5,139 matches
-
învățământ are ca obiectiv general de prima importanță dezvoltarea gândirii copilului, în special a gândirii logice, raționale, iar procesul de predare-învățare a limbii române nu face excepție. După cum sublinia H. Wald, cunoașterea umană trece printr-un salt calitativ de la oglindirea senzorială,individuală, la reflectarea superioară, rațională a 4 Academia R.S.R. Institutul de lingvistică, "Dicționarul explicativ al limbii române", DEX, Editura Academiei R.S.R., București, 1975, p.374. 5 Al. Roșca și colectivul, "Psihologie generală", Editura didactica și pedagogică, București, 1986, p.375
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
op.citată, p.158-159. 32 ar coborî de la judecăți universale la judecăți particulare. De altfel, silogismul însuși este, în același timp, și generalizant și particularizant. Contradicția dintre inducție și deducție rezidă în faptul că, în vreme ce inducția este o ridicare de la senzorial la rațional, deducția este o mișcare exclusiv rațională, fie că urcă, fie că coboară 44. Inducția se termină în momentul în care atinge planul logicului. Sfârșitul inducției coincide cu începutul deducției; de îndată ce devine o formă logică, inducția se transformă în
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
Iată de ce este foarte important să cunoaștem aceste stiluri de învățare care se potrivesc fiecărui gen de inteligență, șapte la număr, după Howard Gardner, cel care a introdus teoria inteligențelor multiple. Ar trebui să știm că informațiile primite prin organele senzoriale sunt primite de creier și sunt interpretate: verbal, logic, spațial, ritmic, kinestezic, interpersonal și intrapersonal. Astfel, trebuie să încercăm să tratăm separat fiecare formă de inteligență, pentru a obține rezultate optime.
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2925]
-
cerului de valuri În pivnița apelor adânci 31. Aceleași senzații le va descrie Emanuel în fragmentul în care se află în mijlocul apelor, aflat în imposibilitatea de a întoarce trăsura la mal. Referitor la modalitatea personajului blecherian de a percepe lumea senzorial, tot R. G. Țeposu, în studiul amintit, menționa observațiile lui Octav Șuluțiu pe care acesta le făcea romanului Întâmplări în irealitatea imediată: ,,eroul acestei cărți trăiește în permanență în pătura sufletescă unde materialul senzorial începe să se transforme în fapt
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
personajului blecherian de a percepe lumea senzorial, tot R. G. Țeposu, în studiul amintit, menționa observațiile lui Octav Șuluțiu pe care acesta le făcea romanului Întâmplări în irealitatea imediată: ,,eroul acestei cărți trăiește în permanență în pătura sufletescă unde materialul senzorial începe să se transforme în fapt abstract, psihologic, dar nu s-a desprins încă de caracterul material al realității"32. Din perspectivă transdisciplinară, putem constata o trăsătură comună a textelor lirice și a celor epice ale lui Blecher credința într-
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Ochiul lăuntric cu care privește naratorul-personaj în propriul său interior nu trădează trăirile personajului, ci halucinațiile, viziunile lui. În incipitul romanului Întâmplări în irealitatea imediată, observăm că naratorul-personaj are experiența unor fenomene vizuale, de tip halucinatoriu, fără existența unor stimuli senzoriali, astfel, conform teoriei lui Jaspers, forma devine mai importantă decât ceea ce vede pacientul, anume conținutul halucinației. Aceste viziuni-forme creează lumea irealității imediate, prin care naratorul se salvează, reușind să o organizeze coerent, mimetic, la fel ca cea în care obișnuia
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
mai aeriană și mai nesigură. Din acel moment nu mai puteam evita nimic... Încăperea lumii se prăvălea haotic înr-o gaură imensă cu puteri de atracție nebănuite 139. Autenticitatea romanelor lui Blecher rezidă tocmai în această modalitate proprie de a percepe senzorial atât realitatea, cât și irealitatea imediată. Realitatea, așa cum și-o reprezintă personajul, este la fel de halucinantă ca și irealitatea. Perspectiva asupra sălii de cinematograf: O! sala cinematografului B., lungă și întunecoasă ca un submarin scufundat! Ușile de la intrare erau acoperite cu
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
iubirii, personajul ajungând să se autoizoleze, să se claustreze în singurătate. Relația cu Solange suferă din cauza incapacității personajului de a iubi. Analizând proza Hortensiei Papadat-Bengescu, Nicolae Manolescu distingea, în Istoria critică a literaturii române: 5 secole de literatură, între ,,sufletul senzorial" și ,,sufletul sentimental": ,,În afara senzației imediate (sângele în tâmple, nodul în gât, roșeața obrajilor, pierderea respirației), eroina din Marea cunoaște prea puține reacții"282. Emanuel, personajul lui Blecher din Inimi cicatrizate simte iubirea senzorial. Această trăsătură comună a personajelor celor
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
5 secole de literatură, între ,,sufletul senzorial" și ,,sufletul sentimental": ,,În afara senzației imediate (sângele în tâmple, nodul în gât, roșeața obrajilor, pierderea respirației), eroina din Marea cunoaște prea puține reacții"282. Emanuel, personajul lui Blecher din Inimi cicatrizate simte iubirea senzorial. Această trăsătură comună a personajelor celor doi autori i-au determinat pe criticii literari să afirme că iubirea oscilează și într-un caz și în altul între lipsa afectului și maladiv. Continuând cu analiza prozei Hortensiei Papadat-Bengescu, Manolescu vorbea, în
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
cunoaște sufletul care nu mai este de mult o necunoscută pentru el. Tentativa personajului este alta, de a pătrunde într-o nouă realitate. Emanuel, ca și celelalte personaje ale lui Blecher va trăi în atâtea realități câte percepe sufletul său senzorial. Erosul este, în romanul Inimi cicatrizate, o sumă de senzații. Cutia de ceai, comprimatele cubice cu extras de carne pentru gătit supă sunt asocieri pe care Emanuel le va face când va gândi iubirea sa pentru Colette. Nu numai Emanuel
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
înlocuită de un alt fel de autoanaliză, ce vizează dimensiunea anatomică, fiziologică a propriei ființe, la al doilea, cerebralitatea e de asemenea anulată, iar atenția privitorului îndreptată spre abisul visceral, realitate ultimă, unică certitudine, căci la nivelul organicului și al senzorialului ființa trăiește adevărata experiență analitică 363. Mai mult decât în celelalte două romane, în Vizuina luminată, Blecher se mișcă într-o lume aflată la granița dintre interior și exterior, ,,metafora obsedantă" a textului fiind visul. Paginile romanului devin asemenea picturilor
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
EXISTENTE ÎN AFARA LUMII. Termenul de "mister" are un singur sens: cel de limită a competenței spiritului uman. Definit astfel, misterul (existenței lumii și al vieții) este indiscutabil. El depășește cadrul oricărei discuții. Caracterul său spiritual evident trebuie distins de cel senzorial al lumii și de cel senzitiv al vieții. Misterul este evidența spirituală, căci este evident pentru spirit (care nu este nici el decît un mod de existență) că misterul existenței îi depășește vrînd-nevrînd. Din această evidență spirituală definită astfel vor
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
fi definit în sine, este evident. Cu toate acestea, evidența poate fi pierdută. Dar aceasta nu înseamnă o lipsă de credință, ci o pierdere incomparabil mai importantă. Evidența misterului, emoția în fața spaimei, poate fi pierdută așa cum un orb pierde evidența senzorială a lumii formelor și culorilor. Pierderea evidenței misterului este o amputare de o semnificație vitală; ea este pierderea elanului vital, datorită faptului că acesta nu este nimic altceva decît tensiunea dintre spaima esențială și pretenția de a-i găsi spiritualizarea-sublimarea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
este determinabilă pe tot parcursul ei cu condiția să i se cunoască însă legea desfășurării). Prin analogie, sfințenia poate fi înțeleasă ca fiind răsturnarea totală a viziunii obișnuite asupra vieții în fața evidenței misterului, evenimentul aparent își pierde evidența efectivă și senzorial compactă, importanța ei predominantă. Misterul vieții se dezvăluie prin fapte aparente, chiar și prin cele mai frecvente. După ce apariția devine translucidă, atît suferințele cît și bucuriile întîmplătoare își pierd importanța predominantă. Bucuria contrară spaimei (sub formele ei primitive sau patologice
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
adaptare generate de conflicte afective de natură familială ο are dificultăți de adaptare generate de mediul școlar V. Situația școlară - rezultate obținute la învățătură, la concursuri școlare, cercuri VI. PROCESE ȘI CAPACITĂȚI COGNITIVE IMPLICATE ÎN ACTIVITATEA DE ÎNVĂȚARE 1. Procese senzoriale (senzații și percepții) ο are un câmp vizual central și periferic extins ο are capacitate de a diferenția cu precizie nuanțele cromatice ο are capacitate de apreciere pe cale auditivă a distanței dintre obiecte ο are capacitate de autocontrol asupra propriilor
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
și deosebiri etc. Operațiile logice analiza și sintezase desfășoarpreponderent cu suport concret - deoarece sunt implicate și aspecte ale vorbirii orale care nu au fost accesibile copilului sau care sunt insuficient exersate. Generalizarea și abstractizarea se realizeazla nivelul admis de sistemul senzorial, copilului fiindu-i accesibile un număr redus de concepte. Comparațiile pe care le realizeazpornesc de la concret. Inițial, judecata și raționamentul se realizau preponderent pe bazde imagini, dar, terapia logopedicși antrenamentul verbal realizat în lecțiile din clasă, au contribuit la sporirea
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
în receptarea vorbirii orale, dictarea cu sprijin este și se constituie într-o sugestie de organizare și desfășurare a activității de învățare școlarpentru acest copil pentru demonstrație am anexat aceste doutipuri de dictăriă. Concluzii Integrarea școlara unui copil cu deficiențe senzoriale medii și chiar severe se poate face spre școala obișnuitîn condițiile în care nu se confirmnu se manifestalte deficiențe asociate cum este deficiența mintalcare nu a fost probatîn acest cază. Prin masurile de remediere propuse copilul s-a integrat ușor
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
masurile de remediere propuse copilul s-a integrat ușor recuperând lacunele acumulate Pentru acele cazuri în care se constatun anumit deficit intelectual este bine sse analizeze fiecare variantde orientare școlarluându se în calcul varianta plasării într-o școalspecialfie pentru deficienți senzoriali, fie spre o școalspecialpentru deficienți mintali, în cazul unui deficit intelectual moderată. In cazul prezentat copilul nu necesit orientare spre școala specială. 2. CAZUL ANDREI Andrei este al patrulea copil în familie. Doi frați ai săi și o sorsunt sănătoși
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
face parte vreodată din tabelul clinic al unei boli. Imaginea are caracterul psihologic al unei reprezentări imaginare și niciodată pe acela cvasireal al halucinației, adică ea nu stă niciodată în locul realității și este întotdeauna, în calitate de imagine interioară, deosebită de realitatea senzorială. De regulă, îi lipsește orice proiecție în spațiu, cu toate că în cazuri excepționale poate să apară cumva din afară."41 Imaginea interioară ar traduce tocmai acei "...ochi halucinați și mistuiți lăuntric", din poezia Ideea, epitetul "halucinați"" neavând nimic în comun cu
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
să ofere fotografia banală a vieții, ci să ne dea o viziune mai completă, mai pătrunzătoare decât realitatea însăși."296 Fiecare artă manifestă specificități, dar se apreciază că grosso modo scopul unei opere de artă este "de a depăși aparențele senzoriale, de a birui scoarța naturalistă a întâmplătorului, pentru a da expresie elementelor statornice și neschimbătoare ale realității, cu valoarea și semnificația universală. Cu alte cuvinte, scopul artistului este de a transforma realitatea."297 Poziția este în acord cu "temperamentul" scriitorului
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
de exemplu, în cazul implanturilor mamare (44% din litigii) - în încapsularea implantului cu distorsionarea formei anatomice și durizarea exagerată a țesutului, alegerea dimensiunilor nepotrivite, infectarea inciziilor, necesitatea repetării intervențiilor chirurgicale, evident cu costuri suplimentare, secționarea terminațiilor nervoase cu pierderea capacității senzoriale; în cazul liftingurilor faciale și al blefaroplastiilor (aproximativ 11% din litigii) - în îndepărtarea în exces a pielii și obținerea unui aspect nefiresc, în vătămarea nervilor faciali, având ca rezultat o expresie distorsionată, sau pierderea capacității de a mai închide ochii
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
că viața continuă pentru ei. Fig.nr.60 Fig.nr.61 și 62 Oscar Pinterius Jogging standard și jogging competițional Alte persoanele cu nevoi speciale care ar putea practica joggingul ar fi: persoane afectate de sindromul Down, persoane cu deficiențe senzoriale multiple, persoane surde, persoane cu deficiente mintale profunde și/sau asociate, chiar și nevăzători (a se studia conceptul de atletism unificat din cadrul Special Olympics). Dan Iulian Alexe 82 Jogging de la A la Z II 83 Capitolul IV. FEMEIA ȘI JOGGINGUL
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
Cuprins Cuvânt-înainte / 9 Capitolul I. Delimitarea termenilor / 13 Capitolul II. Psihopedagogia specială în domeniul științelor / 27 Capitolul III. Clasificarea și activitatea desfășurată cu copiii cu "Cerințe Educative Speciale" / 37 Capitolul IV. Deficiența (handicapul) de intelect / 45 Capitolul V. Deficiența (handicapul) senzorial / 67 V.1. Tulburările de vedere / 70 V.2. Tulburările de auz / 83 Capitolul VI. Deficiența (handicapul) de limbaj / 107 Capitolul VII. Deficiența (handicapul) de comportament / 151 Capitolul VIII. Deficiența (handicapul) motric și neuromotric / 159 Capitolul IX. Tulburările datorate mediului
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
egalitate și fraternitate, societatea a început, încetul cu încetul, să realizeze că fiecărui om indiferent de zestrea sa nativă ori de accidentele care l-au lovit pe parcurs are dreptul la dezvoltare și integrare socială. Cum subiecții cu probleme psihice, senzoriale, locomotorii, sociale, cu tulburări grave de vorbire, de motricitate ori de comunicare, precum și alte persoane cu dizabilități de tot felul, sunt în număr tot mai mare pe de o parte fiindcă nu mai sunt eliminați fizic din grup, pe de
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
și prezența numeroaselor "puncte tari" în evaluarea capacităților lui, repere pe care se poate sprijini munca de acomodare, compensare, educare, instruire și integrare. B. Deficiență, incapacitate și handicap Deficiența " Deficiențele sunt anomalii, dar nu reprezintă ceva patologic. Se disting deficienți senzoriali, motori și mintali. Prin extensiune, se vorbește și despre deficienți morali"12. Dacă nu reprezintă "ceva patologic", prin ce se deosebește deficientul de normal? Și prin ce se deosebește el de handicapat? (Care în aceste rânduri, nici măcar nu este amintit
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]