2,705 matches
-
116 (1970), București, 1972, primă audiție, București, 6 mai 1971, Orchestra RTV, Iosif Conta; • Simfonieta nr. 9, opus 115 (1969), primă audiție, București, 13 mai 1971, Filarmonică; • Simfonieta nr. 10, opus 117 (1970), primă audiție, Bacău, 26 ianuarie 1973, Orchestra Simfonică; • Simfonieta nr. 11 „Perspective”, opus 118 (1971), primă audiție, București, 11 decembrie 1972, Filarmonică; • Simfonieta nr. 12 „Evocări”, opus 119 (1971), evocare, amurg, meditație; Tipuri și profite, opus 120 (1971); • Scurtă povestire, opus 121 (1971); Trei bucolice, opus 122 (1971
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
comunicări științifice atât în țară cât și în fosta R.D.G.. A publicat eseuri, studii și articole în publicații precum Muzica, Studii de muzicologie, Studii și cercetări de istoria artei, Contemporanul, Secolul XX sau România literară. A dirijat Filarmonici și orchestre simfonice din Iași, Brașov, Târgu Mureș și Arad și a făcut parte din jurii naționale și internaționale - la București, Liège, Dresda și Torino. A publicat ediția critică dedicată Sonatei bizantine pentru violoncel (violă) solo de Paul Constantinescu, București, Ed. Muzicală, 1967
Wilhelm Georg Berger () [Corola-website/Science/307108_a_308437]
-
la Editura Muzicală din București: Nepublicate: Analiza cantitativă și calitativă a câmpului sonor (1950) ; Teoria generală a compoziției clasice (1992 ); Teoria progresiilor modale (1990 - nepublicată); Muzică de teatru Muzică vocală Cicluri de lieduri: Lucrări corale: Muzică vocal-simfonică Cantate: Oratorii: Drame simfonice: Misse: Muzică simfonică "Fresce simfonice": Poeme simfonice: Suite simfonice: Simfonii: Muzică concertantă: Pentru instrumente solo: Muzică de cameră Sonate: Trio-uri: Variațiuni: Cvartete de coarde: Divertismente pentru cvartet de coarde: Cvintete: Fresce pentru orchestră de coarde:
Wilhelm Georg Berger () [Corola-website/Science/307108_a_308437]
-
din București: Nepublicate: Analiza cantitativă și calitativă a câmpului sonor (1950) ; Teoria generală a compoziției clasice (1992 ); Teoria progresiilor modale (1990 - nepublicată); Muzică de teatru Muzică vocală Cicluri de lieduri: Lucrări corale: Muzică vocal-simfonică Cantate: Oratorii: Drame simfonice: Misse: Muzică simfonică "Fresce simfonice": Poeme simfonice: Suite simfonice: Simfonii: Muzică concertantă: Pentru instrumente solo: Muzică de cameră Sonate: Trio-uri: Variațiuni: Cvartete de coarde: Divertismente pentru cvartet de coarde: Cvintete: Fresce pentru orchestră de coarde:
Wilhelm Georg Berger () [Corola-website/Science/307108_a_308437]
-
Nepublicate: Analiza cantitativă și calitativă a câmpului sonor (1950) ; Teoria generală a compoziției clasice (1992 ); Teoria progresiilor modale (1990 - nepublicată); Muzică de teatru Muzică vocală Cicluri de lieduri: Lucrări corale: Muzică vocal-simfonică Cantate: Oratorii: Drame simfonice: Misse: Muzică simfonică "Fresce simfonice": Poeme simfonice: Suite simfonice: Simfonii: Muzică concertantă: Pentru instrumente solo: Muzică de cameră Sonate: Trio-uri: Variațiuni: Cvartete de coarde: Divertismente pentru cvartet de coarde: Cvintete: Fresce pentru orchestră de coarde:
Wilhelm Georg Berger () [Corola-website/Science/307108_a_308437]
-
cantitativă și calitativă a câmpului sonor (1950) ; Teoria generală a compoziției clasice (1992 ); Teoria progresiilor modale (1990 - nepublicată); Muzică de teatru Muzică vocală Cicluri de lieduri: Lucrări corale: Muzică vocal-simfonică Cantate: Oratorii: Drame simfonice: Misse: Muzică simfonică "Fresce simfonice": Poeme simfonice: Suite simfonice: Simfonii: Muzică concertantă: Pentru instrumente solo: Muzică de cameră Sonate: Trio-uri: Variațiuni: Cvartete de coarde: Divertismente pentru cvartet de coarde: Cvintete: Fresce pentru orchestră de coarde:
Wilhelm Georg Berger () [Corola-website/Science/307108_a_308437]
-
calitativă a câmpului sonor (1950) ; Teoria generală a compoziției clasice (1992 ); Teoria progresiilor modale (1990 - nepublicată); Muzică de teatru Muzică vocală Cicluri de lieduri: Lucrări corale: Muzică vocal-simfonică Cantate: Oratorii: Drame simfonice: Misse: Muzică simfonică "Fresce simfonice": Poeme simfonice: Suite simfonice: Simfonii: Muzică concertantă: Pentru instrumente solo: Muzică de cameră Sonate: Trio-uri: Variațiuni: Cvartete de coarde: Divertismente pentru cvartet de coarde: Cvintete: Fresce pentru orchestră de coarde:
Wilhelm Georg Berger () [Corola-website/Science/307108_a_308437]
-
studiile la Leipzig și la Paris. Ca profesor de compoziție la Conservatorul din București, a educat o întreagă pleiadă de compozitori. Creația sa cuprinde balete (printre care „Curtea veche”, „La piață”, „Când strugurii se coc” și „Întoarcerea din adâncuri”), suita simfonică „Priveliști moldovenești” (suită în patru părți, care are la bază un motiv melodic din folclor: "Pe malul Tazlăului", "La joc", "Grâu sub soare", "Alai țigănesc"), poemul simfonic „Poveste indică”, „Burlesca” pentru orchestră, „Simfonia în do”, „Balada pentru bariton și orchestră
Mihail Jora () [Corola-website/Science/307120_a_308449]
-
Curtea veche”, „La piață”, „Când strugurii se coc” și „Întoarcerea din adâncuri”), suita simfonică „Priveliști moldovenești” (suită în patru părți, care are la bază un motiv melodic din folclor: "Pe malul Tazlăului", "La joc", "Grâu sub soare", "Alai țigănesc"), poemul simfonic „Poveste indică”, „Burlesca” pentru orchestră, „Simfonia în do”, „Balada pentru bariton și orchestră”, lucrări de muzică de cameră (printre care „Cvartetul de coarde”) ș.a. Este unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai liedului în muzica românească. De remarcat faptul
Mihail Jora () [Corola-website/Science/307120_a_308449]
-
artelor plastice și cinematografiei”. Uniunea Criticilor Muzicali îi poartă numele și organizează anual la București "Concursul Național de Interpretare Muzicală Mihail Jora". Numele Mihail Jora îl poartă și Studioul de Concerte al Palatului Radio, cea mai mare sală de concerte simfonice și corale din România (1000 de locuri).
Mihail Jora () [Corola-website/Science/307120_a_308449]
-
ocazia primului Congres al Compozitorilor și Muzicologilor, Matei Socor scria că acesta trebuie pus "sub semnul luptei împotriva manifestărilor formalismului, impresionismului, atonalismului, împotriva cosmopolitismului și ploconirii în fața artei decadente burgheze". A continuat să lucreze și ca dirijor în diferite concerte simfonice din țară și din străinătate. Cu toate acestea, Matei Socor s-a remarcat în principal prin compozițiile sale muzicale, în care se remarcă măiestria polifoniei și subtilitatea armoniei. Compozițiile sale muzicale s-au inspirat din actualitatea socialistă a Republicii Populare
Matei Socor () [Corola-website/Science/307156_a_308485]
-
artistic și social, în anul 1952, Matei Socor a fost ales ca membru corespondent al Academiei Române. De asemenea, a primit titlul de "Maestru emerit al artei" și laureat al Premiului de Stat. Alte compoziții ale lui Matei Socor sunt poemul simfonic "Mama" (1944), pe versuri de Maria Banuș și oratoriul "Stejarul din Borzești" (1966), frescă eroică inspirată de versurile lui Dan Deșliu. În domeniul muzicii de cameră, a scris mai multe compoziții pentru orchestră, dintre care menționăm următoarele: În ultimii ani
Matei Socor () [Corola-website/Science/307156_a_308485]
-
Boulez. Apreciază la cel din urmă interesul pentru muzica heterofonă, pe care însuși o va studia prin intermediul muzicii tradiționale din Asia de Sud-Est (de pildă, ansamblurile gamelan din Indonezia). Compune peste 70 de lucrări în genuri diverse (pentru ansambluri de cameră sau simfonice, cu voce, muzică de operă). Muzica lui Niculescu vede lumina tiparului la Editura Muzicală, Éditions Salabert, Ars Viva/ B. Schött's Söhne Musikverlag (Mainz), Gerig Musikverlag (Köln). Lucrările sale sunt înregistrate la Electrecord (România), Erato (Franța), Attacca Records (Olanda). A
Ștefan Niculescu () [Corola-website/Science/307246_a_308575]
-
preoți, colaborator la „Foaia Diecezană” din Caransebeș, iar apoi liceul din Caransebeș, avându-i colegi de școală pe Constantin Daicoviciu, Ioan Goanță și Matei Armaș (care au devenit academicieni, protopopi și profesori). În ultimul an de liceu cântă în orchestră simfonică din Caransebeș, înființată de profesorul de muzică Franz Stebla. În anul 1915 termină liceul și se pregătește pentru a urma medicina la Budapesta sau Viena. În toamna aceluiași an este trimis pe front, iar la 14 septembrie 1916 cade prizonier
Ion Luca-Bănățeanu () [Corola-website/Science/307309_a_308638]
-
România, Casa Radio 362 DDD, 2013 Dan Dediu, "Visceralia. Rain Music", Orchestral Music, cdmaker, UȘA, 2013 Dan Dediu, "Nuferi pentru vioară și orchestră" (Orchestră de Cameră Radio, dirijor Gheorghe Costin, solist Ladislau Csendes), în Antologia Muzicii Românești- CD 45, Muzica simfonica și de cameră, UCMR și Radio România, 2014 Dan Dediu, "Vitrine și vitralii - Dublu Concert pentru vioară, violoncel și orchestră, op.158" (Orchestră Națională Radio, dirijor Adrian Morar, Raduca Stratulat (vioară), Andreea Țimiraș (violoncel), în Antologia Muzicii Românești, SIMN 2015
Dan Dediu () [Corola-website/Science/307316_a_308645]
-
Facultatea de pedagogie și dirijat coral a Conservatorului "Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca. Generoasă să înzestrare artistică a atras atenția unor corifei ai muzicii românești: Antonin Ciolan, Sigismund Toduță și Tudor Jarda, care l-au îndreptat și spre Facultatea de dirijat simfonic a aceluiași Conservator. După 8 ani de studii intense, își începe activitatea la Filarmonica din Oradea, pe care nu o va părăsi decât pentru numeroasele turnee din țară și străinătate. În 1969 participa la Praga la un curs de perfecționare
Miron Rațiu () [Corola-website/Science/308564_a_309893]
-
care nu o va părăsi decât pentru numeroasele turnee din țară și străinătate. În 1969 participa la Praga la un curs de perfecționare a măiestriei artistice, ținut de Sergiu Celibidache. Vastul repertoriu abordat de-a lungul carierei sale cuprinde lucrări simfonice și vocal simfonice de Johann Sebastian Bach, Bartók, Beethoven, Berlioz, Borodin, Brahms, Britten, Anton Bruckner, Chausson, Debussy, Dukas, Dvorak, De Falla, Haendel, Haydn, Himdemith, Khatchaturian, Rimski-Korsakov, Liszt, Lutoslawski, Mahler, Mendelssohn, Mozart, Mussorgski, Prokofiev, Saint-Saëns, Schubert, Schumann, Richard Strauss, Strawinsky, Theodorakis
Miron Rațiu () [Corola-website/Science/308564_a_309893]
-
va părăsi decât pentru numeroasele turnee din țară și străinătate. În 1969 participa la Praga la un curs de perfecționare a măiestriei artistice, ținut de Sergiu Celibidache. Vastul repertoriu abordat de-a lungul carierei sale cuprinde lucrări simfonice și vocal simfonice de Johann Sebastian Bach, Bartók, Beethoven, Berlioz, Borodin, Brahms, Britten, Anton Bruckner, Chausson, Debussy, Dukas, Dvorak, De Falla, Haendel, Haydn, Himdemith, Khatchaturian, Rimski-Korsakov, Liszt, Lutoslawski, Mahler, Mendelssohn, Mozart, Mussorgski, Prokofiev, Saint-Saëns, Schubert, Schumann, Richard Strauss, Strawinsky, Theodorakis, Verdi și Wagner
Miron Rațiu () [Corola-website/Science/308564_a_309893]
-
Dinu Lipatti, Marcel Mihailovici, Mihai Moldovan, Theodor Rogalski, Sigismund Toduță și Zeno Vancea. În afara Orchestrei Filarmonicii din Oradea, al cărui dirijor titular a fost timp de mai bine de 40 de ani, a concertat și a înregistrat cu majoritatea orchestrelor simfonice din România. De asemenea, a apărut și la pupitrul unor prestigioase ansambluri din Germania, Franța și Polonia. A predat vioară, muzică de cameră și orchestră la Liceul de Artă din Oradea, la care a și înființat o clasă de violă
Miron Rațiu () [Corola-website/Science/308564_a_309893]
-
comunist pentru copiii personalităților din România interbelică. După o perioadă in care a activat ca cercetător la Institutul de Etnografie și Folclor din București (1953-1956), s-a dedicat în întregime vocației de compozitor. A fost secretar al Secției de muzică simfonică, muzică de cameră și operă din cadrul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (1968-1973), fiind primul președinte al acesteia ales după Revoluția română din 1989. Pascal Bentoiu a făcut parte din jurii ale unor concursuri de prestigiu. Este cel mai reputat
Pascal Bentoiu () [Corola-website/Science/308600_a_309929]
-
a făcut parte din jurii ale unor concursuri de prestigiu. Este cel mai reputat expert în muzica compozitorului român George Enescu. A analizat toate lucrările acestuia și a completat unele dintre partiturile rămase neterminate: Simfoniile nr. 4 și 5, poemul simfonic "Isis", "Trioul cu pian în la minor". Este autorul celei mai importante cărți referitoare la opera muzicală a lui George Enescu, "Capodopere enesciene" (în curs de apariție și în limba engleză, în Statele Unite ale Americii). În calitate de muzicolog, Pascal Bentoiu a
Pascal Bentoiu () [Corola-website/Science/308600_a_309929]
-
clădirea, cu tot ce se afla în ea, a fost aruncată în aer de Armata Roșie. În 1992 a luat ființă Departamentul "Radio Moldova Internațional", care emite programe în limbile engleză, franceză, spaniolă, rusă și română. În cadrul Radiofuziunii activează Orchestra simfonică, Capela corală "Moldova", Orchestra de muzică populară "Folclor". La 30 aprilie 1958, sunt puse pe post primele emisiuni televizate moldovenești, care apăreau de câte 2-3 ori pe săptămână și a câte 2-3 ore pe zi. În 1996, volumul zilnic al
TeleRadio Moldova () [Corola-website/Science/308193_a_309522]
-
lucrări scenice pe care și-i le-a propus. Apetitul de a experimenta s-a manifestat la Schubert în mod repetat prin varietatea de forme și genuri, incluzând opera, muzica liturgică, muzica de cameră și pentru pian solo și muzica simfonică. Probabil, caracterul său aventuros s-a manifestat în mod notabil în a doua parte a Cvintetului de coarde (D. 956), unde el modulează de la Mi major prin Fa minor pentru a se întoarce la tonica din Mi major. Deasemenea alegerea
Franz Schubert () [Corola-website/Science/307549_a_308878]
-
Falstaff, a cărei premieră absolută a avut loc la Teatro alla Scală din Milano, la 9 februarie 1893, se observă influență clară wagneriana, trecerea de la operă bazată pe arii și tehnică de interpretare "bel-canto" la genul cunoscut ca fiind opera simfonica. Premiera operei a avut loc la Milano, la Teatro alla Scală, în ziua de 5 februarie 1887. Durată operei: cca 2 1/2 ore. Locuitorii insulei Cipru ocupată de venețieni, printre care Cassio și Iago, doi ofițeri ai lui Otello
Otello (Verdi) () [Corola-website/Science/307626_a_308955]
-
timp sârguincios muzică - teoria, armonia, contrapunctul, orchestrația, pianul, orgă. Câstigându-și existența că organist la diferite catedrale din Paris, Hervé începe să compună vodeviluri, opere-buffe, pantomime, fantezii, farse, balete, balete-pantomimă, operete, cântece, romanțe, muzică de café-concert, muzica religioasă (messe, cantate), muzica simfonica etc. La vârsta de 17 ani, în 1842, compune primul vodevil - „L’Ours et la Pacha” - că până la sfârșitul vieții să lase posterității un număr imens de lucrări: peste 120 de vodeviluri, pantomime, operete, mai bine de 20 de balete
Florimond Ronger (Hervé) () [Corola-website/Science/307650_a_308979]