2,409 matches
-
Oficiului Județean Dorohoi, dr.Isac Axler se adresează Poliției Dorohoi și face cunoscut ordinul Guvernământului Bucovinei nr.339/1942 de înființare a Oficiului Județean al evreilor din Dorohoi și anunță că în 10 mai va orândui un serviciu divin în sinagoga Beth Solomon când „vor înălța rugăciuni pentru tron, Conducătorul statului și țară. La 15 octombrie 1943, primarul orașului Dorohoi, ing.Ion Pascu cu adresa nr.9041, comunică Oficiului Județean că: „în conformitate cu ordinul d-lui general guvernator al provinciei Bucovina nr.
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
sunt ajutați în felul următor: circa 1000 sunt găzduiți cu masă și casă la evreii localnici, 900 au numai adăpost la evreii localnici, masa primind-o gratuit la cantinele organizate de comitetul special, restul 1100 primesc adăpost în imobilele comunității, sinagogi și școli, iar hrana la cantinele comunității. Pentru hrana zilnică a acestor 2000 de persoane, care iau masa la cele cinci cantine organizate, se cheltuiește zilnic 20000 lei, pentru doar jumătate de pâine pe zi, două ciorbe pe zi și
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
orele 20,25 au fost evacuați cu un tren special un număr de 308 suflete evrei din orașul Dorohoi. Ulterior au fost prinși 50 de evrei din cei care s-au sustras evacuării și care se găsesc reținuți într-o sinagogă din localitate. Operațiunea urmăririi și prinderii celor ce urmau să fie evacuați și s-au sustras se continuă. De asemenea, prin adresa nr.2725 din 14 iunie 1942, șeful Poliției, Gh.Pamfil solicită Poliției Botoșani ajutorul pentru prinderea unor evrei
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
nostru creștin este preluat din cel iudaic de la Templu din Ierusalim, aceasta și datorită faptului că Mântuitorul și Apostolii precum și primii creștini au fost cetățeni iudei, care nu au renunțat în totalitate la practicile cultice pe care le săvârșeau la Sinagoga. Ritualul israelit în numeroase elemente, de forma și chiar de conținut, conține asemănări cu alate coduri de legi cultice orientale însă se distinge de acestea în mod radical prin aceea că este un cod religios prin excelență. Cât privește formele
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Înțelegere. Teologizarea temei trădării merge mână În mână cu această campanie de efectivă diabolizare. Pentru Ioan, Isus știa din capul locului că unul dintre apostoli Îl va trimite la moarte (6,64-71). El face mărturisirea după o predică ținută În sinagoga din Cafarnaum despre Împărtășirea cu trupul (exact: „carnea”) și sângele Său Întru dobândirea vieții veșnice. Predica scandalizează, stârnește Împotriviri și apostazii: „Dar unii dintre voi nu cred (căci Isus știa de la Început cine sunt cei care nu cred și cine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
În ochii fariseilor, Isus profanează sabatul, Îngăduindu-le discipolilor, printre altele, să smulgă spice de la marginea drumului și să le mănânce. Replica lui Isus Îi șochează prin „aroganță”: Fiul Omului este și Domnul sabatului! Scena imediat următoare se petrece În sinagogă, unde se roagă un om cu mâna uscată. Fariseii Îl ispitesc pe Isus: oare se cuvine a-i vindeca pe suferinzi de sabat? Răspuns: dacă oaia cade În groapă, o lași să piară de dragul sabatului sau o scoți de dragul vieții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
mai Încolo, Duhul Sfânt făcătorul de minuni (semeia, dynameis) poate fi echivalat metaforic, În sens puternic, cu „degetul lui Dumnezeu” (Luca). Duhul Sfânt este „degetul lui Dumnezeu” prin care lumea se vindecă, se sfințește, se mântuiește. Marcu Isus intră În sinagogă, unde găsește un om cu mâna uscată. Provocat, El răspunde aporetic, printr-o Întrebare: „Se cuvine, de sabat, să facem bine (agathon poiesai) ori să facem rău (kakopoiesai), să salvăm un suflet ori să-l ucidem?” Apoi, „privindu-i roată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
un tablou de Tițian, o altă pictură de Vasari și opere a unor artiști italieni și a pictorilor locali (școala ragusană Bojidarovici). Strada evreiască (fost ghetou) în pantă abruptă până în strada principală fostă odinioară braț de mare. Cea mai veche sinagogă din Balcani (Židiovska ulica). La cafeneaua din Piață am întâlnit un fotograf care știe românește, frizerul Miloikovici, căpitanul Urban de la Sulina. Ne-a însoțit Sukno, conservatorul muzeelor din Dubrovnic. Cetatea Fortul Lovrienec unde se joacă Hamlet Fortul Miceta pe sub zidurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de a mă închina astfel nu l-am pierdut nici pînă azi. Mă ajută să mă sustrag acelei forme de fariseism evocate în Evanghelia lui Matei (6, 5): „Iar cînd vă rugați, nu fiți ca fățarnicii cărora le place, prin sinagogi și prin colțurile ulițelor, stînd în picioare, să se roage, ca să se arate oamenilor”. Acasă, în colțul meu, e altceva. Însă și aci evit spectacolul, în fața lui Dumnezeu stau singur. Nu-i trag pe ceilalți după mine, nu-i moralizez
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de religii și secte, afirmându-se că slujbele se oficiază în nu mai puțin de 26 de limbi! (Ca o metropolă ce se respectă, Sao Paulo are și circa 100000 de evrei, oameni bine situați în general, și mai multe sinagogi, reușind după o vizită la Marele Rabin să-l determin să dea curs unei invițații a lui Moses Rosen). Ce-i interesant, că deși orașul pare un adevărat "turn Babel" de limbi și popoare, nu are decât 10% din populație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ocupat și el cu pictura. Din cărți am mai aflat că El Greco este cel care i-a influențat cel mai mult pe expresioniști și cubiști, Cézanne și Picasso numărându-se printre datornicii cretanului. După El Greco, uneori mai treceam pe la bătrâna Sinagogă și pe la Catedrala Santa Maria de Toledo, apoi vizitam două-trei magazine de antichități, în căutarea unui "chilipir", și încheiam deplasarea la un mic local de pe malurile Tejo. În liniștea înserării, îmi aminteam de Toledo cel de demult, zugrăvit atât de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de cineva, s-a urcat la amvonul destinat rabinilor și i-a gratulat pe evreii din sală cu apelativul „dragi tovarăși evrei pe drumul democrației românești”. În treacăt, a amintit că va lua ființă o „organizație evreiască reprezentativă”. Zis În sinagogă și făcut prin cine știe ce cârciumi sau chiar la CC al PCR. Așa a luat naștere la 25 aprilie 1945, la Adunarea evreiască de la Templul Coral, „...abominabila făcătură comunistă, Comitetul Democratic Evreiesc, Calul troian al comuniștilor În sânul acestei comunități”. a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
generalul Ion Antonescu și legionarii conduși de liderul Horia Sima (septembrie 1940februarie 1941). Terdiman specificase că aceasta este În reconstrucție „...cu ajutorul dat de Joint și de comunitatea locală”. Situația lăcașurilor de cult era foarte bună, evreii având În Huși cinci sinagogi și În Răducăneni una. Dar, iată și suma aproximativă a trăitorilor evrei pe meleagurile județului Fălciu: „La un total de populație de 120.000 de suflete, evreii sunt circa 500 de familii, adică 2.200 de suflete cu următoarele ocupațiuni
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
deoarece, „Față de raportul din luna trecută (adică față de cel semnat de Naty Terdiman, n.n.) se simte o oarecare ameliorare În mijlocul maselor evreești, mai ales În urma reorganizării secției femenine cu prilejul vizitei tov. Bernștein și cu ocazia Întrunirilor avute prin sinagogi cu prilejul sărbătorilor”. Până aici, totul OK, cum ar spune românul americanizat, iar mai departe și mai OK: „În ultimul timp această ameliorare se mai datorește că Prefectul Județului Tov. Florescu și-a schimbat atitudinea față de comercianți chemându-i și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
față de ceea ce fusese Înainte vreme. w. Schimb de lăcașuri de cult Cum deosebirile religioase dintre creștini și evrei sunt la fel ca și distanța de la cer la pământ (cu excepția Învățăturilor Vechiului Testament), nu se punea problema cedării reciproce a vreunei sinagogi sau biserici dar În Hușul zilei de 20 octombrie 1946 reprezentanți de vază ai politicienilor din ambele tabere lingvistice și-au dat mâna la una din sinagogile orașului „...În fața a peste 250 de credincioși evrei” pentru a celebra „veșnica” prietenie
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
pământ (cu excepția Învățăturilor Vechiului Testament), nu se punea problema cedării reciproce a vreunei sinagogi sau biserici dar În Hușul zilei de 20 octombrie 1946 reprezentanți de vază ai politicienilor din ambele tabere lingvistice și-au dat mâna la una din sinagogile orașului „...În fața a peste 250 de credincioși evrei” pentru a celebra „veșnica” prietenie româno-rusă printr-un Te-Deum. Profitând de această minunată ocazie, „...un delegat al CDE-ului a vorbit despre importanța și beneficiile (subl.ns.) pentru evrei a acestei prietenii
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
spre frontul de Răsărit. Cu toată ura viscerală pe care o aveau evreii față de Mareșal, totuși În documentul arhivistic intitulat „Comemorarea zilei de 29 iunie 1947 la Huși” nu este pomenit nicio dată numele lui. Iată textul integral al raportului: „Sinagoga Beth Hamidras În această zi a fost neîncăpătoare, pentru cei care au luat parte la comemorarea celor masacrați la Iași În ziua de duminică, 29 Iunie 1941. Adunarea a fost prezidată de către D-l avocat H. Carniol, președintele CDE Huși
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
au mers din casă În casă pentru a lămuri și dezminți zvonurile lansate de sioniștii În legătură cu plecările În statul Israel”. Raportorul Își plânsese singur pe umăr, văietându-se foarte de „...rezultatele proaste” pe care le dăduse „...meetingul organizat la Sinagogă” chiar dacă „...au participat 400 de oameni”. Iată un motiv al grelelor lacrimi și sughițuri: „Lipsa de pregătire a populației prin Îndrumători, care nu au lămurit Îndeajuns oameni (a se citi: <<nu au reușit să-i mintă cu destulă convingere>>, n.n.
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
socializarea Republicei noastre”. Nelăsând baltă nimic din ce ar fi putut Întări convingerea oamenilor simpli că În Israel stă izbăvirea lor, sectanții comuniști din CDE au purces la treabă mare și grea prin sufletele acestora. Iată mostra: „Din vizitele prin Sinagogi, am constatat că frecvența este f. slabă și se compune din oameni În majoritate bătrâni și fanatici”. Iată cum În 1949, la numai patru ani după „vizita” lui Gheorghe Gheorghiu Dej În Templul Coral din București, loc sfânt, când a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
multor creștini de-a lungul timpului. În H.L.L.pag.255, E.G.White scria:,,Dar acum când prejudecățile lor fuseseră jignite, erau gata să facă o crimă. Adunarea s-a ridicat și punând mâna pe ISUS L-au dat afară din sinagogă, și L-au izgonit din oraș. Toți păreau grăbiți să L omoare. L-au dus în grabă la marginea unei prăpăstii, voind să-L arunce jos. Țipete și blesteme umpleau văzduhul. Unii aruncau cu pietre în El, când deodată a
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
un lucru pe care eu îl doresc, sper, râvnesc nu trebuie, nu poate și nu este legal să existe chiar de la început? De ce ceva ce de mii de ani este predicat și venerat, ceva căruia i se adresează rugăciuni în sinagogi, în biserici și în moschee trebuie să fie o pură iluzie? De ce căutarea unei cauze prime (în greacă arché), a unui principiu originar al tuturor lucrurilor, demarată de gânditorii ionici presocratici, ar trebui să fi fost încă de la început o
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
protagoniști pe: misticul islamic Al-Hallaj spânzurat la Bagdad în 922, și din motive politice; gânditorul mistic Giordano Bruno, ars pe rug de Inchiziție în 1600, și Baruch Spinoza, filozof olandez de origine portugheză, filozof al unității, excomunicat și alungat de la sinagoga din Amsterdam în 1656, din cauza criticilor sale aduse dogmelor. În societatea actuală industrializată, raționalizată și tehnologizată, consider că este foarte important a ajunge la înțelegerea integrală a omului și a lui Dumnezeu. Încerc să unesc fără contradicții cele două lucruri
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
atât, că ea cântă în grecește, deoarece toată slujba se săvârșește de către greci. Poate vor veni timpuri în care se va sluji și în românește. Mormântul Proorocului David Tot pe Muntele Sion este o clădire care se aseamănă cu o sinagoga. Cripta se înalță într-o încăpere ca un cavou boltit, semicilindric. Și este acoperit cu catifea mov, cu semnul cultului mozaic pe ea. Și o stea galbenă cu șase colțuri cum e la evrei. Doi rabini stau în fața mormântului, după
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
astfel de titluri de noblețe! Nici cavea, nici marmuri. Nici sarcofage, nici porfir (doar, câte ceva, la muzeul Rockefeller, numit odinioară "al Palestinei", din Ierusalimul de Răsărit, în sălile cu puțini vizitatori, și care, în ciuda unuia sau a două mozaicuri de sinagogă, se limitează la niște ruine precreștine și post-ebraice). Nici vorbă de vreun bel canto arhitectural ori de vreo magnifică tavoletta. Aici domnește un Introvertit. Fără fast și fără brio. Nimic mai puțin epatant, mai dezamăgitor decât Sfântul Mormânt restaurat, pe
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
pătrunzând în incinta sacră în care se păstra arca lui Noe, a fost dezamăgit negăsind aici decât o sală goală. Poate că Titus și Hadrianus au făcut, fără voia lor, un mare serviciu viitorului iudaismului, celui al Torei și al sinagogilor, singurul pe care-l cunoaștem de visu. Punând capăt sacrificărilor din măcelării, bălților de sânge fetid provenind de la tăierea mieilor și a oilor (tradiție care a supraviețuit pe scară mai mică, în preajma Paștelui, la samaritenii de pe muntele Garizim), păgânii victorioși
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]