4,326 matches
-
TIMP DIN VERBE DE ZĂPADĂ Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Îți sunt un fel de sete pe hârtie și vin dinspre apus spre răsărit, îți trec prin suflet ca o simfonie și știi? odată chiar ți-am înflorit! M-ai așezat în calendarul mare, îți eram prag prin armonii de zori, când luna se pierdea în depărtare, mă răsfățai cu pacea dintre flori. Știam să merg cu orbii prin rugină, n-
TIMP DIN VERBE DE ZĂPADĂ de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371466_a_372795]
-
-mi spun că-s lacrimă de zei. De marea își trimite soli în târguri, Aștept pe țărm, sunt valul răbdător, Și rog corăbiile din adâncuri Să-mi țeasă un catarg spre lumea lor, Recunoscut de peșteri și de leacuri, De simfonii, de tonuri de noroc, Să-mpart culorile-n avans prin veacuri, Să nu mă tem de fulgere deloc, Să fiu un ram sculptat în armonie Mereu la pas cu focul mergător, Din când în când un zbor în agonie Prin
DE ZIUA TA, FEMEIE! de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371501_a_372830]
-
un popas! Pe de-o parte treceau lespezi albe cât privirea seacă, Astă seară voi purcede-n marea mea fără de arcă; Oare drumul peste poduri mi-o aprinde felinare? Cine știe poate țărmu-i pregătit de sărbătoare! Dintre frunze plana vântul simfonia ceruită, Altădată-ntreaga zare avea ramuri în suită. Câteva raze-ndrăznețe și-au trimis gându-n urcare: Doar nebunii-și duc cerneala în adâncul cel mai mare! Lângă mine carul-rege mă urma fără să-mi spună Că-mi purta în
PRIZONIERA DE LUMINĂ de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1316 din 08 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371508_a_372837]
-
organizat de Editura Inspirescu (Satu Mare, 2014), volumul de poezie Lacrima cu multe c(k)arate, al tinerei și extrem de talentatei Gina Zaharia constituie, sub toate aspectele, o revelație poetică de zile mari. Cităm din din prefața intitulată Voci ale aceleiași simfonii, semnată de Liliana Terziu Boian: „Volumul este o călătorie inițiatică neapărat pe mare, un fel de Ulise în căutarea ursitei. Femeia scoică în călătorie spre continentul clandestin. Metaforele care surprind de cele mai multe ori nu au decât o legătură pertinentă cu
O POETĂ PE NUMELE CĂREIA SE POATE PARIA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371507_a_372836]
-
de joc/ misterul carelor de foc/ și țeși un val la fiecare/ când marea-ți cântă la picioare/ printre acorduri de furtună/ / pe zori/ o inimă-n cunună/ se face nimfă și vioară/ și peste rostul lumii zboară/ să-nalțe simfonia firii/ când se îmbată trandafirii/ în spini de vrajă și parfum// atunci se mai deschide-un drum/ pe care mergi mereu stăpână/ fie de-i vreme rea sau bună” (cu flacăra în vânt). Partea de final a cărții inserează sonuri
O POETĂ PE NUMELE CĂREIA SE POATE PARIA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371507_a_372836]
-
inimă împarte cărări (joc de cărți) unde să-mi arunc acum crezul dar pacea și umbrele diamantelor în ce pumn să le strâng? prin copaci zăbovesc ninsori peticite un orb mă confundă cu negustorul de greieri n-am compus decât simfonia nopților inegale o farsă și atât tu treci pe două punți în același timp cum reușești să ții echilibrul mai bine nu știu Referință Bibliografică: mai bine nu știu / Gina Zaharia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1738, Anul V
MAI BINE NU ŞTIU de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371582_a_372911]
-
ciocnim o cupă fină - Nectar de valuri oarbe furate din lumină. Mă vezi cu ochi de rouă, ce poate fi mai sfânt Decât să legi iubirea cu tainic legământ? Am inventat în grabă un anotimp de dor, E-a noastră simfonie ce arde-ntr-un izvor. Ne regăsim, ne pierdem, noi, muritori de rând, Prin sensuri înrobite trec stările cântând; Tu ești pescar de mine, eu nufăr sunt de vânt Și înfloresc în tine din cer până-n pământ. Pe bolta serii
DIN CER PÂNĂ-N PĂMÂNT de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371581_a_372910]
-
aripă celestă în visul său de nemurire, cuvântul lui veșnic viu zidește și-nalță necuprinsul din nimic, suflă viață duh Rămâne așa cum a venit, trăit, *durut, *iubit... Un vers cântă dacă-și iubește adevărul tainei sale, cuvântul lui compune nesfârșită simfonie vieții, eliberându-l din moarte spirit Renaște, și-așa o să dăinuie retrăit, re*durut, re*iubit... Un vers simte nevoia de-a ta iubire să creadă că poate schimba, prin el, lumea și să-i alunge din ea pentru totdeauna
UN VERS SCHIMBĂ TOT... de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371612_a_372941]
-
și pregătire de tipar a lucrării. Prețul pe exemplar variază, în funcție de numărul de pagini al cărții. De exemplu, pachetul pentru autori cu cele 3 exemplare ale antologiei „Să ningă peste inimi bucurii!ˮ (460 p.) a costat 50 lei, iar „Simfonie/n verde crudˮ (580 p.), 55 lei. Cărțile vor fi expediate cu Poșta Română ori cu un curier rapid (la cerere), în colete cu plata ramburs. (Acolo unde există redacție județeană, se va expedia un singur colet la redactorul responsabil
EDITURA NAPOCA NOVA – COMUNICAT DE PRESĂ APRILIE 2015 de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374856_a_376185]
-
Și vrei cu dragoste eternă să ne luminezi. Pământenii uită că Tu ești izvorul De la Tine, Doamne, viață am primit. Și gândul veșniciei și chiar dorul Toate de la Tine, Doamne, au venit. Gingaș se înfioară natura și cu versul O simfonie de viață am în piept. Îmbrățișând avid tot universul... Mereu în rugă, Doamne, Te aștept! Cluj Napoca, 18 iulie 2015 Un tren Un tren a oprit astă seară Și din el coborâtu-s-a lent, Oftatul cu lacrima-n gene, Pe-
NETĂCEREA VIEŢII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374950_a_376279]
-
Ediția nr. 1826 din 31 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului FEMEIA Două gânduri împletite rătăcesc în noapte Prin unghere amorțite și tainice șoapte. Pe obrazul diafan și umbrit de lună Pleoapa cade obosită, pe-un acord de strună. Și în simfonia-i mută, genele se zbat Fâlfâiri de rândunele...ce urcă...și cad, Strivind vălul de argint-curcubeu de lacrimi Stârnind roiuri contradicții,pasiuni și patimi. Transparența unei mâini cu mângâieri ușoare Atinge macul buzelor, suspinul să-l omoare. Când sideful frunții
FLORILE GÂNDULUI (POEME)1 de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375024_a_376353]
-
dimineții Strecurați în geana ceții. Toate-și plâng durerea lor Eu? povestea tuturor. MIRACOLUL MUZICII Pe strunele-nvechite ale unei viori, coboară Mâna ce pictează în cântec dulcea primăvară. Și-n sunete vrăjite, sufletul spre cer se-nalță În acordul simfoniei, viața însăși se descalță. Prăbușită în genunchi, de atâta frumusețe, Inima îi lăcrimează de dor și de tinerețe. Înflorește trandafirul pe obrajii ofiliți Roua picură în perle din ochi triști și chinuiți. Muzica înălțătoare sentimente noi trezește Viața cu un
FLORILE GÂNDULUI (POEME)1 de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375024_a_376353]
-
din nou. La capatul unui drum rătăcește peste cărările neștiute, se amestecă în strigătul neputincios al celorlalti și dispare o vreme pentru a reapare uneori, refăcut și frumos, alteori zdrobit și împovărat. Aude oda bucuriei ca o rezonanță a unei simfonii de mult uitată. Se ridică, aleargă din nou. Iar la răscruce, ia drumul greșit, apoi încearcă zborul. Dar el nu-l mai ajută. Unde este cântecul neîntrerupt al bucuriei? Oda care acoperă deruta aflată la început de drum? Unde sunt
ODA BUCURIEI de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375072_a_376401]
-
de ceară Și-am uitat de vara noastră și de-albastra primăvară; E pădurea sihăstrită, fără verdele din seve Și suspină fantomatic într-un cântec allabreve. Negre gânduri se-nfiripă într-un ram uitat, pe-o rână Vântul, rătăcind bezmetic, simfonia morții-ngână; Trec prin mine albe vise, îmbrăcându-mi aripi frânte Toamna și-a luat vacanță și nu-s vremuri să mă-ncânte. Parcă a-mpietrit lumina, într-un joc de-amar și dulce Vin tăcerile-nserării, spre-alte inimi de
DANSUL NOTELOR FUNEBRE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375085_a_376414]
-
ar fi venit Să mai ia din țară-un pic! Marmara dacă ai fi Tot așa eu te-aș iubi! Mare Neagră, dar albastră, Te aud de la fereastră.... Fie noapte, fie zi, Știu că tu ești tot acii, O eternă simfonie, Capricioasă pe vecie! Uneori ,când e furtună, Te înalți, te - agăți de lună, Spumegi, ragi, te-arunci pe mal, Dar te-oprești și te-ntorci iar. Și te duci.... Fată Morgană, Țâfnoasă ca o codană... Apoi iar te stăpânești, Cânt
CÂNTECUL MĂRII de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373799_a_375128]
-
azurie deasupra muntelui, ce se tot mărea, luminând cerul, odată cu el și camera unde cei doi îndrăgostiți stăteau îmbrățișați, sărutându-se din când în când, parcă nevrând să se mai despartă vreodată. Lumina creștea, apoi inundă bolta cerească într-o simfonie multicoloră stropită cu flăcări purpurii, ce se răsfrângeau în oglinda de cleștar a ferestrei acum închisă, simțindu-se răcoarea zorilor ce înfiorau cele două corpuri tinere, lipsite de orice veșmânt. Scântei galbene, roșii, verzi, sclipesc pe suprafața tulbure a Oltului
ROMAN / CAPITOLUL 21 PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373717_a_375046]
-
apă! Aruncați colacul de salvare! Dreptaciul: - Mă duc să văd ce se întâmplă. Poate au nevoie de o mână de ajutor. (Iese precipitat. Se aud zgomote. Strigăte. Vaiete. Plânsete. Apoi se lasă liniștea. Se aud doar valurile mării precum o simfonie.) SCENA X (Intră în scenă Dreptaciul. Trist. Este ud.) Dreptaciul: - Vai de soarta noastră! A dispărut unui dintre noi... (Își șterge lacrimile cu batista.) - Câți vor mai dispărea până când ajungem pe Tărâmul Făgăduinței? L-au mâncat rechinii. Bietul om. Așa cum
O STAFIE TULBURĂ SPERANȚA, PIESĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373722_a_375051]
-
adânc în mlaștina descompunerii fizice și morale: Bat clopotele ploii în turla necredinței/ În lumea noastră falsă - un rai închipuit...” („Ne-mbracă toamna...”), și pare că singura cale de salvare este reîntoarcerea la natură, la reînvierea acesteia în fiecare primăvară („Simfonie de aprilie”), iar poeta vibrează la unison cu toate energiile pozitive ale renașterii. Dar și aici: La granița sorții stă ura/ Și-arogă secundele vii...”, dovedind, o dată în plus, că binele nu poate exista fără rău, fapt ce subliniază pericolul
SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373816_a_375145]
-
spintecată de morișca ploilor de luni. Simt miros de algă și de mentă în oglinda timpului pervers. Luna a îmbătrânit într-o latentă galaxie cu un singur vers. Inimi ferecate în sclavia curcubeului cu trupuri languroase, Bat tic-tacuri bete-n simfonia broaștelor de clisă savuroase. M-a izbit o singură secundă într-un orologiu ce la nouă, M-a trezit și-a vrut încă o rundă să mă lupt cu brațele-amândouă, Cu cocoșii dinspre miazănoapte. Cei din răsărit au evadat. Să
ZORI de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373907_a_375236]
-
inima evenimentelor semnificative pentru aluatul vremii, neînchipuit de necesară în muzica sângelui. Dacă ar fi fost suficient, te-aș fi așteptat până la capătul experiențelor, aș fi închis ochii la salturile inegale ale distanței de inimă, la ritmul în care compuneai simfonia gândurilor. Am devenit experți în insufiențe... Și când surlești ispite cu jar, cărbuni încinși pentru vremelnicie, întețesc rugăciunea înalt, continuu, fără suflare, să nu mai aud ecouri sparte, mirajul frânturilor de cer, suficient de puternice pentru destabilizări capitale în miezul
LUPTA de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374012_a_375341]
-
cer zburau haotic Și-n vraja lor ,apoteotic, Copacii cerul îl rugau, Cănd spre pământ se aplecau. Cerul fiorul și-l aprinse Când soarele rază și-o stinse Și a sclipit fulgerător, Iar spaimă o cuprinse-un nor. Cerul începe simfonie, Orchestra-i canta-n armonie, Cu tunet,fulger,ploi și ropot, Departe ,stins,se-aude-un clopot. Pământul plânge și oftează, Cu cerul din rărunchi vibrează Și plâng și florile-n grădini, Fac pârâiaș spre rădăcini. Deodată ploaia s-a oprit, Iar
PLOAIA de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374057_a_375386]
-
strecoară Închipuirea senină sau vreo-ndoială Mai porți tu visu-n piatra din inel, Deși e diamant ..tu poți rămâne fără el... De ce te caut mereu în univers? Dacă timpul te ține captiv încă... Te voi găsi în marea cea-adâncă? În simfonia sihastră a timpului neînvinsă? Știu, te voi găsi în lacrima-mi prelinsă. Referință Bibliografică: Dacă / Zamfira Rotaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2267, Anul VII, 16 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Zamfira Rotaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
DACĂ de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374116_a_375445]
-
răspunsurile sale pe facebook. Pentru că, da, așa este pentru sensibilitatea ei lirică are nevoie de o căruță de flori care să i se răstoarne în poarta sufletului și de un cor de menestreli care să îi pavoazeze cărările gândului cu simfonia culorilor. La marginea mea, se năștea iarăși lumea, în aceeași ordine, ochi, inimă, suflet. „Eu scriu că-mi place să scriu. Nici dacă mi s-ar fura un text nu-mi fac griji... va fura o dată... de două ori... eu
POVESTE DE TOAMNĂ, DE SUFLET ȘI DE DOR de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375624_a_376953]
-
-aș înmuia! De-i sinceră, iubirea îți dăruie puteri. La ceruri te înalță pe aripi nevăzute... Dacă-ți este sfântă, pentru ea jertfești Ultime secunde din viață... căzute. Incandescența vie a iubirii sfinte Dăinuie în suflet și dincolo de... astre. O simfonie dulce, o lacrimă de dor Le ascund, Iubite, în priviri... albastre. copyright by D. Theiss Referință Bibliografică: În priviri... albastre / Doina Theiss : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1431, Anul IV, 01 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Doina
ÎN PRIVIRI... ALBASTRE de DOINA THEISS în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371852_a_373181]
-
Publicat în: Ediția nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Privindu-ți buzele frumoase, Vorbind șoptit cu ochii tăi Și mângâindu-te pe coapse, Mă-mbăt de-odor de munți și văi. Ascult răsbind lieduri de-amoruri Prin simfonii de curcubeie, Înconjurat mă simt de doruri Ce Dumnezeu a vrut să-mi deie. Tremur în suflet mă cuprinde Gândind la tine cu păcat, Dar cât de dulce mă pot vinde La infinit-și înc-o dat´...! Dan Mitrache,Bălcești,30
EXTAZ de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371874_a_373203]