5,963 matches
-
Cite></EndNote>- Estes, 2005). Voi exemplifica cu ultimul dintre aceștia. Elaborat în 1989, el cuprinde 15 indicatori, pentru care există date începând cu 1980: speranța de viață; morți premature; copii cu greutate redusă la naștere; rata sarcinilor la adolescente; rata sinuciderilor; apeluri pentru sprijin în caz de crize (violență familială, agresiuni sexuale, abuzuri asupra copiilor etc.); incidența bolilor cu transmitere sexuală; cazuri procesate de ajutor social pentru copii; numărul de ajutoare în hrană distribuite; procentajul familiilor care trăiesc sub pragul sărăciei
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de Miringoff și colegii săi de la Universitatea din Fordham. El cuprinde 15 domenii, agregate într-o variabilă luând valori între 0 și 100: mortalitate infantilă; rata copiilor abuzați; copii săraci (procentul celor sub 18 ani sub pragul sărăciei); rata de sinucideri între 15 și 19 ani; abuzul de droguri între 12 și 17 ani; abandonul școlar între 18 și 24 de ani; rata șomajului; rata sărăciei capului de familie; procentajul populației SUA sub 65 de ani fără asigurări de sănătate; procentajul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
scorurile ISH au scăzut de la 77 în 1973 la 38 în 1993, pentru a se ridica doar până la 46 în 1997. La această variație predominant negativă au contribuit în special ratele sărăciei în creștere, ca și ratele criminalității și ale sinuciderilor. ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Miringoff</Author><Year>1995</Year><RecNum>32</RecNum><record><rec-number>32</rec-number><ref-type name="Journal Article">17</ref-type><contributors><authors><author>Miringoff, Marc</author><author>Miringoff, Marque-Luisa</author></authors></contributors><titles><title>America&apos
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
separați: unul de bază și unul avansat, acesta din urmă având rolul de a capta mai bine diferențele dintre națiunile dezvoltate din punct de vedere economic. Primul index cuprinde puterea de cumpărare, rata omuciderilor, împlinirea nevoilor fizice de bază, rata sinuciderii, rata alfabetizării, încălcări ale drepturilor omului și rata defrișărilor. Al doilea index cuprinde alte șapte variabile: numărul de doctori pe cap de locuitor, rata economisirii, venitul pe cap de locuitor, bunăstarea subiectivă, procentul celor care merg la facultate, egalitatea veniturilor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
un comportament dur pentru că acest fapt i ar întări. Chiar dacă uneori nu pare, dar comportamentul tachinant și ostracismul social afectează foarte tare persoanele cu autism determinând apariția automutilării și a stereotipiilor gestuale. Uneori se ajunge spre depresii profunde și chiar sinucidere. Atitudinea severă, dură nu sunt de neglijat, ele pot avea consecințe foarte grave. Persoanele cu autism doresc aceleași lucruri pe care persoanele normale le fac Mulți oameni încearcă să judece viața autiștilor prin prisma propriilor lor standarde. Dacă ei cred
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
ne protejăm pe noi! Protejarea mediului înconjurător și utilizarea rațională a resurselor naturale regenerabile se fundamentează pe ideea că omul este în vârful piramidei trofice a ecosistemelor naturale și nu-i este permisă ucidera biosferei fiindcă moartea ei ar însemna sinuciderea omului ca specie. Confruntarea actuală dintre OM ȘI NATURĂ, manifestată în dauna amândurora, constituie o dramă a conștiinței umane, omul își va desăvârși adevărata sa menire atunci când confruntarea sa cu natura nu va avea semnificația unei drame. A sosit momentul
Educaţia pentru mediu - un atu pentru viitor. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ignatovici Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1215]
-
este de 5,3 ori mai mare comparativ cu formele nedelirante, iar alți autori consideră, că 19 la sută din ei erau psihotici În momentul comiterii acestuia. Suicidul este adesea un gest de fugă din fața unor dificultăți aparent fără soluție. Sinuciderea este Însă și o manifestare de agresivitate, Îndreptată atît Împotriva mediului (răzbunare), cît și Împotriva propriei persoane, În sens autopunitiv. „Justificarea” operației de autoacuzare, autocondamnare și autoagresiune poate fi găsită În sentimente de culpabilitate Întemeiate. Adeseori, Însă, ele exprimă numai
COMPORTAMENTUL AUTODESTRUCTIV ÎN DEPRESIILE REZISTENTE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1473]
-
cu cat actul de voință În sine care duce la autosuprimare, face Întotdeauna uz de o completă și Întortocheata stratagema, conștientă și inconștiență, cu scopul de a amorți sau a neutraliză reacțiile firești de apărare. Deși contravine instinctului de conservare, sinuciderea a aparut odată cu umanitatea, fiind prezenta În toate civilizațiile, constituindu-se Într-o realitate istorică și cotidiană, bio-psiho-socioculturală. Psihologii leagă explicarea comportamentului deviant distructiv și auto și heterodistructiv de noțiunea de agresivitate ce stă la baza acesteia. La diverși autori
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
și de afresivitate, interpretată că un răspuns la frustrare al carui autor este Berkovwitz. Al treilea model este cel socio-cultural. Se bazează pe noțiunea de Învățare și este determinat de relațiile interpersonale. Concepția psihoanalitică consideră că factorul central În etiologia sinuciderii Îl constituie relația Între pulsiunea autoagresivă și cea heteroagresivă ( se sinucide acea persoană care dorește moartea altcuiva). Freud leagă sinuciderea de starea de melancolie pe care o definește din punct de vedere psihoanalitic ca fiind o depresie profundă și dureroasă
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
Se bazează pe noțiunea de Învățare și este determinat de relațiile interpersonale. Concepția psihoanalitică consideră că factorul central În etiologia sinuciderii Îl constituie relația Între pulsiunea autoagresivă și cea heteroagresivă ( se sinucide acea persoană care dorește moartea altcuiva). Freud leagă sinuciderea de starea de melancolie pe care o definește din punct de vedere psihoanalitic ca fiind o depresie profundă și dureroasă În care Încetează orice interes pentru lumea exterioară ,pierderea capacității de a iubi, datorită diminuării sentimentului de stima față de sine
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
agresivă cu obiectul (pierderea obiectului face ca libidoul să se retragă În Eu). Alți psihanaliști ce au studiat fenomenul( Melanie Kleine, K. Abraham, El Szang), regăsesc cele trei condiții ale lui Freud: pierderea obiectului; regresiunea libidoului Eu-lui. Dincolo de interpretările psihanalitice, sinuciderea pornește de la viață ,fiind condiționată de evenimente de ordin exterior sau de tulburări minore și urmărește prin moarte o răsfrângere asupra vieții. Simplificarea clasică a psihiatrilor francezi reduc sinuciderea la o manifesteare psihotica; aceasta este o concepție unilaterală ce reduce
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
ale lui Freud: pierderea obiectului; regresiunea libidoului Eu-lui. Dincolo de interpretările psihanalitice, sinuciderea pornește de la viață ,fiind condiționată de evenimente de ordin exterior sau de tulburări minore și urmărește prin moarte o răsfrângere asupra vieții. Simplificarea clasică a psihiatrilor francezi reduc sinuciderea la o manifesteare psihotica; aceasta este o concepție unilaterală ce reduce și explică sinuciderea printr-un determinism unic. Există o structură vitală În care conduită vieții este deficitară În sensul că procesele morții Învăluie ritmurile vitale viciindu-le.Ceea ce la
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
viață ,fiind condiționată de evenimente de ordin exterior sau de tulburări minore și urmărește prin moarte o răsfrângere asupra vieții. Simplificarea clasică a psihiatrilor francezi reduc sinuciderea la o manifesteare psihotica; aceasta este o concepție unilaterală ce reduce și explică sinuciderea printr-un determinism unic. Există o structură vitală În care conduită vieții este deficitară În sensul că procesele morții Învăluie ritmurile vitale viciindu-le.Ceea ce la categoria oamenilor obișnuiți ,se ținea În echilibru, vădește În această structură o carenta a
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
de puțin afirmat Încât, Împrejurările cele mai utile conduc la autosuprimare. Frână voluntară, frica sau excesul de vitalitate care Îi Împiedică pe indivizii care aparțin categoriei vitale să se sinucidă chiar În Împrejurări fără ieșire, sunt În aceste cazuri absente.Sinuciderea este consecventă Împrejurărilor celor mai neînsemnate. În toate cazurile de sinucidere există un teren organic prielnic actului care duce la acceptarea morții sau la provocarea ei involuntară.Aceasta dovedește că Împrejurările sociale cotidiene selectează din multitudinea temperamentelor și a structurilor
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
Frână voluntară, frica sau excesul de vitalitate care Îi Împiedică pe indivizii care aparțin categoriei vitale să se sinucidă chiar În Împrejurări fără ieșire, sunt În aceste cazuri absente.Sinuciderea este consecventă Împrejurărilor celor mai neînsemnate. În toate cazurile de sinucidere există un teren organic prielnic actului care duce la acceptarea morții sau la provocarea ei involuntară.Aceasta dovedește că Împrejurările sociale cotidiene selectează din multitudinea temperamentelor și a structurilor organice anumite complexe care au incluse În sine predispoziția morții. Din
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
care duce la acceptarea morții sau la provocarea ei involuntară.Aceasta dovedește că Împrejurările sociale cotidiene selectează din multitudinea temperamentelor și a structurilor organice anumite complexe care au incluse În sine predispoziția morții. Din perspectiva psihiatrică A. Delmas susține teza sinuciderii că sindrom patologic, argumentând-o prin trei observații: Orice sinucigaș sau obiect cu tentativă de suicid este un bolnav psihic În sensul tradițional de bolnav delirant, alienat nevrotic, dezechilibrat caracterial; Suicidul este atașat unei cunoștințe psihotice ciclotimice sau hiperemotive, Fie
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
de bolnav delirant, alienat nevrotic, dezechilibrat caracterial; Suicidul este atașat unei cunoștințe psihotice ciclotimice sau hiperemotive, Fie simptomul unei boli În cadrul nosologic obișnuit pentru care ,stările depresive și mai ales melancoliile, ocupă rolul central. S-a mai vorbit de boală sinuciderii și de eticheta unei noi categorii drept monomanie suicidală.Asocierea celor două opinii a determinat suicidul solitar neatașat unei alte determinări morbide să capete valoare de simptom și să permită diagnosticul stării mentale. Suicidul este legat de anxietate organică tulburare
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
milei etc) Există un coeficient personal În ceea ce privește gradul de premeditare, alegerea :momentului” și a modalității de execuție (L. Szondi a insistat asupra ultimului aspect În a sa „analiză a destinului” - Schicksalsanalyze). Cea mai citată etiologie patologica ,Incriminata că favorizanta a sinuciderii, este depresia.Kielholz afirmă că dorința de moarte survine la orice depresiv iar Held că un rapt suicidal poate suveni atât Într-o depresie psihotica cât și Într-o depresie nevrotica gravă. Cea mai favorabilă stare de elaborare a ideilor
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
poate suveni atât Într-o depresie psihotica cât și Într-o depresie nevrotica gravă. Cea mai favorabilă stare de elaborare a ideilor autolitice este depresia melancolică.Suicidul poate marca fie debutul afecțiunii sau poate constitui punctul culminant al melancoliei;ideea sinuciderii la melancolici este Îndelung elaborată , premeditată, actul fiind îndeplinit cu mult calm și seninătate, reprezentând unică soluție salvatoare. În stările nevrotice, bine tolerată până la un moment dat este exacerbarea depresiva ce poate determina, funcție de structură și organizarea mecanismelor de apărare
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
practică frecvență la isterici și instabili. La debilii mintali ,actul suicidar poate interveni fără nici o justificare aparentă reprezetând, mai ales ,la imbecili și idioți, o simplă automutilare. Durkheim dezminte ipoteza că toți sinucigașii sunt alienați mintal făcând un raport Între sinucidere și nebunii În diferite țări din Europa. Sinuciderea, Întreaga sinucidere poate fi privită din două puncte de vedere urmărind unde se localizează ,la unul sau la altul, se va vedea acolo efectul unei tulburări nervoase, care relevă cauze organice sau
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
mintali ,actul suicidar poate interveni fără nici o justificare aparentă reprezetând, mai ales ,la imbecili și idioți, o simplă automutilare. Durkheim dezminte ipoteza că toți sinucigașii sunt alienați mintal făcând un raport Între sinucidere și nebunii În diferite țări din Europa. Sinuciderea, Întreaga sinucidere poate fi privită din două puncte de vedere urmărind unde se localizează ,la unul sau la altul, se va vedea acolo efectul unei tulburări nervoase, care relevă cauze organice sau o ruptură a echilibrului colectiv care rezultă din
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
suicidar poate interveni fără nici o justificare aparentă reprezetând, mai ales ,la imbecili și idioți, o simplă automutilare. Durkheim dezminte ipoteza că toți sinucigașii sunt alienați mintal făcând un raport Între sinucidere și nebunii În diferite țări din Europa. Sinuciderea, Întreaga sinucidere poate fi privită din două puncte de vedere urmărind unde se localizează ,la unul sau la altul, se va vedea acolo efectul unei tulburări nervoase, care relevă cauze organice sau o ruptură a echilibrului colectiv care rezultă din aceste cauze
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
de vedere urmărind unde se localizează ,la unul sau la altul, se va vedea acolo efectul unei tulburări nervoase, care relevă cauze organice sau o ruptură a echilibrului colectiv care rezultă din aceste cauze sociale. Realitatea ne descoperă că sunt sinucideri de oameni perfecți sănătoși sub raportul structurii sistemului nervos, după cum sunt altele determinate de cauze sociale care nu au În ele nimic normal. Întrebarea gradului de dezechilibrului mintal pe care îl implică orice act de sinucidere se poate pune În
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
ne descoperă că sunt sinucideri de oameni perfecți sănătoși sub raportul structurii sistemului nervos, după cum sunt altele determinate de cauze sociale care nu au În ele nimic normal. Întrebarea gradului de dezechilibrului mintal pe care îl implică orice act de sinucidere se poate pune În orice caz particular. O limită netă În tre normal și patologic nu se poate preciza. Patologicul nu reprezintă prea des decât o diferență de grad și nu de esență În raport cu fiziologicul. Între echilibrul sufletesc și patologicul
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
reprezintă prea des decât o diferență de grad și nu de esență În raport cu fiziologicul. Între echilibrul sufletesc și patologicul evident se Înșiruie exemplare intermediar infinit de variabile așezate pe o regiune care participă din amândouă domeniile. D. Duche deosebește (1964) sinuciderea melancolicului, sinuciderea schizofrenului și cea a epilepticului.( În ce priveste sinuciderea epilepticului, o importanță practică pare să aibă nu atât sinuciderea survenita În timpul unei crize sau a unei echivalente ,cât sinuciderea -reacție-ripostă la boală).Stările depresive reacționale la o boală
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]