6,717 matches
-
domeniul structurilor organizatorice, Henry Mintzberg, care a publicat în 1979 lucrarea The Structuring of Organizations: A Synthesis of the Research. Cum însă volumul avea un număr mare de pagini și de referințe bibliografice, fiind adresat mai ales teoreticienilor, din nevoia simplificării și, mai ales, din necesitatea oferirii unor informări mai concrete practicienilor, Mintzberg a publicat în 1983 lucrarea Structure in Five: Designing Effective Organizations (retipărită în 1993). Alte două lucrări (Power in and Arround Organizations, 1983; Mintzberg on Management. Inside Our
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
fiind mai degrabă cuvinte, imagini pe hârtie, teorii - și, cum se întâmplă de obicei, teoriile simplifică și chiar distorsionează realitatea. În ultimele sale două lucrări, el emite un punct de vedere mult mai nuanțat. Chiar dacă fiecare configurație este ideală, o simplificare, o veritabilă caricatură a realității, nu-i mai puțin adevărat că, în realitate, există configurații mai mult sau mai puțin asemănătoare cu cele schițate. De altfel, arată Mintzberg, în primele două lucrări a fost preocupat de stabilirea cadrului unic ce
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
să poată obține recompense nemeritate. Fără îndoială că astfel de fenomene apărute ca urmare a distorsiunilor percepției semenului îngreuiază mult activitatea curentă a grupurilor și organizațiilor sociale. La aceste tipuri de erori perceptive putem adăuga și altele, cum ar fi: simplificarea exagerată a unor comportamente sau trăsături de personalitate ale persoanelor pe care le percepem (de regulă, a trăsăturilor psihologice ale subordonaților); atribuirea de trăsături și comportamente unor persoane pe care acestea în mod real nu le au, aceasta fie întrucât
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
îi „forțează” și limitează în manifestarea acestei abilități, ceea ce face ca deciziile lor să fie luate pe baza unor informații insuficiente, nerelevante și, ca urmare, să fie inconsistente. Psihologia cognitivă a furnizat nenumărate explicații ale unor asemenea comportamente decizionale inconsistente (simplificarea strategiilor rezolutive; recurgerea la scenarii cognitive; invocarea reprezentativității sau prototipicalității unei alternative; ancorarea alternativelor, legarea lor de situații particulare, adeseori nerelevante; preferința pentru alternativele accesibile; reevaluarea deciziilor luate și culpabilizarea pentru insuficienta considerare a unor aspecte etc. − vezi Tversky și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
regăsesc în procedurile de la masa negocierilor, iar prețul plătit este foarte mare); evidențierea efectelor aparente ca urmare a creșterii numărului negociatorilor (amplificarea dificultăților de ordin informațional, competițional, procedural, social, strategic care „împing” spre o serie de soluții, cum ar fi simplificarea structurii organizatorice a interacțiunii; implantarea regulilor de luare adeciziilor care controlează oprotunitățile participanților de a comunica sau de a specifica modul în care grupul va adopta deciziile; restrângerea comunicării în diade chiar și atunci când este necesară prezența tuturor membrilor părților
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
reacția organizației este tardivă, răul devine incurabil sau „tratamentul” este lung și dureros; tratate la timp, aceste mituri pot regresa. De aici rezidă necesitatea unei intervenții terapeutice continue. Ce este un mit? Un mit este o reprezentare mentală schematică; o simplificare a realității având un caracter subiectiv; o utilizare de clișee care elimină ceea ce este profund emoțional și reține vizibilul, superficialul. De ce se recurge la ele? Răspunsurile sunt următoarele: pentru că un mit este un mijloc de luptă împotriva anxietății produse de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cu spatele la clasă; Nu se dau informațiile vizuale (grafice, hărți), in același timp cu cele auditive; Mesajul oral trebuie mereu dublat de cel scris, pe tablă; Deoarece vocabularul și sintaxa sunt greu dezvoltate la acești copii, sunt necesare: repetarea cuvintelor, reformularea, simplificarea limbajului; Instrumentele de evaluare trebuie să fie cât mai asemănătoare de la o perioadă la alta; Se evaluează conținutul și nu abilitatea de comunicare. Srategii în examinarea psihologică si ortofonică Se consideră că informațiile furnizate de probele psihologice, specifice sau doar
Strategii educa?ionale pentru copiii cu deficien?e de auz by Daniela Nae () [Corola-publishinghouse/Science/84048_a_85373]
-
ale unor cuvinte care au acum, peste milenii, sonorități stranii, s-a dovedit că nu este nimic întâmplător în evoluția limbilor și că există legi generale sau specifice ce guvernează aceste evoluții, ce au ca punct central legea fluidității, prin simplificarea cuvintelor ori a construcțiilor sintactico-morfologice, înlăturând asperitățile, dovezi clare ale continuității, și mai ales există explicații pentru faptul că limba română este atât de unitară, deși se știe că romanii n-au putut și n-au colonizat zonele extracarpatice, dar
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
pentru toate părțile morfologice: verbe o fo; pronume: nime’; adverbe: numa’; pepoziții: făr’ (Fugi soare făr’ de picioare - fragment de descântec). Alte exemple de cuvinte sau structuri, alese aleatoriu, confirmă această legitate a unei limbi vii, în continuă transformare, vizând simplificarea formelor lingvistice considerate inutile, ce duc la vorbirea facilă și întrun ritm normal, fără eforturi, ale aparatului fonator. De pildă cuvântul colea din sintagma locuia colea care are la bază adverbul acolo, ca o variantă populară, s-a impus pentru că
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
afirmația însăși, înlocuind adverbul da. Neavând un plan stabilit după criterii foarte riguroase, care impun studii complexe și complicate de durată, spicuirile noastre în evidențierea legii cer reguli ce structurează anumite forme din diversele niveluri ale limbii, în funcție de tendințele spre simplificare, nu și sărăcirea în vorbire, au caracter reprezentativ. Așa de exemplu revenind la categorii morfologice vom aduce în discuție formele de perfect compus, arhaice, păstrate în graiuri care se supun legii generale a comodității în vorbire, dar fiecare structură va
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
destul de nebuloasă. Această incertitudine are cu siguranță drept cauză dificultatea definirii, dar și punctul de vedere adoptat, pentru că fiecare civilizație are concepții greu de comparat asupra acestui domeniu vag și cu frontiere nesigure. ν Dacă ne situăm În domeniul interculturalității, simplificările care constau În a vorbi doar despre experiența occidentală modernă și despre o viziune normativă (ceea ce trebuie sau ar trebui să fie), fără a aduce În discuție practicile efective, nu pot fi susținute. Fără a avea pretenții de exhaustivitate, ar
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
stereotip ca reper, fiindcă utilizăm cu toții stereotipuri cu sutele, că vrem, că nu vrem, pentru a ne repera; În al doilea rând, trebuie să evităm să credem că stereotipul este o realitate vie, când el este de fapt doar o simplificare comodă sau, uneori, aberantă. Astfel, studiind națiunea, afirmăm, În acord cu judecata comună, că națiunea există, Însă, spre deosebire de doctrinele favorabile naționalismului sau de cele care i se opun, nu suntem de acord că națiunea ar fi Într-un sens aproape
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
națiunea drept „comunitate de cetățeni”, aduce o lămurire interesantă asupra acestei chestiuni și se demarcă de modelul lui Gellner, Însă Își focalizează atenția asupra statelor-națiune democratice, care sunt totuși În minoritate la nivel mondial (Schnapper, 1994). Regăsim același tip de simplificare prin simetrie și opoziție atunci când se discută despre importanța faptului național. Berlin face din acesta fenomenul politic cel mai general și mai constant al ultimelor două secole (Berlin, 1988); Hobsbawm Îl consideră un epifenomen sau, În orice caz, un fenomen
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
procese specifice care acționează atât În relațiile intergrupuri, cât și În perceperea individuală a realității fizice sau sociale. Aceste fenomene numite de „categorisire”, evidențiate o dată cu cercetările lui Postman, Bruner și Mc Ginnies (Postman et alii, 1965), intervin ca procese de simplificare a realului și „tind să ordoneze mediul Înconjurător În categorii: grupuri de persoane, de obiecte, de evenimente (sau grupuri de atribute specifice acestora), În măsura În care sunt fie asemănătoare, fie diferite, fie echivalente unele cu altele pentru acțiunea, intențiile sau atitudinile unui
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
implicite ale personalității, relativ rigide, pe care le Împărtășesc indivizii aparținând unei entități date cu privire la ansamblul atributelor sau membrilor unui alt grup ori ai grupului propriu (Leyens, 1983, p. 67). Ele cristalizează credințe și cunoștințe, bazându-se pe mecanisme de simplificare a complexității sau de generalizare pornind de la categorisirea unor informații fie incomplete, fie prea numeroase. Sunt investite afectiv, dar constituie versantul cognitiv al prejudecății. Pot fi pozitive, sunt cel mai adesea negative și nu sunt niciodată neutre. Stereotipurile tind să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o egalizare a atribuirilor (sau o subestimare a eterogenității) În ceea ce privește comunitatea de apartenență („noi”). Diferențierea accentuată de sine (identitate personală, provenită dintr-o afiliere valorizată, egalitaristă, a unui „noi”), confruntată cu alte entități de grup, duce În paralel la o simplificare a modurilor de percepere a caracteristicilor altor grupuri (Tajfel, 1984; Bourhis și Leyens, coordonatori, 1999). Studiile privind raportarea la comunitățile naționale sau etnice confirmă acest punct de vedere, chiar dacă stereotipurile se pot referi la orice individ, oricare ar fi caracteristicile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Wikipediei este mai mare, cu atât marja de eroare scade. E suficient să verifici paginile de discuții de pe site ca să vezi ce activitate dinamică se desfășoară acolo. Un alt avantaj al Wikipediei, pe lângă caracterul ei democratic, interactivitatea permanentă și, implicit, simplificarea procedurilor de autocorecție, este accesibilitatea ei. Orice enciclopedie tipărită pe hârtie necesită un timp real de căutare copleșitor de mare - comparativ cu cel consumat de o căutare pe Wikipedia. Mai mult, dată fiind structura sa reticulară, Wikipedia oferă automat și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
depuse Legislația electorală a fost deci din ce în ce mai constrângătoare, abordarea democratică inițială fiind înlocuită prin dispozitive care vizau reducerea numărului de partide. Aceasta deoarece în România anilor 1990 fenomenul marcant era acela al creării de partide. Legea din 1996 urmărea așadar simplificarea peisajului politic. Dacă prin "peisajul politic" se înțelege numărul de partide care depun liste cu ocazia alegerilor electorale, atunci scopul nu a fost atins. Comparând listele depuse la cele patru scrutine, vedem că numărul de partide a scăzut doar la
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
37 1 ianuarie 2003 37 18 iulie 2003 27 Listele pentru desemnarea membrilor Camerei deputaților au avut între 1990 și 2000 o evoluție mai discretă, reducerea competitorilor fiind puțin semnificativă. Legea votată în ianuarie 2003 a avut ca miză tot simplificarea peisajului partidelor. Aceasta a fixat 17 iulie 2003 ca dată limită pentru reînregistrarea partidelor: rezultatul a fost (re)nașterea a douăzeci și șapte de formațiuni politice, cifră care nu include și uniunile minorităților. Numărul de membrii (re)fondatori care au
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
posibile <footnote Abstracție făcînd de conotația discutată mai sus. footnote> , dar și pentru că este printre numele cu cea mai largă circulație în lumea creștină, îmbrăcînd expresii diferite de la o limbă la alta sau chiar în interiorul aceleiași limbi (Ioan <footnote Pentru simplificare, dăm numai formele masculine ale numelor. footnote> , Iovan, Ivan, Ian, Iohann‹es›, Iános, Jean, Jan, Juan, John, Giovanni etc., mai toate cu forme hipocoristice). Fără a actualiza sensul originar, dezvoltă pentru vorbitorii de limbă română mai multe valori, printre care
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
PF (forma fonologică); dacă o derivare nu este convergentă la una dintre interfețe, atunci nu este corect formată. În PM, se renunță la Criteriul Tematic și la ideea că un argument poartă un singur rol tematic și numai unul. Această simplificare arhitecturală permite ca un argument să primească roluri tematice multiple, prin deplasarea dintr-o poziție tematică în alta. Deplasările se limitează la move-α, deplasarea unui centru sau a unei proiecții maximale. Conceptul deplasare (move) este întărit prin fenomenul de atracție
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
marcării de tip acuzativ. WALMATJARI Limbă înrudită cu WALPIRI. Limbă ergativă din punct de vedere morfologic. Nominalele din pozițiile S și O primesc cazul absolutiv, nemarcat. Nominalul din poziția A primește cazul ergativ, marcat sufixal. Ca urmare a tendinței de simplificare a sistemului, marcarea morfologică de tip absolutiv/ ergativ se extinde de la nominale și la pronume. În fiecare propoziție există un auxiliar, aflat, de obicei, pe locul al doilea. Sintaxă de tip acuzativ: pivot S/ A. Nu există antipasiv. WANGKUMARA Limbă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
spiritului, care corespund asociativității lucrurilor în lume. Nimic nou, decît o foarte cunoscută banalitate; este antica teorie a unei corespondențe, termen cu termen, între senzațiile venite din jur și reprezentarea lor "internă". Rezultate indiscutabile: sistemele-expert Trebuie să mărturisim că aceste simplificări, care par abuzive, au produs totuși rezultate. Totalitatea sistemelor-expert se bazează pe piața actuală pe acest tip de gîndire. Fiecare știe ce este un sistem-expert: un calculator al cărui program este montat plecînd de la enunțuri-expert din medii profesionale, de la geologie
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
cu interpretarea politicii de organizare sau cu reținerea informației (arhive și dosare). Iată-ne liniștiți, dacă ar fi nevoie: concepția despre comunicare a lui Simon coincide exact cu concepția despre decizie (pregătirea-decizia-executarea) și despre inteligența artificială. În cele trei cazuri simplificările sînt abuzive și, cîteodată, operatorii: fie că este vorba de local problem solving care există în nucleul sistemelor-expert, de raționalitatea limitată, care personifică, de fapt, din punct de vedere statistic, alegerile cele mai probabile în organizații, sau de comunicarea artificială
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
regimurilor liberale oligarhice, precum cele din țările vorbitoare de limbă engleză și din Scandinavia înainte de introducerea votului universal masculin. Distincțiile dintre, pe de o parte, elitele dezunite și, pe de altă parte, cele două tipuri de elite unite sunt, desigur, simplificări. În realitate, elitele politice de peste tot sunt mereu în competiție și nicio elită nu este pe deplin unită. La fel, majoritatea grupurilor de elite politice nu au nimic de câștigat în războiul tuturor contra tuturor, prin urmare, probabil că nicio
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]