3,426 matches
-
mare 7 sfanți; fânul pe jumătate cărat și îngrădit sau 40 sfanți pogonul; pentru cânepă și în câte 2 galbeni de om; pentru topitul cânepei în bălți câte trei zile de lucru; pentru un cazan de făcut rachiu câte 24 sfanți; pentru paie ce vor ține pe moșie câte 4 zile de lucru; pentru mărăcini și buturugi câte 18 sfanți pe an; pentru fiecare stup de al-bine câte o zi de lucru și de la fiecare om câte trei găini (vezi I.
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
galbeni de om; pentru topitul cânepei în bălți câte trei zile de lucru; pentru un cazan de făcut rachiu câte 24 sfanți; pentru paie ce vor ține pe moșie câte 4 zile de lucru; pentru mărăcini și buturugi câte 18 sfanți pe an; pentru fiecare stup de al-bine câte o zi de lucru și de la fiecare om câte trei găini (vezi I. Ionescu, eodem loco, p. l49și534). Pentru asemenea tocmeli numite pentru munci agricole stoarse de la locuitorul nevoiaș sau constatate ca
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și mai stringenta, odată cu izbucnirea revoluției franceze 111. Începând cu acea dată, Imperiul Habsburgilor Austrieci a fost implicat atât de mult în războaiele împotriva Franței, încât această stare de lucruri a devenit periculoasă pentru însăși existența statelor imperiale 112. Conglomeratul Sfanțului Imperiu de Națiune Germană nu s-a prăbușit, totuși. În schimb, reconsiderarea conceptelor politicii externe a Habsburgilor, în sensul menționat, a fost exemplificata prin atitudinea adoptată în problema poloneză 113. Ca parte integrantă, așa cum se știe, a problemei orientale, Austria
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
could be reasonably certain that the new Tsar was seriously trying to effect a rapprochement with Britain"10. Prima măsură adoptată de Alexandru I în acest scop a fost refuzul de a-și asuma rangul de Mare Maestru al Ordinului Sfanțului Ioan, deci, de a elimina problemă malteza, că problema litigioasa 8 Cf., ibidem, p. 171 și urm. 9 Cf., ibidem, p. 177. 10 Ibidem, p. 179. între Rusia și Marea Britanie. A făcut, apoi, cunoscută guvernului britanic dorința să de a
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
nu apelează direct la forme literare, cum au făcut Platon ori Jean-Paul Sartre, între mulți alți filosofi din toate timpurile ( Frischeisen-Köhler înregistrează, într-un articol pe această temă, nume și specii Parmenide, Lucrețiu, Giordano Bruno, Shaftesbury, Diderot, Schelling, Marcus Aurelius, Sfanțul Augustin, Voltaire, Pascal, Nietzsche, dialog, imn religios, epica, dramaturgie, român, monolog liric, aforism, eseu etc. -20), nici nu scrie cu elegantă unui Henri Bergson sau cu finețea lui Albert Camus. Dar nu lipsesc din paginile sale secvențe cu limpede accent
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
subiecte de discuție, în special pentru opinia noastr] despre alte animale. Aristotel l-a înfruntat pe Platon propunându-i o metafizic] mult mai puțin discordant] care s] reconcilieze diversele aspecte atât ale individualit]ții umane, cât și ale lumii exterioare. Sfanțul Toma a mers pe aceeași linie, iar gândirea recent] a urmat, în general, acelasi traseu. Ins] aceast] abordare mai monist] nu a reușit s] conceap] cum este posibil că ființele umane s] se fi dezvoltat din animale neumane. Problema era
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
autorul acestui articol se afl], în termeni istorici, chiar în inima creștinismului. Capitolul debuteaz] cu o privire de ansamblu asupra eticii creștine, apoi prezint] temeiul pe care îl are în Noul Testament, în timpul propov]duirii lui Hristos, dup] care amintește activitatea Sfanțului Apostol Pavel, autorul celor mai multor scrieri ale Noului Testament, încheindu-se cu o scurt] prezentare a criticilor recente aduse eticii creștine. i. Privire asupra credinței și a eticii creștine Credință creștin], dup] cum indic] și numele, are leg]tur
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ț]turile lui Iisus s-au transmis pe cale oral], iar mai tarziu, au fost incluse în cele patru Evanghelii, a c]ror form] de prezentare este diferit]. Evanghelia dup] Marcu deține primatul cronologic, ea fiind scris] în jurul anului 64. Epistolele Sfanțului Apostol Pavel c]tre diverse comunit]ți creștine, întemeiate de el, au fost scrise înaintea Evangheliei dup] Marcu. Aceste epistole prezint] atât aspecte de etic] și de credinț] creștin], cât și soluții date de Pavel diverselor probleme de ordin etic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
naștere unei noi civilizații aflate sub semnul schimb]rilor sociale rapide. În ziua de ast]zi, cel de-al cincilea tip, „Hristos transform] cultură”, pare a fi cel mai persuasiv, chiar într-o m]sur] mai mare decât în perioada Sfanțului Augustin sau a lui Calvin, pe care Richard Niebuhr le consider] ca fiind dou] din cele mai importante exemple pentru acest tip. Aceast] tipologie ilustreaz] caracterul proteic al religiei creștine. Inițial, o mișcare reformatoare, asociat] cu o figur] carismatic] de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu conteaz] motivul pentru care oamenii fac ceea ce trebuie atâta timp cât o fac, nici de ce acționeaz] greșit, în situația în care procedeaz] în felul acesta. Rezultatul depinde de lucrul f]cut, iar motivul nu are nici o important]”. Pe un ton binevoitor, Sfanțul Apostol Pavel pare a avea aceeași p]rere în primul capitol din Epistola c]tre Filipeni. El spune c] unii Îl propov]duiesc pe Hristos din invidie, dar, în același timp, se bucur] de faptul c] Hristos este propov]duit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ț]turii lui Iisus, cu toate c] această a trecut prin filtrul preocup]rilor primelor comunit]ți creștine. O dovad] indirect] în acest sens se refer] la faptul c] dou] mari teme ale creștinismului de dup] Înviere (perioadă paulin]), dinamismul Sfanțului Duh și universalitatea Evangheliei apar doar că indicii anticipative în evanghelii. Care este comportamentul adecvat unui cet]țean al Împ]r]ției lui Dumnezeu? Pe de-o parte acesta implic] morală „natural]”, de exemplu, Regula de Aur: „Tot ce voiți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
iubirii doar fâț] de cei care ne iubesc, afirmând c] acest lucru nu este deloc extraordinar, „Oare p]gânii nu fac la fel?” (Maț. 5,47). El merge dincolo de sfera pretențiilor, a drepturilor și a obligațiilor, dup] cum spune clar Sfanțul Apostol Pavel în Epistola c]tre Români (13,8): „S] nu datorați nim]nui nimic, decat s] v] iubiți unii pe alții”. Iisus îndeamn] la a avea un anumit fler, o cutezanț] creativ] în momentele decisive ale vieții. Se poate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nici pentru individ, nici pentru societate, ci creeaz] o tensiune ce are drept rezultat schimbarea (Manșon, 1943). Acesta ar fi mecanismul de funcționare a lucrurilor. Care era perspectiva primilor creștini asupra lui? Cel mai bun martor în acest sens este Sfanțul Apostol Pavel; ultimii ani din viața sa au dus la apariția creștinismului postapostolic și la scrierea ultimelor c]rți ale Noului Testament. iii. Sfanțul Apostol Pavel Sfanțul Apostol Pavel este o figur] controversat] datorit] dezbaterilor în care a fost implicat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lucrurilor. Care era perspectiva primilor creștini asupra lui? Cel mai bun martor în acest sens este Sfanțul Apostol Pavel; ultimii ani din viața sa au dus la apariția creștinismului postapostolic și la scrierea ultimelor c]rți ale Noului Testament. iii. Sfanțul Apostol Pavel Sfanțul Apostol Pavel este o figur] controversat] datorit] dezbaterilor în care a fost implicat și disputelor care l-au avut drept subiect, mai ales în perioada reformei. Datorit] formației sale fariseice și a dezicerii de aceasta, el nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
perspectiva primilor creștini asupra lui? Cel mai bun martor în acest sens este Sfanțul Apostol Pavel; ultimii ani din viața sa au dus la apariția creștinismului postapostolic și la scrierea ultimelor c]rți ale Noului Testament. iii. Sfanțul Apostol Pavel Sfanțul Apostol Pavel este o figur] controversat] datorit] dezbaterilor în care a fost implicat și disputelor care l-au avut drept subiect, mai ales în perioada reformei. Datorit] formației sale fariseice și a dezicerii de aceasta, el nu poae fi plasat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dintre Iisus și diferitele partide iudaice, în special cea a fariseilor? În primul rând, acestea erau exclusiviste și în al doilea rând, modul in care înțelegeau nivelul și profunzimea iubirii nu era suficient de radical. În ceea ce îl privește pe Sfanțul Apostol Pavel, el a fost un gânditor complex și inc] se mai discut] pe marginea acestor aspecte, f]r] a se fi ajuns, ins], la o rezolvare a lor. Oricum, este clar c] Sfanțul Apostol Pavel a inteles faptul c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
radical. În ceea ce îl privește pe Sfanțul Apostol Pavel, el a fost un gânditor complex și inc] se mai discut] pe marginea acestor aspecte, f]r] a se fi ajuns, ins], la o rezolvare a lor. Oricum, este clar c] Sfanțul Apostol Pavel a inteles faptul c] baza eticii lui Iisus const] într-un r]spuns de bucurie adus generoasei gratii divine. „F]r] plat] ați primit, f]r] palt] s] dați” (Maț. 10,8). Împ]r]ția lui Dumnezeu, așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
const] într-un r]spuns de bucurie adus generoasei gratii divine. „F]r] plat] ați primit, f]r] palt] s] dați” (Maț. 10,8). Împ]r]ția lui Dumnezeu, așa cum este prezentat] în primele trei evanghelii, este considerat] în epistolele Sfanțului Apostol Pavel că noua viat] intru Hristos, pe care o percepea că pe o experient] colectiv]. O exprimare tipic] este: „Noi, care suntem mulți, alc]tuim un singur trup în Hristos” (Rom. 12,5). „Legea lui Hristos” este Însuși Hristos
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Cor. 15,24; 15,50). Iubirea reprezint] piatră să de temelie. Caracteristicile iubirii sunt prezentate la 1 Corinteni 13, care se aseam]n] oarecum unei diatribe stoice, dar al c]rei spirit este diferit. Iisus constituie modelul pentru acest pasaj. Sfanțul Apostol Pavel nu citeaz] în mod direct evenimente din viața Sa, presupunând c] acestea sunt cunoscute ascult]torilor și cititorilor din referirile scurte cu privire la nașterea, înv]ț]tură, r]stignirea, îngroparea și Învierea Să. El presupune c] primele congregații creștine
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
femei, sclavi și oameni liberi. El folosește aceast] premis] împ]rt]sit] pentru a-i mustra atunci când se abat de la realitatea amintit]. La Români 13 el prezint] etică creștin] că pe o etic] a iubirii. Mai mult, ceea ce face ca Sfanțul Apostol Pavel s] fie foarte important pentru noi este faptul c] el este primul creștin despre care știm c] a fost chemat s] prezinte modul în care înțelegea etică creștin], pentru a rezolva diverse probleme ap]rute în cadrul comunit]ților
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
radical punctul de vedere (deși exist] astfel de concepții și în ziua de ast]zi). Ce-a de-a patra evanghelie reinterpreteaz] venirea lui Hristos și sfârșitul lumii că pe un dar al Duhului Sfânt. Din punct de vedere cosmic, Sfanțul Apostol Pavel a acceptat perspectiva comun] potrivit c]reia exist] o fort] mai presus de om care îi influențeat] viața (deși sl]vitul Hristos le-a diminuat puterea). Noi trebuie s] transpunem aceste idei într-o sociologie realist]. Cât despre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
viața (deși sl]vitul Hristos le-a diminuat puterea). Noi trebuie s] transpunem aceste idei într-o sociologie realist]. Cât despre puterile p]mântești, creștinii nu aveau dreptul s] modifice instituțiile umane său s] influențeze politică public]. În aceast] situație, Sfanțul Apostol Pavel adopt] o poziție favorabil] fâț] de Imperiul Român p]gân, al c]rui cet]țean era mândru s] fie și c]ruia era îndrept]țiț s]-i fie recunosc]tor. Abolirea sclaviei nu ocup] un loc în analiza
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
John Haldane Voința uman] se subordoneaz] urm]toarelor trei ordine. În primul rând, ordinului propriei sale rațiuni, în al doilea rând, ordinelor date de puterile umane, fie spirituale, fie temporale, și în al treilea rând, ordinii universale a legii divine. Sfanțul Toma din Aquino, Summa Theologiae, Ia, Iiae, q8, a1 i. Introducere Intervalul de timp acoperit în acest eseu se întinde din secolul al XI-lea pan] în secolul al XVI-lea - o perioad] de o jum]țațe de mileniu de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
facult]ți a simțului moral cu ajutorul c]reia, oamenii pot s] intuiasc] ceea ce este bine și r]u. Împrumutând din vocabularul teoriilor mai târzii, putem s] descriem aceste perspective ca fiind „raționalist]”, respectiv „intuiționist]”. Dup] introducerea termenului de c]tre Sfanțul Ieronim (347-420), scriitorii de la începutul și mijlocul Evului Mediu se refer] la puterea înn]scut] de a deosebi binele de r]u prin synderesis. Ieronim însuși o descrie ca fiind „scânteia de conștiinț]... prin care discernem c] p]c]tuim
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care discernem c] p]c]tuim”, dar, mai tarziu, a devenit o obișnuinț] s] se rezerve termenul de „conștiinț]” (conscientia) pentru abilitatea de a deosebi binele de r]u la nivelul acțiunilor particulare. În secolul al XIII-lea, de exemplu, Sfanțul Toma din Aquino (1224-1274) susținea c] primul principiu al gândirii despre conduit] este acela c] binele trebuie f]cut și urmat, iar r]ul evitat. „Regulă synderesis” este, sublinia el, un principiu evident prin sine însuși, astfel încât oricine îl va
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]