2,989 matches
-
și sensul). Cele trei categorii delimitate în urma acestei operații (și anume, textemele diasketice, diasemice și diatropice) vor face obiectul unor studii de caz în celelalte trei capitole ale cărții. Astfel, capitolul IV se oprește asupra a două cazuri elocvente pentru situarea principalelor două subtipuri de texteme diasketice (exprsiile idiomatice, ilustrate prin analiza câmpului idiomatic al FURIEI, și proverbele, ilustrate prin analiza proverbelor referitoare la LUP din culegerea lui Iuliu A. Zanne) în planul "istoric" al limbii române. Capitolul V focalizează celelalte
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cele două accepțiuni ale textemului pe care le-am amintit mai sus ridică o serie de probleme dificile, datorate în primul rând impreciziei termenilor. Astfel, lingvistica (adică gramatica) textuală a lui Walter A. Koch nu numai că nu rezolvă chestiunea situării textemului în ierarhia nivelurilor limbii - potrivit cercetătorului german, textemul ar putea fi și o unitate lingvistică infra-frastică (o sintagmă, de exemplu), dar și un întreg tipar generativ transfrastic (mărcile dialogale ale reprezentării scenice, de pildă) -, ci, mai mult, încearcă să
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
plasând în aceeași categorie atât unitățile frazeologice, cât și expresiile libere (metaforele, de exemplu) din cadrul unui text. 1.2.3. Cele două probleme cu care s-au confruntat gramatica semiotică a lui Walter A. Koch și teoriile Școlii de la Tel-Aviv (situarea textemelor în ierarhia nivelurilor limbii și raportul dintre libertate și fixare "idiomatică") fuseseră, însă, rezolvate într-unul dintre primele articole de "semantică structurală" ale lui Eugeniu Coșeriu 9. Aici, savantul de la Tübingen începea prin a distinge între "tehnica discursului", care
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
un singur plan (sau uz) al limbajului și exclude, ab initio, dimensiunea lor centrală, evaluativ-creativă"114. Totuși, trebuie să semnalăm că tratarea cognitivistă a creativității acoperă, de fapt, două aspecte distincte, deși interconectate. Pe de o parte, e vorba despre situarea acestei dimensiuni în cadrul proceselor cognitive, în urma căreia creativitatea ajunge în cele din urmă să fie anulată ca atare. O expresie caracteristică a acestui reducționism este populara teză a embodiment-ului115, potrivit căreia diversele categorii lingvistice ar fi doar niște reprezentări ale
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
țină cont [...] numai de acești 'factori funcționali': stricto sensu, explicarea competenței metaforice [sau lingvistice - n.n.] este chiar explicarea modului de funcționare a actului de creație semantică în procesul metaforic [sau, în general, în procesul vorbirii - n.n.]."192 1.2. Această situare a lingvisticii, bazată pe distincția trasată de filozoful Immanuel Kant între domeniul Necesității/ Naturii și cel al Libertății/Culturii 193, nu este una arbitrară, ci se revendică de la însăși esența limbajului ca activitate cognitiv-creatoare. Mai mult, determinarea acestei "esențe" conține
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
inadaequata, i.e., ca o cunoaștere de natură intuitivă, care este sigură de obiectul și de rezultatele sale, poate să furnizeze chiar și o justificare a acestora, dar nu e capabilă "să ofere o justificare a acestei justificări"202. Prin această situare, cunoașterea ("competența") lingvistică se diferențiază de cunoașterea științifică și filozofică, care, mergând "dincolo" de limbaj, se arată capabilă de a oferi o justificare pentru propriile justificări. "Orice știință - precizează Coșeriu - trece dincolo de limbaj în două sensuri esențiale: pe de o
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
elocuțională limbă particulară [= istorică] corect/ incorect semnificație competență idiomatică discurs [= individual] adecvat/ inadecvat sens competență expresivă 2.4. Conform doctrinei integraliste, orice fenomen lingvistic trebuie descris "așa cum este", adică prin sesizarea specificului său, care se definește, în primul rând, prin situarea sa într-un anumit plan al "vorbirii" (universal, istoric sau individual) și, totodată, prin adoptarea unui anumit "punct de vedere" (al activității, al competenței sau al produsului). De aceea, lingvistica integrală își justifică această titulatură prin aspirația de a studia
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
un semn "virtual" (aparținând "limbii") sau pentru a delimita, preciza și orienta referința unui semn (virtual sau actual)"230. Potrivit fondatorului "lingvisticii vorbirii", operațiile de determinare se împart în patru categorii: a) actualizare; b) discriminare (cu variantele: cuantificare, selectare și situare); c) delimitare (cu variantele: explicare, specializare, specificare); d) identificare. 3.2.2. A doua direcție vizează studiul cadrelor vorbirii, pe care întemeietorul integralismului le identifică, în sens generic, cu "circumstanțele în care se vorbește"231 și pe care le împarte
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
discursului repetat" comportă trei tipuri de determinare: a) determinarea nominală, în cazurile în care centrul "discursului repetat" îl constituie un nume, care e supus operațiilor "clasice" de determinare disociate în "Determinación y entorno" (actualizare; discriminare, cu variantele: cuantificare, selectare și situare; delimitare, cu variantele: explicare, specializare, specificare; identificare). Câteva exemple: băgare de seamă, (om) cu scaun la cap, O scrisoare pierdută, Viața la țară etc. Tot în această categorie credem că ar trebui incluse și cazurile de determinare nominală prin intermediul prepozițiilor
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
a unei lingvistici a "discursului repetat" (laolaltă cu "perifrazele lexicale" și cu "sintagmele stereotipe"), dar și în câmpul metaforologiei (împreună cu metaforele "libere" și cu alte fenomene textual-discursive construite pe baza transferurilor semantice). Din acest motiv, considerăm că este necesară o situare suplimentară a obiectului cercetării noastre, pe care o vom realiza, în pasajele următoare, cu ajutorul cadrului teoretic al metaforologiei integrale, elaborat de către Mircea Borcilă 318 și fundamentat pe tripartiția coșeriană vorbire (în general) - limbă-text. 2.5.1. Ca fenomen de natură
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
a sensului produc o lectură figurată derivată din aceea compozițională"325. 3.1.1. Pentru a evidenția această "arhitectură semantică", cercetătorul belgian face trei pași pregătitori: a) Mai întâi, este vorba despre disocierea între paradigmatic și sintagmatic, precum și despre o situare mai exactă a "expresiilor compuse" pe aceste coordonate: "Dimensiunea paradigmatică și cea sintagmatică a expresiilor idiomatice sunt ambele duale, în sensul că ambele pot fi considerate din perspectiva sensului originar, literal al expresiei idiomatice și din perspectiva sensului figurat, derivat
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
prezentat-o în II.4. Vom aprofunda în continuare ambele aspecte. 1.1.1. Spre deosebire de semantica structurală (i.e., lexematica), care se ocupă cu studierea sistemului unei limbi, semantica configurativă investighează organizările idiomatice ale "conținutului" lingvistic în planul normei. De altfel, situarea textemelor diasketice pe acest palier a fost reliefată de către Eugeniu Coșeriu încă din studiul "Sistema, norma y habla" (1952), care cuprindea următoarea precizare: "În domeniul sintaxei, distincția între normă și sistem apare, în primul rând, ca distincție între tipurile generale
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
406 1.2. Așadar, potrivit teoriei poezei discursive, sensul "poetic" ia naștere prin conectarea, medierea și/sau instituirea textual- discursivă a unor câmpuri de referință, cu ajutorul strategiilor dia-, endo- și, mai ales, epiforică. Însă, deși acest cadru conceptual contribuie la situarea problemei creativității textemelor, el nu o rezolvă automat. Prin urmare, e necesar să ne întrebăm dacă această caracterizare se poate aplica și textemelor sau dacă, dimpotrivă, ea le exclude din sfera "creației de lumi". 1.2.1. Privite strict din
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
nu-i trebuie altă haină, căci în curând se va duce acolo unde deșertăciunile trebuiesc lepădate." (p. 105) 3.1.3. În imediata apropiere a câmpului ETHOS se află ZOON, CR al animalelor, plasat și el în sfera BINELUI. Această situare poate părea bizară, însă Kesarion Breb își exprimă de mai multe ori admirația față de acest CR, pe care naratorul îl așază chiar în opoziție cu câmpul oamenilor (BROTÓS, v. infra, 3.2.1.): "Deasupra, în crengi, huruiau hulubi sălbatici. Într-
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în Revista de filozofie, vol. 46, nr. 1-2, 1997, pp. 147-163. Borcilă, Mircea, ""Marele lanț al ființei". O problemă de principiu în poetica antropologică", în Limbă și literatură, vol. 42, nr. 2, 1997, pp. 13-19. Borcilă, Mircea, "Repere pentru o situare a poeticii culturii", în Irina Petraș (ed.), Meridian Blaga, vol. 1, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2000, pp. 97-104. Borcilă, Mircea, "Eugenio Coseriu and the New Horizons of Linguistics", în Transylvanian Review, vol. 9, nr. 1, 2000, pp. 90-102. Borcilă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Linguistics", în Transylvanian Review, vol. 10, nr. 2, 2001, p. 136. 175 Idem, "Între Blaga și Coșeriu. De la metaforica limbajului la o poetică a culturii", în Revista de filozofie, vol. 46, nr. 1-2, 1997, pp. 147-163. Idem, "Repere pentru o situare a poeticii culturii", în Irina Petraș (ed.), Meridian Blaga, vol. 1, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2000, pp. 97-104. Idem, "Sextil Pușcariu - un mare precursor al lingvisticii integrale", în Artur Greive, Ion Taloș, Ion Mării și Nicolae Mocanu (eds.), Întâlniri
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
esențial. Totuși, am ales să păstrăm aceste două concepte dintr-un considerent pe care îl vom explicita spre sfârșitul analizei noastre. 387 Cel mult, asemenea forme pot fi considerate "creații de sens" în textele literare, unde pot evoca o anumită situare de tip "dia-" a personajelor. 388 Chiar dacă majoritatea exemplelor pe care le-am selectat din mediul virtual evită scrierea cu diacritice, am adaptat exemplele culese de pe Internet la normele curente ale limbii române. Am indicat, totodată, adresele web la care
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
a textelor poetice"; Idem, "Semantica textului și perspectiva poeticii"; Idem, "Bazele metaforicii în gândirea lui Lucian Blaga"; Idem, "Dualitatea metaforicului și principiul poetic"; Idem, "Între Blaga și Coșeriu. De la metaforica limbajului la o poetică a culturii"; Idem, "Repere pentru o situare a poeticii culturii". Idem, "Lingvistica integrală și fundamentele metaforologiei". Însă numeroase alte idei au fost enunțate în cadrul cursurilor ținute la Facultatea de Litere a Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca de către profesorul Mircea Borcilă și preluate ca atare în lucrările discipolilor săi
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
precum a dovedit experiența lui Pascal. Fixarea cunoașterii în dimensiunea sacrului în accepția sa teologică -, acolo unde acționează harul lui Dumnezeu, prin conlucrarea cu umanul, prin coborârea Logosului. Ordinea interioară a omului și ordinea naturii izvorăsc din Dumnezeu, divinitatea fiind situarea înaintea lumii, ființa nenăscută, cum afirmase și Thales. Ordinea și sensul lumii, precum și lucrurile din ea, aparțin lui Dumnezeu, ele putând fi revelate celor aleși. În Sfânta Scriptură, Dumnezeu se revelează omului drept o realitate care poate fi obiectul unei
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
echilibrul colectiv, coeziunea socio-discursivă, "unitatea", "linia", "frontul". Despre construirea reprezentărilor sociale și a practicilor aferente Care este deci modalitatea prin care se poate obține o reacție controlată, din partea actorului social? Prin alimentarea sa cu o informație selectată și dirijată, prin situarea individului în contexte modelate de gardieni ai conștiinței. Când o persoană e „bombardată”, întreaga viață sau o bună parte din ea, cu un anumit tip de imagini, interpretări, categorii de gândire, ea își însușește aceste modele și respinge cu înverșunare
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
scurte: au toate dimensiunile sensibil eaale; se aăsesc dispuse în reaiunile care necesită o mare mobilitate și amplitudine de mișcare: coloana vertebrală, carp, tars. în afara acestor clasificări există oase \a care intră în discuție caracterul arhitectural (oasele pneumatice), poziția și situarea lor în oraanism (sesamoide, suturale). Oasele pneumatice (Fiaura 8) sunt oase care în interiorul lor au incluse cavități pline cu aer. Acestea sunt tapetate cu membrane mucoasei și se pot descrie la nivelul cutiei cranieni, de exemplu la osul etmoid, frontal
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
sensibile între elevi din punctul de vedere al ritmului asimilării cunoștințelor, al capacității de lucru, unii specialiști recomandă împărțirea elevilor dintr-o clasă pe grupe constituite temporar, care să lucreze diferențiat, în funcție de aptitudinile lor pentru diverse discipline, evitându-se astfel situarea predării la un nivel mediu, în scopul omogenizării conținuturilor și sarcinilor cerute din partea elevilor la orele de curs. d) Diferențierea prin metodologia didactică și relația pedagogică dintre educator și educat răspunde unor deosebiri ce se manifestă în comportamentul școlar al
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
tezei Duhem- Quine. Teza holistă spune că "nici o ipoteză nu poate fi tratată în mod izolat, ci doar în conjuncție cu alte ipoteze, în ansambluri teoretice sau unități corporative", ceea ce este valabil și pentru judecățile morale. Analiza permite mai buna situare a teoriei lui Rawls în raport cu paradigma holistă din științele sociale; în special criticii comunitariști i-au imputat lui Rawls holismul teoriei sale morale. Horia Moașa analizează un tip special de cultură organizațională, și anume "cultura tăcerii": ceea ce produce insatisfacție angajaților
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
iar tăcerea devine mecanismul prin care majoritatea este protejată, iar puterea reîntărită. Indivizii au opțiunea de a vorbi, de a se exprima, dar acest lucru va însemna îndepărtarea din organizație a persoanei responsabile pentru discursul minoritar. Prin urmare, vocea înseamnă situare în afară. Soluția la nivel macro: Culturile vocii și ale justiției Grupurile și organizațiile au puterea de a construi, de a pune în practică și de a menține coduri, climate și culturi ale injustiției și ale tăcerii. De frica repercusiunilor
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
ademenitor ajută la evitarea lor. Pentru incompatibilitatea dintre nevoia de afirmare a individului și exigențele de coeziune ale societății nu avem altă soluție decât asumarea acestei tensiuni printr-o permanentă muncă de lămurire, printr-un efort permanent de conștientizare a situării noastre. Cât de eficientă poate fi, însă, această muncă de lămurire? Liberalismul clasic s-a bazat întotdeauna pe masa de oameni onești, o colectivitate care, dacă nu mai trăia o tradiție comună, era una a gusturilor și intereselor comune. Legile
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]