, adoptate pe ultima sută de metrii. Astfel, Legea nr. 373/ 200491 prevedea că alegerea deputaților și senatorilor se face
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
la celelalte patru ediții precedente, regulile sistemului electoral au rămas neschimbate, chiar dacă acestea au primit noi codificări juridice, adoptate pe ultima sută de metrii. Astfel, Legea nr. 373/ 200491 prevedea că alegerea deputaților și senatorilor se face pe baza unui scrutin de tip proporțional, mandatele fiind atribuite partidelor care au trecut pragul electoral de 5% în corelație cu proporția voturilor obținute de listele cu candidați ale fiecăruia, într-o primă etapă la nivelul circumscripției electorale, iar ulterior la nivel național 92
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
circumscripției electorale, iar ulterior la nivel național 92. Cât privește președintele României, Legea nr. 370/200493 consacra alegerea acestuia pe baza sistemului majoritar absolut, care presupune organizarea unui tur secund dacă nici unul dintre candidați nu obține din primul tur de scrutin minimum 50%+1 din voturi. Mai adăugăm că la scurtă vreme de la adoptare, legile electorale au fost modificate de Guvern prin intermediul ordonanțelor de urgență nr. 80/2004, respectiv nr. 77/200494. În competiția pentru ocuparea celor 137 de mandate senatoriale
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
din opțiunile de vot față de 34% pentru Alianță. Similar, Adrian Năstase, candidatul prezidențial al Uniunii Naționale, îl devansa pe Traian Băsescu cu 41% față de 32%98. Datele sondajelor au fost confirmate de rezultatul alegerilor parlamentare și al primul tur al scrutinului prezidențial. Din totalul de 10231476 voturi valabil exprimare pentru alegerea Senatului, 3250663, respectiv 31,77%, au revenit Alianței, în timp ce PSD și PUR au primit 3798606 voturi, adică 37,13%. Similar au stat lucrurile și în cazul alegerii Camerei Deputaților, Alianța
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
voturi (31,33%) iar PSD și PUR adunând 3730352 voturi (36,61%) din cele 10188106 voturi valabil exprimate 99. Cifrele arătau limpede că Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" pierdea alegerile parlamentare. Invers spus, PSD, alături de mai micul său aliat, câștiga scrutinul legislativ, și încă pentru a doua oară consecutiv, ceea ce reprezenta o premieră în istoria politică a României postcomuniste, care putea schimba fundamental formula politică românească a alternanței la putere. Mai mult, în primul tur al alegerilor prezidențiale Adrian Năstase câștiga
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
mai bun fiind înregistrat în Capitală: 46,85%. Exceptând Prahova, Alianța a ieșit victorioasă în aceleași circumscripții electorale în competiția pentru Camera Deputaților, performanța cea mai bună fiind consemnată, din nou, în București 47,56%. Cele 3191546 voturi primite în scrutinul pentru Camera Deputaților i-au adus Alianței un număr de 112 mandate, față de cele 156 estimate, 19 dintre ele fiind atribuite în etapa a doua. În expresie relativă, Alianța a ocupat 35,67% din locuri. În șase din cele 42
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
Ion Iliescu câștigase, alături de PUR, alegerile, cât și pentru că viza maximizarea șanselor lui Adrian Năstase în turul secund al prezidențialelor a fost însă dejucată de Traian Băsescu printr-o nouă lovitură de maestru. În dimineața de 30 noiembrie, când rezultatele scrutinului din 28 noiembrie erau deja cunoscute, Traian Băsescu a acuzat BEC și PSD de fraudarea alegerilor, atât parlamentare, cât și prezidențiale. Și încă într-o menieră extrem de vehementă, cerând, în numele Alianței, "destituirea Biroului Electoral Central, ca participant la fraudă, arestarea
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
zilei de 29 noiembrie 2004, respectiv 30 noiembrie 2004, privind rezultatele parțiale ale alegerilor desfășurate la data de 28 noiembrie a.c., constată că prin acțiunile ilegale care au avut loc în timpul și după încheierea proceselor verbale, inclusiv prin însumarea rezultatelor scrutinului prin intermediul Institului Național de Statistică, alegerile pentru Camera Deputaților și Senat, precum și pentru funcția de Președinte al României au fost fraudate, în sensul dispozițiilor art.32, alin. 6 din Legea 373/2004. Astfel, așa cum rezultă și din documentele pe care
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
funcția de Președinte al României au fost fraudate, în sensul dispozițiilor art.32, alin. 6 din Legea 373/2004. Astfel, așa cum rezultă și din documentele pe care le anexăm, analizând datele certificate de Biroul Electoral Central, privind rezultatele parțiale ale scrutinului am constatat următoarele: în ziua de 29.11.2004, între ora 12 și 17 voturile nule au SCĂZUT ilegal, inexplicabil din punct de vedere matematic și statistic, după cum urmează: la Președinte: voturi nule dispărute și redirecționate: 159850 adică 2,25
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
noiembrie ora 12. Având în vedere aceste grave aspecte, Alianța D.A. PNL-PD constată că alegerile au fost, în mod flagrant, fraudate, în sensul dispozițiilor art. 32, alin. 6 din Legea 373/2004, și cere suspendarea procesului de centralizare a rezultatului scrutinului și de repartizare a mandatelor, precum și anularea alegerilor din 28 noiembrie 2004 pentru Camera Deputaților și Senat, precum și pentru funcția de Președinte al României 101. Așadar, Alianța, denunțând frauda electorală prin transferarea electronică a unei părți din voturile nule către
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
de județe. Aceasta, pentru că victoria lui Traian Băsescu în fața lui Adrian Năstase a fost mai categorică în aceste județe comparativ cu victoria lui Adrian Năstase în fața lui Traian Băsescu din celelalte județe. În plus, cum o arată cifrele participării la scrutin, absenteismul a avut o valoare mai scăzută în cele 16 județe câștigate de Traian Băsescu. Așadar, victoria națională a acestuia a devenit posibilă cu votanți mai mulți recrutați din județe mai puține. Nu poate fi însă vorba despre nici un paradox
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
pentru el este minoritar. Practic, așa s-au petrecut lucrurile în cazul alegerilor prezidențiale americane din anul 2000, dar nu ca efect al fraudei electorale, ci al sistemului majoritar practicat în SUA104. De altfel, se știe că acesta este specificul scrutinului majoritar, rezultatele sale depinzând, de multe ori decisiv, de răspândirea neuniformă a voturilor în teritoriu. Victoria lui Traian Băsescu a declanșat o adevărată fiesta portocalie în capitală și alte orașe în noaptea alegerilor, dar, mai important, a determinat producerea celei
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
5%, PUR 3% și PNȚCD 2%113. Dominația categorică a Alianței arătată de sondaje a fost confirmată prin recâștigarea primăriei capitalei, în urma alegerilor organizate la începutul lui aprilie 2005. "Aceasta a fost a doua oară când s-a organizat un scrutin înainte de termen în Capitală. Prima ocazie de acest fel s-a ivit în în octombrie 1998. Situația din 2005 nu a semănat însă deloc cu cea din urmă cu 7 ani. Atunci alegerile s-au desfășurat pentru că Victor Ciorbea a
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
18 martie, la o zi după demisia acestuia din funcția guvernamentală pe care o deținea. PSD i l-a opus pe Marian Vanghelie, primar în exercițiu al Sectorului 5, iar alți 16 candidați au participat la alegeri, toți fără experiența scrutinului din iunie 2004. În contextul în care sondajele de opinie ale vremii plasau Alianța D.A. la o cotă electorală aproape dublă față de PSD, victoria lui Adriean Videanu, repurtată încă din primul tur, nu a surprins pe nimeni, însă neparticiparea la
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
specific de după alegerile din 2004. Trecuseră șapte luni de la preluarea mandatului de premier de către liderul liberalilor, șapte luni de presiuni din partea lui Traian Băsescu și a susținătorilor săi democrați pentru ca liberalii să accepte organizarea alegerilor anticipate. Pentru prima oară după scrutinul de la sfârșitul lui 2004 președintele Băsescu a vorbit răspicat despre soluția alegerilor anticipate într-un interviu publicat de ziarul Adevărul la începutul lui ianuarie 2005, când nici nu se uscase bine cerneala de pe decretul de numire a premierului. Iată răspunsul
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
care o putem numi regula cecului în alb sau a creditului politic acordat puterii. Anume, formațiunile care preiau guvernarea în urma alegerilor parlamentare beneficiază de un plus de susținere din partea populației, cota lor electorală fiind cu mult peste cea stabilită de scrutin. Cauzele unui astfel de fenomen trebuie căutate, probabil, în domeniul psihologiei sociale, românii, marcați și de experiența comunistă a raporturilor cu guvernanții, apărând ca adepți ai mitului noului început, ca și ai mitului conducătorului mesianic. Oricum, sondajele ne spun că
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
politice. În timp însă, ele aveau să evolueze diferit. La două luni de la lansarea ei, președintele României a reluat tema anticipatelor, într-un interviu acordat agenției Reuters și preluat de BBC, de astă dată cu termene precise. Astfel, motivând că scrutinul parlamentar anticipat ar da guvernului un mandat mai puternic în lupta împotriva corupției, Traian Băsescu a apreciat că alegerile parlamentare anticipate ar trebui organizate după 25 aprilie 2005 data la care România va semna acordul de aderare la Uniunea Europeană -, adică
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
situație politică a crizei guvernamentale, respectiv de respingerea angajării răspunderii Guvernului. În același timp, este prevăzută și posibilitatea ca președintele federal să dizolve Bundestagul în condițiile în care cancelarul federal a fost ales în urma celui de al doilea tur de scrutin, fără majoritatea voturilor parlamentarilor. Totuși, titularul prerogativei are ca soluție alternativă numirea cancalarului astfel ales130. Pentru Franța, un sistem politic considerat a fi modelul semiprezidențialismului, Constituția îi dă dreptul președintelui să dizolve Parlamentul (mai exact, prima cameră) practic fără nici o
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
în cele trei țări exemplificate, ca și în România, șeful statului, ca reprezentant al puterii executive, reglementările constituționale sunt diferite, fapt care se reflectă direct în modul de funcționare a sistemului politic. În timp ce în Franța și, mai ales, în Italia scrutinul anticipat constituie mai degrabă o regulă, în Germania alegerile anticipate sunt cu totul și cu totul excepționale. În ce privește România, vom putea concluziona că norma constituțională acționează în sensul excluderii alegerilor anticipate din viața politică sau, cel puțin că nu le
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
în rândurile românilor, șansele ca Alianța să le câștige detașat erau încă serioase. Un sondaj de opinie 140, efectuat în perioada 7-12 iulie, adică în plin avânt al scenariului anticipatelor, arăta că majoritatea celor intervievați nu era de acord cu scrutinul anticipat și nici nu îl considera necesar, dar dacă acesta ar fi organizat, 48,79% dintre ei ar vota cu Alianța, față de cei 31,08% care și-ar da voturile pentru PSD. Date similare furnizau un alt sondaj de opinie
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
alegerea celor doi președinți este întotdeauna consecința politică a majorității parlamentare constituite după alegeri. Or, la acel moment, în care Uniunea Națională PSD+PUR se afla în postura de câștigătoare a alegerilor parlamentare, iar Alianța PNL-PD, prin Traian Băsescu, câștigase scrutinul prezidențial, această majoritate era obiectul unor negocieri intense, purtate, pe de-o parte, de PSD, iar pe de alta, de Alianță, cu formațiunile minore, dar al căror aport era decisiv. În cele din urmă, balanța a fost înclinată de PUR
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
propriu votul uninominal. Așadar, votul practicat ține de modul în care sunt configurate circumscripțiile electorale, și nimic mai mult. Pe de altă parte, în lumea largă unde există practica alegerilor democratice, se utilizează diferite varietăți ale celor trei tipuri de scrutin cunoscute. Orice manual universitar specializat ne poate lămuri care sunt acestea, și anume: scrutinul de tip majoritar, scrutinul de tip proporțional și scrutinul de tip mixt242. Pe scurt, scrutinul majoritar, primul în ordine istorică, dezvoltat în perioada anterioară universalizării dreptului
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
electorale, și nimic mai mult. Pe de altă parte, în lumea largă unde există practica alegerilor democratice, se utilizează diferite varietăți ale celor trei tipuri de scrutin cunoscute. Orice manual universitar specializat ne poate lămuri care sunt acestea, și anume: scrutinul de tip majoritar, scrutinul de tip proporțional și scrutinul de tip mixt242. Pe scurt, scrutinul majoritar, primul în ordine istorică, dezvoltat în perioada anterioară universalizării dreptului la vot, se bazează pe regula simplă și, am putea spune, naturală a alegerii
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
mult. Pe de altă parte, în lumea largă unde există practica alegerilor democratice, se utilizează diferite varietăți ale celor trei tipuri de scrutin cunoscute. Orice manual universitar specializat ne poate lămuri care sunt acestea, și anume: scrutinul de tip majoritar, scrutinul de tip proporțional și scrutinul de tip mixt242. Pe scurt, scrutinul majoritar, primul în ordine istorică, dezvoltat în perioada anterioară universalizării dreptului la vot, se bazează pe regula simplă și, am putea spune, naturală a alegerii unui reprezentant politic: candidatul
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
în lumea largă unde există practica alegerilor democratice, se utilizează diferite varietăți ale celor trei tipuri de scrutin cunoscute. Orice manual universitar specializat ne poate lămuri care sunt acestea, și anume: scrutinul de tip majoritar, scrutinul de tip proporțional și scrutinul de tip mixt242. Pe scurt, scrutinul majoritar, primul în ordine istorică, dezvoltat în perioada anterioară universalizării dreptului la vot, se bazează pe regula simplă și, am putea spune, naturală a alegerii unui reprezentant politic: candidatul care obține cele mai multe voturi este
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]