2,829 matches
-
la catedră, la Filologie, plângându-mă de excluderea mea brutală de la Filozofie pe care o datoram lui Joja, amicul lui Dej, Profesorul păstra în splendida-i privire întunecată, catifelată, o licărire tragică. O panică subreptice care avea, probabil, să-i scurteze zilele - a murit de un atac de cord! -, o tristețe „îngropată” și vie în același timp, acel désarroi, acea confuzie pe care o trăiau, probabil, cei câțiva maeștri ai culturii, filologi, simțind, trăind acel seism ciudat și neașteptat al istoriei
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
cărămizi așezate fără mortar pe un pat de pietre se dezintegrează lent nevăzute de turiști și fără glorie. În jurul celebrului tumul, a fost amenajat, pentru vizitatori, un punct arheologic. Un vag zid de cetate, un turn din neolitic deja mult scurtat de vremi și care continuă să se surpe, bătut de ploi și de vânturi. Proptelele și parapeții zac pe jos, o streașină stă de-a curmezișul, parcursul este incert, paznicul somnoros. Ceva mai la vale, fântâna lui Eliseu e intactă
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
făcea felurite gesturi cu o mână și cu două mâni. La un moment dat, a lansat propoziția: "E ceva putred în Danemarca". D. Argetoianu trecând pe lângă banca mea a fost de părere că ar trebui avertizat d. Mociorniță (ca să mai scurteze) că e chemat la telefon de Majestatea Sa Regele Danemarcei, ca să se informeze asupra acelei putreziciuni de care se interesează d. Mociorniță. * D. Mitiță Constantinescu a ținut un vibrant și mișcător discurs la buget. Curios că după cifre și considerații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
leii se izolează. De ce preferă burghezii ca soți pentru fetele lor pe un prost care are o situație unui om de talent? Pentrucă situația prostului poate fi împărtășită: pe când talentul e incomunicabil. Când ți-ai propus un țel timpul se scurtează. (Unii bărbați disprețuiesc pe femeia care le-a cedat.) Dacă ar ști câtă suferință ne produc proștii ne-ar plânge. Din douăzeci de persoane care se ocupă de noi, nouăsprezece ne vorbesc de rău, iar a douăzecea care ne vrea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
personaj purta trei nume, din care n-a rămas nici unul. Ca și Esop, fac dobitoacele să vorbească. "Cucoane, nu te supăra că nu lucrez. Nu sunt vrednic să mă încălzească soarele, de aceia m-am așezat la umbră." Lungesc dansul, scurtează fustele, și-i zic balet. *1 Scrieți așa încât și peste o sută de ani să cetiți fără a vă rușina. Amic al virtuții mai curând decât virtuos. /Boileau/ Mai bine să fii sfătuit decât lăudat, ucenicule scriitor. Urâtă meserie bârfeala
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pe japonezi și deslănțuiră războiul de pradă din Coreea. Dar războiul fără ieșire în Coreea și insuccesele armatei americane riscă să delapideze "beneficiile de la Nagasaki și Hiroșima". Cele două bombe atomice aruncate asupra Japoniei au trezit iluzia armei fulgerătoare ce scurtează războaiele aducând repede victoria. Cum să sacrifici cu inima ușoară asemenea câștig în favoarea unui șantaj și a unui bluf internațional? Pentru a-și drege prestigiul serios atins și totodată cu această ocazie, "să probeze metodele războiului modern" pe teritoriul unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
rege cu el și sub zidurile cetății răzvrătite, regele striga “trăiască ducele”, iar locuitorii din Liège strigau “trăiască regele”. Crasnăș nu a mai apucat să strige “trăiască regele”, adică Matei Corvin, pentru că a avut grijă Ștefan cel Mare să-l scurteze cu un cap, mai înainte ca vornicul să se refugieze în tabăra regelui. Pentru a ne da seama ce a însemnat fărâmițarea feudală și centralizarea statului în Evul Mediu românesc, este necesară studierea unor instituții feudale, care au generat asemenea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
boierii nu se puteau compara cu domnul. Este adevărat că unii boieri au fost ostili domnului, au putut stânjeni puterea domnească, așa cum zice Florin Constantiniu în sincera lui istorie despre poporul român. Dar, pe cei mai îndrăzneți, domnul i-a scurtat cu un cap, iar ceilalți au trebuit să se supună. Nu există o domnie autoritară, care să nu stârnească ostilitatea unora. Dar, după campania din 1467 și după executarea vornicului Isaia, a paharnicului Negrilă și a stolnicului Alexa nimeni nu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de dări. Obsedați de ideea luptei de clasă, de existența unui conflict între domn și boieri, unii istorici nu au ținut seama de interesul major al țării, care a dictat gesturile domnului. Au fost și boieri nemulțumiți, unii au fost scurtați de cap sau au fost înălțați în țeapă, iar alții au înțeles că s-a dus vremea schimbărilor de domn; după cum vroiau vecinii. Primii ani au fost dedicați consolidării domniei, dar, mai ales, de consolidare a țării, ultima condiționând-o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
teluricului din materia căruia se trag: „Boul din gură-mi grăia:/ - Câmpi mai câmpi și dragi de câmpi,/ Lungiti-vă, -nlăturațivă!/ Câmpii bine-l de-ascultară;/ Se-nlungea și se-nlățea./ Murgul din gură-mi grăiară;/ - Câmpii bine-l de-ascultară:/ Se scurta și se-ngusta,/ Pe Bou Negru-l ajungea”. Motivul capului tăiat și așezat în suliță, mai frecvent în colindele de tip III, 53, Șarpele, va încheia vânătoarea, cu semnificația unei victorii asupra forțelor obscure. Imperativul adresării face din cele două
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Santiago de Compostela, 15-16 august Una din tentațiile ce le simt acum în fața dificultăților, în cazul meu durerea de picioare și oboseala, este aceea de a găsi „soluții”, adică de a urca într-un autobuz sau taxi și a mai scurta distanțele, pentru a-mi cruța picioarele, care parcă cedează, și chiar mă cuprinde teama că vor ceda, acum, spre sfârșit. Pragmatic, pare chiar recomandată o astfel de - rezolvare, sau măcar să mă opresc o zi, doar pentru odihnă. Nu vreau să
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
o ramură, ci doar o parte din vârful ei care trece peste gard la vecin și, în plus, numai acele ramuri care sunt între 2-5 metri. După calculele mele sunt numai cinci ramuri mai groase, care ar urma să fie scurtate cu cel mult un metru. Celelalte mai subțiri pot fi eventual scurtate pentru a avea mai multă lumină pe toată aria, insistai eu văzând că "șeful însuși avusese ideea, dar nu găsise înțelegere" . A doua zi, administratorul și cei doi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Și cu mult drag cântăm. Iisus Hristos A Înviat! Slavă Sfintei Învieri! Ce Gândesc 27.03.2006 Oare cât trăiesc La ce mă gândesc De așa mă ostenesc Am gândit vreodată eu Când mor, cu mine cât iau? Viața-i scurtă pe pământ, Și se duc zile pe rând. Se duc și se grăbesc Eu cu ce mă pregătesc? Fapte bune de-aș lucra, Mântuire aș lua Sufletul e Întristat Că puțin am lucrat. Și mă Îndeamnă La lucru bun, Să
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Ca dacă n-am ascultat, Fulgerele ne-au certat Că-ci În zilele din urmă Va fi foamete și ciumă Oameni răi, pizmă și ură Și n-auzi o vorbă bună Crime, omoruri și Întâmplări Boli fără vindecări Și zilele se scurtează Nimeni nu mai lăcrimează Și trăiesc fără de rost Fiindcă nu-L au pe Hristos! Să aștepta-ți a Lui venire Să ne scape de pieire, Dar foarte mult nu va fi Până Domnul va veni Și pe cei ce au
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
jubilam. Într-adevăr, Germania era singurul gigant în stare de a rezista măcar vremelnic la o astfel de coalițiune, dar sfârșitul era din ce în ce mai sigur, bunul sfârșit, și ni se părea mai apropiat decât ne temusem la început. Din doi ani scurtasem așteptarea noastră până la toamna viitoare, și această speranță ne dete puteri noi. Au pornit în Germania pe ofițerii români prizonieri, nu știu până unde au ajuns pe timpul acela grozav. Mulți trebuie să fi înghețat pe drum. Răspândiseră zvonul că pleacă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
o singură înfăptuire politică la activul lui. Pentru necrologul lui Maiorescu au fost siliți să recunoască tratatul de la București, deși nu puteau insista din pricina aliaților bulgari. Puțin timp după Maiorescu, se sfârșește și Ion Procopiu, a cărui viață s-a scurtat prin tratamentul neomenos ce îndură. L-au luat din pat bolnav și l-au închis în pușcăria de drept comun, fără pat, pe o laviță cu ceilalți răufăcători. Când, muribund, l-au înapoiat acasă, ușile au fost închise și orice
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
doar fuga nesănătoasă. * În locul Soarelui, unii se mulțumesc și cu Luna. * Nimic nu se pierde, totul se rătăcește. * Portul este o staniște a vapoarelor. * Din pricina stelelor, americanii își confundă drapelul cu cerul. trolului. * Începem să murim din clipa nașterii. * Oamenii scurtează săptămâna de lucru crezând că astfel își prelungesc viața. * Leneșul se trezește iarna în căutarea verii pierdute. * La lumină, întunericul se vede mai bine. * Din cauza luminii nu se vede întunericul. * Uneori câștigă acela care pierde. * Nici când doarme, omul nu
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
pentru a putea fi admirată din toate patru zări ale zonei, am început să cobor în linie dreaptă fiind atras de peisaj; nu era nicio cărare, doar diferite tufe și copăcei ce împodobeau această latură a muntelui. Timpul s-a scurtat, iar peripeția a devenit mai interesantă, optând pentru calea cea mai scurtă, în linie dreaptă, pentru a ajunge la cabană. Ziua a luat sfârșit la fel ca cea anterioară, terminându-se cu o nouă partidă de remy. La joc, aveai
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
pot preda totul la termen, e foarte bine. Atunci rămâne pe joi seara, doar urcă, nu stă mult, nu mă deranjează. Stă cât să-mi dea textele și să le mai vedem o dată amândoi, și răspunsurile la interviu, poate mai scurtez întrebările, unele sunt cam lungi. Bineînțeles, le scurtez, le și reformulez în funcție de răspunsuri, le-am făcut numai pentru orientare, le schimb pe toate dacă e cazul, văzând și făcând. Deci joi seara, îl aștept joi seara. Sigur, pot să contez
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Atunci rămâne pe joi seara, doar urcă, nu stă mult, nu mă deranjează. Stă cât să-mi dea textele și să le mai vedem o dată amândoi, și răspunsurile la interviu, poate mai scurtez întrebările, unele sunt cam lungi. Bineînțeles, le scurtez, le și reformulez în funcție de răspunsuri, le-am făcut numai pentru orientare, le schimb pe toate dacă e cazul, văzând și făcând. Deci joi seara, îl aștept joi seara. Sigur, pot să contez. Contez degeaba pentru că, joi dimineața, telefon de la Bănulescu
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
poezia este pentru el un joc cu por țelanuri fragile, o trecere printr-un câmp de flori, cu spaima enormă de a nu le strivi.“ Să adăugăm înnegurările, notele dra matice infiltrate acestei poezii care nu este invariabil jubilatoare: Ce scurtă omenească trecere câtă gheață la cei doi poli vor veni să îmi secere ritmii blajini și domoli. Trăsăturile poeziei, remarcate de critică, le regăseam și în comportamentul omului, într adevăr delicat, sfielnic. În anii când a fost redactorul-șef al
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
a se reține, de asemenea, "multă scandala" înregistrat în aceeași zonă într-o diapoziție [provvisione] florentina din 30 decembrie 1493, ASF, PR 183, fol. 106r-v. 4 Crimă este descrisă în Salvi, Historie, ÎI, p. 466, unde numele victimei a fost scurtat la "Mario" dintr-o eroare de tipar. Mariano este înregistrat ca fiind decedat la 10 noiembrie 1489 în Elizabeth Wilder, The Unfinished Monument by Andrea del Verrocchio to the cardinal Niccolò Forteguerri at Pistoia. Studies în the History and Criticism
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
treaba isprăvită, de a ne duce în Tatarași la grădina poreclită odinioară Spravale babă, unde sub un tei frumos ne răcoream bând vin cu borviz. Câte și câte vorbeam noi atunci la umbra teiului, vorbe ieșite din inimă care ne scurtau ceasurile, de ne se păreau minute. Eram sub un adevărat farmec în fața melancoliei dulci și visătoare a lui Eminescu și a gălăgioasei veselii a lui Creangă de a cărui hohote de râs tresărea grădina Spravale babă. S-au dus amândoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
rezerva multe surprinderi 192, totuși are și ea oarecare farmec pentru un om gânditor care se vede dus ca săgeata de monstrul cel vărsător de foc și înghițitor de spațiu. Te simți parcă stăpân pe natură; ai apropiat depărtările, ai scurtat timpul, ai iluzia că zbori pe aripa unui vis. Viața pare mai condensată; ș-apoi, lucru straniu, în măsura în care natura ți se supune, îți cresc și dorurile. Cât mergi de iute, parc-ai vra să mergi și mai iute, întru atâta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
integrării. Și asta o face ca rezultat atât a structurii chimice a hormonului cât și a țintei acestuia, deci există o largă gamă de efecte. Și chiar dacă mai există un sistem de integrare, sistemul nervos, aceasta nu face decât să scurteze și să dirijeze drumul dintre emitent și receptor, pentru că legătura dintre nerv și celula țintă e realizată tot chimic, de un hormon local, acetilcolina. În fond, mesajul chimic e cel mai bine Înțeles de celulă, deși purtător de relativ puțină
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]