2,366 matches
-
în genere și îi suprimă acestuia orice posibilitate. Ar fi, așadar, absurde, opuse oricărei logici accesibile nouă. Iar în fața acestor stări de lucruri nu prea ai cum să întrevezi câteva repere ale înțelegerii. Nu mai poți regăsi mai nimic din seninătatea și demersul ei firesc. Nici nu ai cum să afli un refugiu, o altă cale, cel puțin în primă instanță. Mintea se vede atunci profund contrariată și nesigură de sine, probabil mai nesigură ca oricând. De aceea, merită să vedem
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
apocriful chinez anunță arbitrarul, practică haosul ca atare. Însă față de alte încercări, cu intenție savantă, o face întro manieră desăvârșită, liberă. În consecință, nu aș crede că te poți opri la aspectul alogic al enumerării sale. Nu poți lăsa deoparte seninătatea lui Borges, umorul său eterat, jocul simplu în care își atrage cititorul. În fond, ce poți aștepta atunci când ți se spune cum se împart animalele pentru o privire complet străină? Nicidecum un criteriu logic, după care întregul să se distribuie
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
și zâne, cu Ilene Cosânzene și Feți-Frumoși. Ele rimează cu perfecta și armonioasa așezare a comunității libere care a știut să străbată toate intemperiile istoriei prin neîntrecutul său sistem de autoghidare și adaptare ( Mircea Malița ). 9 Ornamentele sugerează armonia și seninătatea, precum și buna dispoziție proprie moldovenilor, dorința de puritate, culoarea 10 predominantă fiind albul. Ele sunt purtătoarele unui mesaj absolut în timp și spațiu, acela că : Folclorul nu este o artă individuală, ci este arta unui popor.Nu este o artă
ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_495]
-
-mă, am ajuns să-mi placă infanteria, indiferent a cui. Omul, cred eu, este un animal infanterist. În spatele prăvăliei se zărea înăuntru o lumină. M-am uitat printr-o fereastră și am văzut o scenă de o mare liniște și seninătate. Colonelul Frank Wirtanen, Zâna-Mea-Bună, stătea din nou pe o masă, din nou în așteptarea mea. Acum era bătrân, bătrân, lucios și fără un fir de păr în cap, exact ca Buddha. Am intrat. — Credeam că trebuie să fiți ieșit deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
un poem ce preamărește măreția faptei cutezătoare și noblețea sentimentului adânc, un poem ce cheamă la luptă, îndeamnă spre izbânda idealurilor de dreptare și libertate. Simfonia a IV-a ocupă oarecum un loc aparte în creația beethoveniană, deosebindu-se prin seninătatea coloritului și atmosfera liniștită. În simfonia a V-a însă, problemele abordate în simfoniile precedente sunt rezolvate integral și consecvent. Aici, compozitorul dezvăluie o neasemuită profunzime de gândire și bogăție de sentimente, iar sfera fundamentală a imaginilor artistice e întruchipată
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
Dar 17 ani de democrație se pare că ne sunt încă insuficienți. Cu un mental distorsionat de legendele cu Țepeș sau Cuza și obișnuiți vreme de jumătate de secol cu tătuci comuniști în fața cărora nu se crâcnește, românii acceptă cu seninătate să fie umiliți. Și, ca și cum asta n-ar fi de-ajuns, numeroși suporteri de pe margine, fie ei și intelectuali cu față europeană, aplaudă această situație, fără să-și dea seama că, tocmai prin aplauzele respective, la rându-le se umilesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
acasă. În lipsa Otiliei, începură să se strângă asupra-i și alte dezgusturi, să bănuiască pe fată de complicitate și să creadă în tot ce Aurica spunea despre ea. Pe dată însă ce Otilia reapăru cu ochii ei limpezi, plini de seninătate, se rușină de asemenea presupuneri și o socoti și pe ea o victimă a bătrânului. Voi cu mai multă putere decât oricând s-o scape de acolo, s-o ia el sub protecția lui. Avea crize de sensibilitate și reverie
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
ascunsă. Sunt deprinderi înrădăcinate care iau locul instinctelor. Ia să se retragă legea din domeniul erotic, și să vezi cum dispare și instinctul! Acum Weissmann, iubitor de discuții aprinse, aștepta replica. Însă Felix n-avea gust de dispută. Vigoarea vegetației, seninătatea cerului îl duceau cu gândul în altă parte. Se întreba pe unde se află acum Otilia, ce făcea, ce gândea. Sufletul se dezvolta așa de liniștit în Felix, încît mania lui Weissmann de-a face teorii îl mira profund. O
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
puritatea, este ca un nufăr, care crește alb pe balta plină de mocirlă a societății burgheze bucureștene. Tema, eroii, conflictul, subiectul au în acest context o structură afectivă. Felix, care o iubește, citește în ochii ei limpezi și plini de seninătate candoarea și este contrariat de bârfele puse în circulație de clanul Tulea. Iubirea este problematizată ca într-un roman expresionist. Când Felix o sărută cu patimă pe Otilia, aceasta îl învață să sărute delicat. Când îi analizează palma și vede
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
4 mai 2009 Dacă mai poate românul?!! Vorba, tot a românului, spune: „Nu-i da, Doamne, omului cât poate duce!” Și, când te uiți În jur, te apucă amețeala de câte i se mai pun românului În spate cu o seninătate și nonșalanță de neînchipuit: așa cum ni se explică mereu ce se face, ni se explică și de ce se face așa și nu cum trebuie: pentru că toate sunt În favoarea românului, ni se spune și noi chiar trebuie să credem. Ajunseserăm la
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
Patetica de Beethoven încarcă atmosfera mai mult. Fumează amîndoi în liniște. Mihai cufundat în fotoliu. În fața lui, pe celălalt fotoliu Liliana: picior peste picior, cu poala rochiei acoperind jumătatea genunchiului drept, aflat deasupra. Cînd și cînd, se privesc deschis, cu seninătate. Acordurile pianului, în finalul părții întîi, dînd contur unui dialog pătimaș, devin sublime. Dacă lumina ar fi stinsă, Mihai și-ar lăsa capul pe spate, sprijinit de fotoliu și ar închide ochii. Senzația de ireal e tot mai prezentă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
timidă, contemplativa. Martha Bibescu a răspuns cu aplomb: Micul volum La bal cu Marcel Proust conduce - lburător spre descoperirea unei ființe fragile, un Proust plin de delicatețe față de prietenii săi, suferind din cauza izolării, pe care și-o ironizează aproape cu seninătate. Cercul aleșilor lui Proust îi includea pe verii soțului prințesei, Anton și Emanuel Bibescu, precum și pe contele de Salignac Fénelon. Cele 158 de scrisori dintre Proust și Anton Bibescu, publicate sub titlul Aux Enfers avec Marcel Proust, oglindesc lungă istorie
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Cristina Poede () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1430]
-
munci agricole, de anumite etape din ciclul vegetal (Sânzienele ș.a.). Sunt renumite, de exemplu, obiceiurile de iarnă din Maramureș, cu tot alaiul de colinde, măști (capra, ursul), precum și cântecele legate de nașterea Mântuitorului. Aceeași regiune turistică mai surprinde și prin seninătatea și umorul cu care sunt privite viața și moartea, remarcabil reflectate în „Cimitirul vesel” de la Săpânța (Maramureș), de către Stan Pătraș și ucenicii săi. 3.6. Manifestările sociale Înglobează totalitatea activităților umane ce devin surse ale interesului turistic, pentru anumite intervale
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
zădărește și jignește (Muzeu, ediția Eminescu etc.). Aerul lui de robot nevrotic și politicos mă crispează și mă scoate, cred că pentru două zile, din atmosfera calm-robustă a Păltinișului de până acum. Nu-l pot suporta pe Petru decât în seninătate și inteligență. Duminică, 9 octombrie 1977 Zi de excursie. Către ora 12 vine de la Sibiu Relu Cioran și plecăm cu toții spre Șanta (6 km), locul unde, la 20 de ani, Emil Cioran a scris, în vila unchiului lor, Pe culmile
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Acum îmi dau seama câtă inconștiență era în proiectul meu. Nu numai despre germană, dar și despre Heidegger însuși știam prea puțin pentru a putea bănui ce se ascunde sub câte un cuvânt al lui. Am ales deci, cu deplină seninătate, Scrisoarea despre "umanism", în care se reunesc toate temele gândirii heideggeriene de dinainte și de după Kehre, expuse în cel mai pur jargon heideggerian și într-un efort de totalizatoare justificare a întregii sale gândiri. Bâjbâiam într-un mod jalnic și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
el mână în mână. Autoritatea lui Noica este reală când opune culturalismul diferitelor variante de neșlefuire a spiritului, făcând din cultură forma supremă de igienă a minții. Ea devine însă demonică, tiranică și negativă, atunci când, în locul unei lucidități îngrijorate, pune seninătatea de nimic tulburată a unui spirit care jubilează fără mobiluri ultime. 10 decembrie 1980 Există oameni cultivați și inteligenți, care pot spune oricând ceva plin de spirit cu privire la orice subiect și în orice împrejurare. Ei pot fi străluciți, fermecători, rafinați
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în sfera pură a lui Geist, în care vă mișcați dumneavoastră, nu este loc nici pentru a gândi suferința și, paradoxal, nici pentru a gândi moartea, care rămâne totuși constant un scandal la adresa principiului de continuitate, deci a spiritului însuși. Seninătatea și optimismul gândirii dumneavoastră amenință să eludeze probleme care fac parte de asemenea decisiv din lotul omenirii. În fond, dumneavoastră trăiți cultura natural: la dumneavoastră, Geist-ul a fost dintotdeauna natură, el nu e rezultatul antrenamentului pe care îl cereți celorlalți
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a reușit niciodată să obțină o continuitate satisfăcătoare datorită "stărilor" care o invadau. Pe de altă parte, n-am știut niciodată să convertesc acest capitol de sâcâială interioară și de suferință într-un fapt pozitiv. Ca să scriu, aveam nevoie de seninătate, de echilibru interior. Când cineva e ecorșat, nu are timp să facă stilistică. Scrisul nu este un țipăt nemodulat, el cere vigoare, construcție, un pas îndărăt față de propria-ți stare. Trebuie să ieși din propria-ți dramă pentru a o
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
salut. Însemna s-o iau de la capăt! Mi-am schimbat itinerariul și m-am pomenit la Modena cînd eram așteptat, de fapt, la Bologna. Mă bucur În fiecare zi că nu mai sînt automobilist. Datorez o bună parte din puțina seninătate de care dispun faptului că nu mă mai vîr Într-o mașină de Îndată ce scot nasul afară și că nu mai sînt nevoit să-mi chinui meningele pentru a-mi aminti locul unde mi-am parcat-o, ceea ce a fost constanta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
mai poate împiedica o jertfă pe care i-o cere acum întreaga armată. Afecțiunea lui față de Ifigenia - dublată de un adânc sentiment de vinovăție - îl face să se revolte neputincios împotriva sacrificiului impus, ceea ce nu-l ajută defel să înțeleagă seninătatea cu care fata își acceptă moartea. Când ea îi spune că e un noroc să poată muri pentru izbăvirea celor mulți, Agamemnon o crede incapabilă să realizeze oroarea sfârșitului : nu știi ce vorbești ! Și e mai grozavă durerea pentru noi
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Chiar și Ulise, care-i mulțumește fetei pentru că nu se opune morții, consideră că menirea ei e cumplită, iar nu înălțătoare : Soarta a fost vitregă cu tine, Iphigenia, curmându-ți floarea tinereții. Îți suntem recunoscători că o primești cu atâta seninătate (II 2). Ifigenia caută zadarnic să-i facă pe ceilalți să priceapă măreția destinului ei, neobișnuit pentru o femeie : De ce nu vă gândiți și la mine, la bucuria fără margini pe care mi-ați dăruit-o mie, o copilă nevrednică
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
de Victor Eftimiu în sens creștin, cu asimilarea oarecum forțată a valorilor altei epoci istorice. Ifigenia lui Euripide renunță să lupte pentru viață când înțelege că altfel oștile grecești nu vor porni spre Troia. Ifigenia lui Eliade își acceptă cu seninătate moartea transformată în sacrificiu creator. Legenda elină e autohtonizată prin relevarea legăturilor cu folclorul românesc : jertfa Ifigeniei se înrudește cu a Anei lui Manole și cu moartea ciobanului mioritic, transfigurată în nuntă cosmică, atitudinea aparent pasivă a eroilor dovedind înțelegerea
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
de sînge și cu doi ochi negri fără fund, cu brațele deschise ca niște aripi și cu un șarpe de spini ivindu-i-se din tîmple. Am simțit un val de frig străpungîndu-mi ceafa. În cîteva momente, mi-am recîștigat seninătatea și am Înțeles că aveam În față efigia unui Crist sculptat În lemn pe zidul unei capele. Am Înaintat cîțiva metri și am Întrezărit o imagine spectrală. O duzină de torsuri femeiești, nude, se Înghesuiau Într-un ungher al vechii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Imaginile spectrale a trei gabardine cenușii fluturînd Înapoia ferestrelor. Trei fețe suflînd aburi În geam. Nici una dintre ele nu era a lui Fumero. Șacalii Îl precedau. Să plecăm de-aici, Julián... N-avem unde merge, a zis Carax, cu o seninătate care l-a făcut pe prietenul său să se uite lung la el. A observat atunci revolverul din mîna lui Julián și hotărîrea rece din privirea lui. Clopoțelul de la intrare a sfîșiat murmurul radioului. Miquel a smuls pistolul din mîna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Dar pe smaralde, zic, îmi dați?“ „Și pe smaralde, zice, îți dau.“ „Foarte bine“, răspund eu, îmi iau pălăria și plec; naiba să vă ia de ticăloși, zău așa! — Chiar aveai smaralde? — Ce smaralde să am! O, prințe, cu ce seninătate naivă, aș zice chiar bucolică, priviți viața! Până la urmă prințul simți dacă nu milă, cel puțin un fel de jenă. Chiar îi trecu prin cap gândul: „Oare nu s-ar putea face ceva din omul acesta prin influența binefăcătoare a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]