KorAP: Find »[drukola/base=seducător & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...73 74 75 ...91 >

2,270 matches

Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450

până ce unii dintre ei mor. Aceștia poartă nume ca: Lamia, Lilith, Kali, Succubus. Apsaras sunt zeități feminine corespondente nimfelor grecești, spirite bune ce locuiesc în copaci, pe ape, în munți și simbolizează plăcerea trupească. Reprezentate ca femei tinere, frumoase și seducătoare, ele derutează bărbații, aducându-i în prag de nebunie. Sunt întruchipări ale frumuseții răpitoare ce ademenesc prin farmecul lor ispititor. Sunt reprezentate ca dansatoare, cântărețe, sunt curtezane cerești, apărute din oceanul primordial agitat de zei și de demoni. Ele îi

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
iubită, prietenă, diavol și monstru. Simbolizează distrugerea, răul, ghinionul și, unde apare ea, lasă în urmă suferință și însoțește ghinioanele. Cultul ei se săvârșește în procesiuni obscene, în cimitire. Lasya, zeitate tibetană, femeie bodhisattva, este arhetipul divin al femeii ispititoare, seducătoare, simbolul atracției erotice feminine. Zeități din Orientul Apropiat și Mijlociu Mylitta este zeița fecundității și a sexualității din Orientul Apropiat căreia tinerele fete îi sacrificau virginitatea și practicau, în temple, prostituția sacră. Este asimilată lui Ishtar din Babilon. Istoricul grec

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
Siria), fiica creatorului primordial El, considerat părintele zeilor și simboliza creația, înțelepciunea, dreptatea, puterea în lumea semită. Alte mituri o consideră ca fiind sora lui Baal. Este zeița fecundității, frumuseții și dragostei. I s-a creat imaginea unei femei cochete, seducătoare și sângeroase. Cybele este o zeiță de origine frigiană, din vestul Anatoliei, considerată a fi Marea Mamă, personificare a pământului. Este adorată în sărbători de primăvară, în procesiuni falice, cu mișcări coregrafice violente. Perechea ei este Attys ce simbolizează vegetația

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
Inanna. Simbolul ei este bufnița, semnifică fecunditatea dar și moartea. Este prezentă și în miturile semite ca "nălucă a nopții" ce conduce strigoii și stafiile iar tradiția talmudică o prezintă ca fiind "prima Evă". Lilith apare ca o femeie magică, seducătoare, cu influență malefică, locuitoare a pădurii, ce seduce bărbații. În postura eterică, este succubus și se implică în relații sexuale cu ființe umane, cu bărbați cărora le ia sămânța pentru a fecunda femei și a da naștere demonilor-inccubi, aceștia fiind

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
săi au întemeiat orașele: Lavinium, Alba Longa, Roma. Cu Hermes l-a avut pe Hermaphroditus, cu Ares i-a avut pe Harmonia și pe Eros, devenit zeul iubirii. Aphrodita este descrisă și reprezentată ca o tânără de o frumusețe perfectă, seducătoare, irezistibilă, voluntară, însoțită, uneori, de cele Trei Grații, fiicele lui Zeus și ale Eurynomei: Aglaia, Euphrosyne și Thalia, și de fiul ei, Eros. Zeița frumuseții și a dragostei se îndrăgostea de zei și de muritori, îi făcea pe alții să

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
în ape, în munți, în păduri) și satiri (ființe jumătate oameni, jumătate țapi sau cai). În cinstea lui se organizau serbări zgomotoase. Pe Acropole, în Teatrul lui Dionysos, se dădeau reprezentații de teatru cu tragedii și comedii. Pasiphae este sora seducătoarei Circe și zeiță cretană despre care s-a spus că "a păcătuit pentru toți". Este și soția regelui legendar Minos, născut din relația lui Zeus cu Europa (fiica lui Agenor și a Telephassei de care s-a îndrăgostit Zeus, transformat

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
cunoscute și sub numele de Drăgaice, de Sânziene și de Șoimane, în realitate, plante, în folclorul românesc reprezintă sărbătoarea care celebrează coacerea holdelor și are loc pe 24 iunie. Ele sunt zâne a căror frumusețe doar îngerii o întrec, sunt seducătoare, zburdalnice, zănatice, cu puteri magice. Reprezentate ca fiind tinere femei cu trupuri invizibile, ca niște năluci, învăluite în lumină și în întuneric, Ielele pot fi văzute, fără să se întâmple nimic rău, doar de către oamenii buni la suflet, ceilalți, care

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
s-o îngroape. De atunci, Zosima a pomenit-o în rugăciunile lui. Pelaghia este o cunoscută actriță din Antiochia și se numea Margareta. Trăia în lumea colorată și desfrânată a artiștilor ambulanți dansatori, cântăreți, mimi, jongleuri. Era o femeie frumoasă, seducătoare, excentrică, se îmbrăca și se purta provocator, atrăgea și menținea atenția celor ce o priveau și o admirau. Odată, a trecut, pe lângă trupa ei, un grup de prelați. Toți au întors fața de la grupul de mimi și de jongleuri în

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
IV d.H.), reluând idei ale antecesorilor săi, în special ale lui Dattaka, face portretul unei curtezane ideale. Ea se comportă ca o soție fidelă, păstrează și folosește cadourile primite, este mereu elegantă și dornică să-și încânte amanții. Este misterioasă, seducătoare, trezește dorințe, aduce plăcere clienților, inspiră iubire. Practicând amorul interesat, își urmărește cu perseverență scopul câștigul și păstrează controlul relațiilor în acest sens, indiferent dacă atracția erotică este reală sau simulată. Ea trebuie să se poarte astfel încât să-l facă

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
foarte mari, 7-8000 de yeni. Patroana ceainăriei, a casei de gheișe sau protectorul, danna, care își asumau obligația de întreținere a gheișelor, le stabileau programul întâlnirilor cu clienți sau le stabileau aparițiile la întâlniri oficiale, de afaceri, banchete. Frumoase, fermecătoare, seducătoare, misterioase, gheișele creau clienților atmosfera lumii rafinate a "florilor și sălciilor", îi delectau cu arte tradiționale, îi distrau cu jocuri de societate și le compensau atmosfera austeră și monotonă din familie în care rolurile soției erau acelea de administrator al

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
cu numele Makeda și considerată mama națiunii, prezentă și în tradiția islamică cu numele Bilquis sau Balkis, incită arheologii în a găsi urme istorice convingătoare ale existenței regatului și ale reginei acestuia în Yemen și în Etiopia. Frumoasa, ambițioasa și seducătoarea regină din Saba, numită de tradiția etiopiană, Makeda, de tradiția islamică, Balkis, a cărei existență reală se străduiesc arheologii s-o demonstreze, semilegendară cum este, a intrat în eternitate prin operele literare ale lui Calderon de la Barca, Gérard de Nerval

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
de valoare: Metafisica, Fisica, De anima, Organon, Etica nicomahică, Retorica, Poetica ș.a. Thais (sec. IV î.H.) Nu se știe dacă Thais a fost dikteriadă (provenită dintr-un bordel), auletridă (dansatoare), hetairă (curtezană) ori servitoare-concubină. Legenda spune despre frumoasa și seducătoarea Thais că a fost hetaira dramaturgului Menandru (342-292 î.H.), că l-a inspirat într-una dintre piesele de teatru, că l-ar fi fermecat pe cuceritorul lumii, Alexandru Macedon (336-323 î.H.), creatorul unui imens imperiu, al perioadei elenistice

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
eșec sentimental-erotic a avut frumoasa Lais cu luptătorul Eubates care a refuzat-o pe motivul pregătirii pentru olimpiadă și din fidelitate față de iubita sa. Invingător, Eubates a primit din partea lui Lais o cunună de aur, dar nu a cedat farmecelor seducătoarei hetaire care s-a răzbunat, punându-l pe Praxiteles să-l sculpteze pe luptător în postura lui Narcis, fiul unei nimfe care, râvnit de tinere femei și de nimfe, disprețuia dragostea lor. Ca pedeapsă, Nemesis, zeița infernului, l-a făcut

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
fatală fără egal, a interesat istorici, filosofi, scriitori. Peste patruzeci și cinci de istorici romani, greci și bizantini au relatat despre regina Egiptului, doisprezece poeți i-au închinat versuri, cincizeci și șapte de retori, geografi, filosofi au făcut referiri cu privire la seducătoarea și ambițioasa regină. W. Shakespeare a creat cele mai expresive personaje din personalitățile istorice: Cezar, Antoniu, Cleopatra. Cea de a șaptea artă, filmul, a oferit excepționale ilustrări ale epocii marcate de cele trei personalități istorice, Cleopatra fiind magistral interpretată de

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
Cea de a șaptea artă, filmul, a oferit excepționale ilustrări ale epocii marcate de cele trei personalități istorice, Cleopatra fiind magistral interpretată de Elisabeth Taylor (1963). Fără să fie o frumusețe răpitoare, cu un nas proeminent, după cum se spune, inteligentă, seducătoare și cu intuiție politică, Cleopatra s-a remarcat prin talentul cameleonic de a-și folosi farmecele pentru a-și atinge scopurile politice, de a-și dobândi și menține tronul, de a-și recupera teritoriile pierdute. Cu un farmec deosebit din

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
din Constantinopol. Împăratul Justinian a fost profund afectat de pierderea soției sale, a mai domnit șaptesprezece ani, a murit la 83 de ani, în anul 565. Theodora, împărăteasa Bizanțului, a rămas în istorie ca o personalitate accentuată, ca o curtezană seducătoare, ca o împărăteasă ambițioasă ce a împărțit cu suveranul ei soț toate responsabilitățile administrării imperiului. Altfel, mai mult seducătoare decât frumoasă, inteligentă și hotărâtă în tot ceea ce făcea, Theodora, după caracterizarea scriitoarei Odile Weulersse, autoarea romanului romanțat Theodora curtezană și

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
la 83 de ani, în anul 565. Theodora, împărăteasa Bizanțului, a rămas în istorie ca o personalitate accentuată, ca o curtezană seducătoare, ca o împărăteasă ambițioasă ce a împărțit cu suveranul ei soț toate responsabilitățile administrării imperiului. Altfel, mai mult seducătoare decât frumoasă, inteligentă și hotărâtă în tot ceea ce făcea, Theodora, după caracterizarea scriitoarei Odile Weulersse, autoarea romanului romanțat Theodora curtezană și împărăteasă, a trăit într-o viață mai multe destine cu îndrăzneală, în seducție, în răzbunare, în durere, în evlavie

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
o epocă de glorie fără precedent și a asigurat continuitatea realizărilor primilor împărați ai dinastiei Tang (618-907). În anul 706, la 82 de ani a murit, după aproape jumătate de secol de domnie. Yang Yuhuan / Yang Guifei (? 718-755) O frumusețe seducătoare a trezit pasiunea celui de al 18-lea fiu al împăratului Xuang Zong din dinastia Tang și a ales-o ca soție. Socrul ei și tatăl soțului ei, Xuang Zong (712-756), iubitor de artă și poet, supranumit Sfântul Patron al

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
dintre cele opt frumuseți ale Chinei medievale. Îndrăgostitul împărat a copleșit-o pe frumoasa concubină cu daruri scumpe, i-a organizat ceremonii spectacole fastuoase, i-a amenajat un palat, Palatul Longevității și Plăcerii, pe o insulă în mijlocul unui lac artificial. Seducătoarea concubină l-a incitat pe împărat cu tot felul de capricii și mofturi, l-a captivat cu numeroase fantezii erotice. Într-una dintre fantezii, participanții se grupau în două armate: a bărbaților, conduși de împărat, și a femeilor, conduse de

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
o rară senzualitate, Li Shishi, delicată, grațioasă și maestră în arta amorului. Pretențioasă, tânăra curtezană a știut să pretindă cadouri scumpe: suluri de mătase imperială, bijuterii, bani de aur. A reușit de l-a fermecat pe împărat cu prezența ei seducătoare și cu arta cântecului ei. Experimentata curtezană l-a făcut de împărat să o frecventeze în continuare, relație care a durat șapte ani, spre disperarea împărătesei și a concubinelor. Frumusețea, senzualitatea și rafinamentul curtezanei Li Shishi i-a inspirat pe

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
copii cu favorite, cei mai importanți au fost Lucrezia și Cesare, mama lor fiind Vanozza de Cattanei. Ei locuiau în palatul alăturat Vaticanului, Santa Maria in Porticu, administrat de Adriana da Mila. Lucrezia era o tânără inteligentă, de o frumusețe seducătoare, cu trăsături armonioase și cu ochi albaștri. A fost mereu un instrument în mâna tatălui și fratelui ei Cesare pentru interesele și ambițiile lor politice. A fost căsătorită, a fost despărțită de soți, după interesele lor politice. Suveranul pontif și-

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
Roma, și cea mai frumoasă, a fost Imperia, născută în Ferrara. Ea a trăit în perioada agitată a dominației familiei Borgia, a și fost încarcerată la ordinul lui Cesare Borgia, și în perioada pontificatului papei Iuliu al II-lea (1503-1513). Seducătoarea curtezană a atras și a menținut interesul papei Alexandru al VI-lea Borgia, bărbaților bogați, influenți și culți prin frumusețe, eleganță, distincție și mod sofisticat de viață. Ambasadorii diferitelor țări o vizitau. Cultivată, învățase de la un cunoscut cărturar al timpului

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
cosmetice de ea cunoscute, își alegea cu grijă ținutele sobre și extrem de elegante. Se străduia să corespundă asocierii cu zeița romană a vânătorii al cărei nume îl purta iar pictorii vremii o reprezentau astfel. Era rafinată, mereu proaspătă, greu accesibilă, seducătoare. Cultivată, scria versuri. Și-a măritat fetele cu descendenți ai familiilor nobiliare, ea a devenit doamnă de onoare a reginei Eleonora, soția regelui Francisc I (1515-1547) care i-a încredințat educația fiului lor, Henric, viitorul rege Henric al II-lea

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
cu teamă și resentiment față de ambițioasa mamă, Caterina de Medici, și nu voia s-o dezamăgească. A deranjat-o afecțiunea specială față de frații ei, în special față de Henric, devenit Henric al III-lea, regele Franței. Principesa Marguerite era frumoasă, spirituală, seducătoare, cultivată, voluntară, de aceea era revoltată de faptul că trebuia să se lase manevrată de ambițiile politice ale altora, ale mamei în special. Fire pasională, principesa Marguerite s-a îndrăgostit cu avânt adolescentin de tânărul catolic Henric de Guise, membru

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
abatele iezuit Gédouin, fapt ce l-a inspirat pe scriitorul columbian Gabriel Garcia Marquez să-și facă un cadou asemănător și să scrie "Povestea târfelor mele triste". Cultura solidă, inteligența și încrederea în sine i-au fost temeiuri frumoasei și seducătoarei curtezane Ninon de Lenclos să-și exprime gândurile, într-un registru moralist pedagogic, în Epistole adresate marchizului de Sevigné, îndrăgostit de mademoiselle Ninon ce avea doar cincizeci și șapte de ani. Epistolele au fost adunate și publicate în 1720. Circulau

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]