5,506 matches
-
centrale că în Piața Scînteii (cum o știe toată lumea), în fața fostei Case a Scînteii și pe soclul unde a stat zeci de ani statuia lui Lenin va fi amplasat Monumentul luptei anticomuniste. S-a dat un concurs, iar cîștigătorul este sculptorul Mihai Buculei. În comentariul său despre acest monument și locul amplasarăii sale Cornel Nistorescu scrie următoarele în EVENIMENTUL ZILEI: "Ce treabă au cu lupta anticommunistă Casa Scînteii și Piața Scînteii, de unde ideile lui Lenin au fost pompate vreme de 40
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14988_a_16313]
-
Vlad Ciobanu este cunoscut ca personaj pur și simplu și ca personaj cultural în egală măsură. Vocea sa profundă și sonoră, care anunță parcă invazii de extratereștri, umbrește zumzetul grupurilor și domină autoritar atmosfera din spațiile închise. Hotărît ca un sculptor și fluent ca un teoretician, el și-a construit o prezență publică pe care, dacă n-ar fi atît de uzată comparația, am putea-o asemăna cu buzduganul zmeului ce anunță, cu grabă, dar și cu un ceremonial specific, iminenta
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
în aceeași măsură, de altfel gipsul, bronzul și lemnul au în preocupările sale o prezență aproape egală, Vlad Ciobanu încearcă să imprime fiecărui material, prin tehnicile specifice, forma optimă care derivă din însăși natura lui. Dar dacă îi lipsește ceva sculptorului sau, dacă nu-i lipsește, el nu și-a identificat-o încă, este imaginația ușor frivolă, bucuria ludică de a descoperi, în materia moartă, sămînța vie a unei combinații imprevizibile. Vlad Ciobanu pare ușor speriat în fața virtualității formei și atunci
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
el cu multă sensibilitate și modelat în aceeași perspectivă de factură impresionistă, gesturile sînt însă mai largi și suprafețele mai calme, fapt care dovedește o altă atitudine față de model și o altă manieră de a caracteriza personajul. Atunci cînd interesul sculptorului se mută pe construcția abstractă și nonfigurativă, adică atunci cînd problematica volumului se schimbă, aceleași schimbări se operează și la nivelul suprafeței. Ceea ce înainte era neliniștit și rugos, devine acum de un calm aproape clasic. Numai că, în esență, raporturile
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
în cadrul Universității bucureștene, a tezei de doctorat Conceptul de natură în arta modernă (1974), bază a cercetărilor ulterioare despre Constantin Brâncuși, care o vor impune ca pe una din cele mai importante figuri românești în recuperarea moștenirii artistice a marelui sculptor. Cariera sa începe, în condițiile dificile ale epocii, cu un post de traducător-interpret la Mașinimport (1957-1958), continuă cu unul de merceolog-economist la Industrial export, până în 1964, când se angajează redactor la Editura Meridiane, unde va rămâne până în 1984 și unde
STANCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289871_a_291200]
-
despre Constantin Brâncuși, atât în lucrări personale: Brâncuși (1981), Izvoare și cristalizări în opera lui Brâncuși (1984), Brâncuși - frumos și har (1997), Brâncuși - rugăciune pentru mileniul III (2001), cât și prin antologarea, reeditarea sau traducerea unor lucrări fundamentale despre opera sculptorului: Carte de inimă pentru Brâncuși (1976), Petru Comarnescu, Brâncuși, mit și metamorfoză în sculptura contemporană (1972), Mircea Eliade, Petru Comarnescu, Ionel Jianu, Mărturii despre Brâncuși (1997), D. Lewis, Brâncuși (2001). Se adaugă articolele și studiile din presă și prelegerile, toate
STANCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289871_a_291200]
-
Universul literar”, „Insula”, „Seara” ș.a. A fost admis, în 1911, în Societatea Scriitorilor Români. Chiar din primele zile ale angajării României în conflagrația mondială, se înrolează voluntar și cade în luptele de pe șoseaua Predeal-Timiș. La Predeal, la intrarea dinspre Brașov, sculptorul Oscar Han va înălța un monument în memoria sa. Poezia lui S. fructifică atitudini și motive din fondul comun al simbolismului: mirajul „departelui” (cuvânt tematic frecvent utilizat) și al „zărilor albastre”, marea, corăbiile, „insulele stinghere”, ce „zac necunoscute” în Pacific
SAULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289513_a_290842]
-
orașul e denunțat drept „capitală de parveniți”, în care „sărăcia e mai grea ca oriunde pentru un muncitor intelectual”. În aceeași pagină se reproduc opinii critice despre propria revistă, din alte publicații, sau exprimate verbal; Perpessicius realizează un reportaj - Atelierele sculptorilor noștri, Tudor Mușatescu îl intervievează pe Marin Simionescu-Râmniceanu, directorul Editurii Cultura Națională, iar Camil Baltazar e autorul relatărilor O vizită la sculptorul Jalea și O vizită la „Bibliofila” din str. C. A. Rosetti. De vorbă cu Fisher-Galați, despre expoziția de
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
se reproduc opinii critice despre propria revistă, din alte publicații, sau exprimate verbal; Perpessicius realizează un reportaj - Atelierele sculptorilor noștri, Tudor Mușatescu îl intervievează pe Marin Simionescu-Râmniceanu, directorul Editurii Cultura Națională, iar Camil Baltazar e autorul relatărilor O vizită la sculptorul Jalea și O vizită la „Bibliofila” din str. C. A. Rosetti. De vorbă cu Fisher-Galați, despre expoziția de carte rară, deschisă de Asociația Bibliofilă Română, fundată de H. Streitman, H. Fisher-Galați, Al. Tzigara-Samurcaș, Mișu Antoniade, Ion Minulescu, M. Negreanu și
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
lucrează în Cluj, la Centrul de Cercetări al Academiei, apoi, resimțind lipsa de orizont a unei activități de performanță în domeniu, se orientează spre jurnalism, ca redactor la revistele „Vatra” (1970-1973) și „Contemporanul” (1973-1982). Deopotrivă înzestrat pentru plastică (realizează, ca sculptor, lucrarea Fântână la Târgu Mureș, iar ca grafician semnează ilustrație de carte) și literatură, Ș. debutează în 1967, cu versuri, la „Cronica”, fiind prezent apoi și în „Tribuna”, „Steaua”, „Echinox”, iar editorial în 1968 cu placheta Strigi. Ca traducător, publică
SEDRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289603_a_290932]
-
nu se confunda cu lirismul - și de o mare știință a poeziei, distribuită savant, cu o cunoaștere strategică a dozajelor, amintindu-ne de cuvintele lui Malraux că „Orice artă este lupta contra destinului”, paginile Moromeților ar ilustra doar un magistral sculptor și rapsod. Originalitatea însă a artei ce se descoperă în această carte demarează pare-se tocmai din poezia gândirii sale, a unei inteligențe care sublimează și preschimbă filosofia în metaforă și dă narațiunii un sistem nervos în continuă alertă, introducând
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
celui de altădată. Urmează comedia Masca (1923), subintitulată „grotescă dramatică într-un act”, a cărei „acțiune se petrece în Europa”, în timpul unui bal mascat. Melodrama Femeia cu două suflete (1925) - dedicată celor două iubiri pe care protagonista le împărtășește: pentru sculptorul Dionis și pentru directorul de teatru Fink - se cristalizează într-o formă notabilă. Scriitorul cultivă comedia mai mult sau mai puțin spumoasă, fără exigențe artistice speciale: Omul zilei (1930), Duduca Sevastița (1939), Timon II (1941). Ar mai fi elaborat piesele
SAN-GIORGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]
-
matematică de specialitate simbolul obișnuit pentru Secțiunea de Aur este litera grecească tau (τ) , dar la începutul sec. XX matematicianul american M. Barr i-a dat raportului numele phi (ϕ) , prima literă grecească din numele lui Phidias (490-430î.Cr.), marele sculptor grec autor al sculpturilor din Parthenon. Barr a decis să-l onoreze pe sculptor deoarece mulți istorici ai artei au susținut că Phidias a folosit în mod frecvent și minuțios Secțiunea de Aur în sculptura sa. Așadar, termenii de Secțiune
FASCINAŢIA „NUMĂRULUI DE AUR”. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Daniela - Mariana Tasie () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_922]
-
dar la începutul sec. XX matematicianul american M. Barr i-a dat raportului numele phi (ϕ) , prima literă grecească din numele lui Phidias (490-430î.Cr.), marele sculptor grec autor al sculpturilor din Parthenon. Barr a decis să-l onoreze pe sculptor deoarece mulți istorici ai artei au susținut că Phidias a folosit în mod frecvent și minuțios Secțiunea de Aur în sculptura sa. Așadar, termenii de Secțiune de Aur, Număr de Aur, phi și simbolulϕ sunt folosiți ca sinonimi. Cine ar
FASCINAŢIA „NUMĂRULUI DE AUR”. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Daniela - Mariana Tasie () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_922]
-
întrerupte până în anul 1879.<footnote Ibidem, p. 33 footnote> Între timp în statutul politic internațional al României se produseseră mutații semnificative. Este vorba desigur de câștigarea independenței de stat, independența câștigată cu arma în mână. În vreme ce Carol I, ca un sculptor al realului, ridica odată cu regatul trainic, și castelul cu grinzi și piatră, Regina Elisabeta, ca o artistă a irealului țesea pentru Regat ca și pentru castel o rochie eterată de basme și legende. Tot Regina Elisabeta este cea care ne
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
Al. Cerna-Rădulescu. Constanța Trifu izbutește să obțină un scurt interviu de la T. Arghezi, aflat la ultimele repetiții cu Seringa. Cea mai consecventă e rubrica plastică, singura rezistentă până la dispariția ziarului, care semnalează fervoarea creatoare a unui număr mare de pictori, sculptori, ceramiști ș.a. și prezintă o rețea de galerii și săli de expoziții, unde figurează cu lucrări Gh. Vânătoru, Magdalena Rădulescu, Kimon Loghi, Aurel Jiquidi, W. Sigfried, Demian, Rodica Maniu, Cecilia Cuțescu-Storck, Marius Bunescu, Theodor Pallady, Oscar Han ș.a. Puțin productive
ULTIMA ORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290332_a_291661]
-
sunt câteva teme predilecte ale autorului, care îmbină adesea ficțiunea cu fapte de viață reale. Cartea La nord-vestul inimii. Legendă și realitate (1977) conține exclusiv reportaje. Minele din Borșa, Vișeu de Sus, viața lui Vida Gheza, „artist al poporului” (Lemnul, sculptorul și Maramureșul), felul în care țăranul român trăiește în contemporaneitate, atmosfera șezătorilor (Consultație sentimentală), locuitorii orașului Sighet și existența lor cotidiană (Suflete mari în Țara Bogdanului), un mare șantier de construcții industriale (Meserie faină învață moțul) sunt subiecte în care
UTAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290396_a_291725]
-
colaborare cu Adriana Babeți), Iași, 1997; A muri în Tibet. Jurnal, Iași, 1998; Fragmente despre teatru, postfață Gheorghe Jurma, Reșița, 1998; Europa Centrală. Memorie, Paradis, Apocalipsă, Iași, 1999 (în colaborare); Viața și opera lui Petru E. Oance (Tata Oancea), poet, sculptor și jurnalist, Iași, 1999; Despre regi, saltimbanci și morminte, I-II, Timișoara, 2001-2003; Geografie literară, Timișoara, 2002; Ioan Slavici, Brașov, 2002; Mitteleuropa periferiilor, Iași, 2002; Octavian Goga, Brașov, 2003; Geografia literaturii române, azi, vol. I: Muntenia, Pitești, 2003. Ediții: Ion
UNGUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
ca într-un film de factură onirică. Orizontul preocupărilor lui V. e completat, prin orientarea tematică și organizarea ideilor, de interpretările asupra operei și gândirii lui Constantin Brâncuși, întreprinse constant după 1989. Brâncuși inițiatul (1994) este o analiză a creației sculptorului din perspectiva lecturilor acestuia, iar Brâncuși alchimist (1996) încearcă o reconstituire a templului din Indore, India, printr-o interpretare alchimică, justificată de prietenia lui Brâncuși cu Marcel Duchamp, un cunoscător al doctrinei alchimice. Altă carte, Concepte ale poeticii lui Constantin
VELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290481_a_291810]
-
Indore, India, printr-o interpretare alchimică, justificată de prietenia lui Brâncuși cu Marcel Duchamp, un cunoscător al doctrinei alchimice. Altă carte, Concepte ale poeticii lui Constantin Brâncuși (1999), aduce încă o contribuție, pornind de la mărturiile orale și scrise pe care sculptorul le-a lăsat. SCRIERI: Călătorii neobișnuite, Timișoara, 1981; Strania pățanie a unui virtuoz, București, 1984; Poeme, București, 1989; Brâncuși inițiatul, București, 1994; În căutarea miresei pierdute, București, 1995; Brâncuși alchimist, București, 1996; Concepte ale poeticii lui Constantin Brâncuși, București, 1999
VELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290481_a_291810]
-
Dracula, Doctor Faustus și Machiavelli (2002) confirmă interesul pentru un subiect căruia Z. îi consacră ani de studiu. A mai alcătuit un volum intitulat Aforismele și textele lui Brâncuși (1980), în care adună pentru prima oară opiniile despre artă ale sculptorului român, concentrate în maxime și aforisme. În două studii ample, care flanchează antologia de texte, eseistul reexaminează relația între teoriile lui Brâncuși și arta sa, interpretează și descifrează, plecând tot de la ideile artistului, complexul sculptural de la Târgu Jiu, considerat „una
ZARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290715_a_292044]
-
studii ample, care flanchează antologia de texte, eseistul reexaminează relația între teoriile lui Brâncuși și arta sa, interpretează și descifrează, plecând tot de la ideile artistului, complexul sculptural de la Târgu Jiu, considerat „una dintre minunile lumii”. Se adaugă analizele privind creația sculptorului în perioada 1907-1918, incluse în cartea Brâncuși și civilizația imaginii (2001), precum și alte două antologii, una de aforisme - Brâncuși, cioplitorul în duh (2001), cealaltă, Brâncuși și Transilvania (2001), cuprinzând studii semnate de specialiști și diverse texte lirice dedicate artistului. SCRIERI
ZARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290715_a_292044]
-
Baudelaire, [Versuri], în Les Fleurs du mal - Florile răului, ed. bilingvă, îngr. Geo Dumitrescu, introd. Vladimir Streinu, București, 1968, Florile răului, îngr. trad., București, 1991; Valmiki, Ramayana, repovestită de C. Rajagopalachari, I-II, București, 1968 (în colaborare); Alessandro Parronchi, Michelangelo sculptor, București, 1970; Sonetul italian în Evul Mediu și Renaștere, I-II, îngr. și pref. trad., București, 1970; Romain Rolland, Viața lui Michelangelo, București, 1971; Lirică franceză modernă, îngr. și postfața trad., București, 1981; Sonetul în zorii, amiaza și amurgul Renașterii
ZELETIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290732_a_292061]
-
forma unui decor geometric, asemănător celui figurat pe diademele din fildeș (J. Svoboda, 1997). O reprezentare feminină deosebit de interesantă este și cea de la Petrkovice (fig. 8a): un tors feminin (4,6 cm), în hematit, ce pare a fi opera unui sculptor modern, cubist. Statueta reprezintă, fără îndoială, o tânără fată, ale cărei caracteristici sexuale nu sunt încă bine dezvoltate. J. Jelinek (1988) o consideră, însă, drept o operă schițată dar neterminată, din cauza durității materialului Un obiect rar pentru Gravettian, și anume
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
divizate prin incizii transversale (Z. Abramova, 1991). În Austria, la Willendorf, a fost descoperită, în 1908, una din cele mai cunoscute reprezentări feminine gravettiene (fig. 8c). Este vorba de o sculptură de o formă perfect echilibrată, fără îndoială opera unui sculptor experimentat: capul este lipsit de detaliile feței, dar prezintă un decor, cu analogii aproape exacte, cu o mică statuetă descoperită la Gagarino; sânii sunt enormi în contrast cu brațele încrucișate sub ei; bazinul este deosebit de voluminos (ceea ce face din ea, probabil, cea
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]