2,094 matches
-
viet a vzt'ahy medzi nimi). Suvetie podrad^ovacie (druhy viet). Slovosled, vetosled. Interpunkcia. 5. Vseobecne poznatky o slovenskom jazyku. Vznik. Vyvin. Spisovny jazyk. Styly. Poziadavky: - spoznat' jednotlive uvedene kategorie javov, - aplilcovat' vedomosti v slovach, v kratkych vetach, - uviest' priklady: slova, kratke vety, zostavit' kratke texty, v ktorych să vyskytne pozadovany jav, - morfologicky rozbor slovnych druhov a prislusnych kategorii na zaklade vycodiskoveho textu, - tvorenie viet s danymi slovami, - urcit' prisudky, spojovacie vyrazy, segmentacia suvetia na vety, urcit' druhy viet, graficky znazornit
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
Difuzării Cărții și Presei. Întregul patrimoniu al Centralei Industriale a Artelor Grafice trece asupra Direcției Generale a Editurilor, Industriei Poligrafice, Difuzării Cărții și Presei. ----------- Articolul 3 Întreprinderile de Stat: Editură de Stat, Editura Tehnică, Centrul de Librarii și Difuzarea Cărții, Slova și Anticariatul General trec de sub îndrumarea și controlul Ministerului Artelor sub îndrumarea și controlul Direcțiunii Generale a Editurilor. Industriei Poligrafice, Difuzării Cărții și Presei. Articolul 4 Organizarea și funcționarea, precum și sarcinile Direcției Generale a Editurilor, Industriei Poligrafice și Difuzării Cărții
DECRET nr. 62 din 17 martie 1950 pentru înfiinţarea Directiunii generale a Editurilor, Industriei Poligrafice, Difuzării Cărţii şi Presei, de pe lîngă Consiliul de Miniştri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141306_a_142635]
-
Plastice, Muzeelor și Expozițiilor. 7. Direcția Contabilității și Controlului financiar. 8. Direcția Cadrelor. 9. Direcția Administrativă. Articolul 5 Sînt sub îndrumarea și controlul direct al Ministerului Artelor, următoarele unități: 1. Centrală Industrială a Artelor Grafice 2. Editură de Stat. 3. Slova. 4. Centrul de difuzare a Cărții. 5. Romfilm. 6. Institutul de folclor Articolul 6 Atribuțiunile și normele de funcționare ale organelor prevăzute la art. 4 și 5, precum și ale unităților exterioare județene, se stabilesc prin decizia Ministerului Artelor, data cu
DECRET nr. 215 din 20 mai 1949 pentru organizarea Ministerului Artelor al Republicii Populare Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143766_a_145095]
-
predicației, numele predicativ realizat prin substantiv sau pronume poate sta și în alte cazuri: • genitiv; dacă verbul a fi, copulă lexico-gramaticală, dezvoltă sensul de ‘apartenență’, ‘ânrudire’: „Nu l-am întrebat a cui era casa aceea prăpădită.” (M. Preda, Viața, 182), „Slova era a băiatului dar vorbele erau ale baciului Alexa.” (M. Sadoveanu, X, 518) În strânsă legătură cu constituirea planului semantic al predicației, în structura numelui predicativ pot intra o serie de prepoziții, care-i impun diferite poziții cazuale: • genitiv: „Pesimistul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sa i negalabilă îngemănează parfumul de busuioc și fân cosit în soare. Generos, înviorător, vitalizant, plin de sevă și corp, are gustul complex de pere busuioace și fragi de pădure și un post-gust lung, de înaltă clasă. Asa ne glasuiește slova Că te-ai avut cu lumea bine Și prin popor ai stins suspine Cotnar, vin de la Moldova E plină cronica de tine. Tămâioasa Românească ( dulce). Soi aromat, din care, în toamnele lungi și însorite ale podgoriei Cotnari, se obține un
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
mâna face semen Că nu nțeleg ce el a vrut. - Măria Voastră-nsetoșează De sânge negru și hain? El capu-și clatină, oftează: - De vin, copilul meu, de vin. Când eram vodă la Moldova Hălăduiam pe la Cotnari. Vierii toți îmi știau slova Ș-aveam și grivne-n buzunar. Pe vinul greu ca untdelemnul Am dat mulți galbeni venetici; Aici lipsește tot îndemnul. în lume mult, nimic aici. La voi în lumea ceealaltă, Fiind cu milă și dirept, M-a pus cu sfinții laolaltă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
otnari”: SOȚI ECHILIBRAȚI Urcă-abili pe-a vieții scară Cuplul e de temerari: Ea cu viața ei ușoară, El cu... Grasa de Cotnari Din volumul „în așteptarea luminării”, r eținem e pigramele: CONFUNDĂRI ȘTEFAN VODĂ ȘI VINUL Când se-nțelege bine slova Ori Și câți ani ar avea Te bate-un gând de zile mari: Ștefan tot „Cotnari” ar bea La Ștefan, de pronunți „MOLDOVA”, Păstorel, fărʹ de pereche, La Păstorel când zici „COTNARI”. Nu l-ar duce la ureche! VINUL DE
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Scrieri în proză” vol.II. În revista POZIA 2008 publică și: PIVNICERUL DE LA COTNARI „Măriți negustori Și meseriași Luminați trăitori De prin Iași E ziua a patra Din luna lui Cuptor! Eu, pivnicerul Petre Capra De vinuri vestitor, Semnez în slova latinească, Vânzarea unei vii de la Cotnari. Din vița asta a gustat Ștefan cel drept și Mare! Boieri și megieși Aici s-au adunat, Țării tocmind sfat! Cine-i de-ajuns de bogat? Dau via de vânzare! De-ndată un tătar
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
haine ca de graur, Se-nfățoșează dar, Cu multe pungi de aur. Dar zise Petre Capra: „Măriți negustori Și meseriași, Luminați trăitori De prin Iași: E ziua a patra Din luna lui Cuptor! Semnez, eu, Petre Capra De vinuri vestitor, în slova latinească: „Sunt prim cumpărător”. (Din revista POEZIA 2008, P.P1-92) CONSTANTIN MILICESCU Colonelul Costache Milicescu a fost numit la data de 9 ianuarie 1859 șef al oștii moldovene. A îndeplinit funcția de ministru de război în guvernul Vasile Sturdza (Iași
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de litere Dumitru Pricop s-a născut în comuna Negrilești și, deși se mutase la oraș, ducea dorul munților și apelor, pe care le a tot cântat în versuri. A fost un om cu chef de viață și „înamorat” de slovele bine alese. Era supranumit ʺpatriarh al Vranceiʺ. Om de mare calitate su fleteasc ă, spirituală și intelectuală, de mare caracter, demnitate și curaj s a bucurat de aprecierea unor mari critici literari pre cum Alex andru Piru, Laurențiu Ulici, Ion
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
dăruit Dumnezeu, dăm și noi cu dragă inimă. - Ai spus vorbă potrivită, Avramie, își lăudă șătrarul soția. Măria ta, te rog să afli că această femeie a mea, cu care trăiesc în bună înțelegere de treizeci de ani , cunoaș te slovă și a primit în pruncie învățătură la mânăstirea Agapiei. Am fost binecuvântați cu patru feciori și două fecioare. Toți, și băieți și fete, au ajuns cu bine stăpâni în gospodăriil e lor. Ș i-acum trăind noi amândoi singuratici și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
toane muierești, De la harac și până la pahar: Când se ivește „Grasa de Cotnar” Pălește „Galbena de Odobești. * Când nu primea boieri, nici norodul, Șoptitu-ne-a Mitriță cămătarul, Măria sa, Dabija Voievodul Ședea cu Majestatea sa Cotnarul Poeților moldoveni Voi, robi Cotnarului și slovei Goliți hanapul nepristan Și beți, cât nu vă cuprinde somnul, Slăvind podgoria Moldovei Cotnarizată întru Domnul Sub semnul marelui Ștefan Află bând paharul Mic, dar venerabil, Că nu-i vin Cotnarul, E soare potabil. Cu pârdalnica ei fire, „Grasa”-i
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
în canistre - cum o duc unii la export, s-o beau în orele candorii când caii pasc din rouă zorii și-atunci să vină cititorii să vadă versul cum mi-l port! - Dar Busuioacă de Moldova care să-ți unduiască slova precum în ce și pre pământ să prindă îngerii cuvânt?! - Știu eu, Magistre? Orice vin e bun dacă nu bei puțin și e adus de la Cotnari, din pivnițele cele mari pe unde a grăit cuvânt și Ștefan cel atât de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de cuvânt - că îți voi povesti cât mai multe cu putință despre împrejurimile Iașilor. Încet-încet, le vom străbate - tu cu imaginația, iar eu cu pasul și cărțile vremurilor în mână - și Doamne câte mai sunt și câte ne mai spun slovele lor în limba cea lin curgătoare a străbunilor!!! Dar câte legende nu sunt despre toate câte se înșiră ca boabele de mărgăritar pe firul albastru al dealurilor Iașilor... Pe curând, iubite prieten! I Ca să-ți redeschid apetitul pentru hoinăreală, așa cum
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
de la Uricani”. Dacă am reușit să-ți alin cât de cât dorul de albastrul dealurilor ieșene, aș fi pe deplin răsplătit. Abia aștept un semn de la tine... Pe curând,prietene. II Nici nu-ți închipui câtă bucurie mi-au adus slovele tale, mai ales că mi-au confirmat presupunerea mea că am reușit să-ți redeștept dorul de a mai hoinări, ca pe vremuri... Să nu crezi, iubite prieten, că de această dată nu te voi purta prin locuri care să
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
trăit același sentiment. Rămân însă cu speranța că odată și odată vom străbate împreună - ca pe vremuri - toate aceste locuri, dar purtând în desagă merindea cunoașterii... Sper că ultimele fraze nu te-au întristat prea mult. Aștept cu viu interes slovele tale. Pe curând, iubite prieten. X Nu mai credeam că o să-ți amintești de remarca pe care o făcurăm noi cândva, privitoare la faptul că George Topârceanu devenise atât de moldovean încât în conferința „Cum am devenit ieșean”, din 1935
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
un jilț cu baldachin, adunarea e un expresiv conglomerat de costume europene și orientale. Dintre boierii de modă veche, trei își țin calpacele pe cap, ceilalți poartă fesuri cu ciucure. Privind această gravură, în care giubelele alternează cu fracurile precum slovele cu literele în alfabetul de tranziție, s-a născut gândul cărții de față. Șederea lui Demidov în București a inclus și participarea lui la un bal, în casele agăi Iancu Filipescu. Contele va rămâne impresionat de înfățișarea nobilă a gazdei
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
și studiul ca d-ta prin falangă, ha! ha! și panachidă.“ Scoarță tocmai făcuse, cu multă duioșie, teoria panachidei: „iacă o scândură lățită și spălată bine, în urmă ceruită, toată ziua scriam cu un condei de fier sau de lemn slovele: azi, buche, vede, glagore, dobro, iest, juvete, zialo, kethalipa [= etc.]; apoi iar o ceruiam, și prin astfel de metod am învățat o icoană de minune, cine scria ca logofătu Scoarță? Ei! ei! când eram la zărăfia ispravnicului județului Slam Rămnic
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
în Foaia pentru minte..., 1841, nr. 49). Nu altfel cugeta Kogălniceanu, anticipând și el, în câteva rânduri, tonul critic maiorescian: „am împrumutat de la străini numai superficialități, haina din afară, litera, iar nu spiritul, sau spre a vorbi după stilul vechi, slova, iar nu duhul“ (Tainele inimei). În vreme ce discursul pașoptist înmulțea variațiunile pe această temă, cultivând stăruitor figura retorică a „veșmintelor“, practica pașoptistă continua neabătut pionieratul ei constructiv, în cadrul căruia „formele fără fond“ îndeplineau rolul de punct arhimedic. Nu există domeniu al
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
vorbele străine, după cum ceruse Heliade în gramatica lui din 1828, „să se înfățoșeze în haine rumânești și cu mască de rumân înaintea noastră“. 17 „[...] șî la scrisoare [românii] fac oarece deosebire, scriind unii cu slovile cele vechi rumânești, alții cu slove latinești, și alții prefăcându-le în chipul slovelor rusești, iar cei mai mulți, o amestecătură din toate“ (Iordache Golescu, Înainte cuvântare la Băgări de seamă asupra canoanelor gramăticești, 1840). Despre aceste „deosebiri“ și „amestecături“ în ale scrisului, absolut firești - s-ar zice
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
din 1828, „să se înfățoșeze în haine rumânești și cu mască de rumân înaintea noastră“. 17 „[...] șî la scrisoare [românii] fac oarece deosebire, scriind unii cu slovile cele vechi rumânești, alții cu slove latinești, și alții prefăcându-le în chipul slovelor rusești, iar cei mai mulți, o amestecătură din toate“ (Iordache Golescu, Înainte cuvântare la Băgări de seamă asupra canoanelor gramăticești, 1840). Despre aceste „deosebiri“ și „amestecături“ în ale scrisului, absolut firești - s-ar zice chiar inevitabile - într-un timp saturat de mixturi
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Preocupări insistente vizând simplificarea alfabetului chirilic ne întâmpină mai apoi la Ion Budai Deleanu, în lucrările lui filologice (Fundamenta grammatices..., Temeiurile gramaticii românești ș.a.) și chiar în notele țiganiadei: „acest poemation s-au scris cu ortografie noao. Autorul socotind că slovele care le trebuințăm noi românii sânt aflate și hotărâte pentru limba slovenească, dintru care multe să află netrebnice la limba noastră, au aruncat multe afară, precum ...“ (Cântecul II, 14, 3). Primii pași ai reformei lui Heliade, înainte de publicarea Gramaticii românești
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
la limba noastră, au aruncat multe afară, precum ...“ (Cântecul II, 14, 3). Primii pași ai reformei lui Heliade, înainte de publicarea Gramaticii românești, aparțin dascălului de la Sf. Sava, dornic să înlesnească învățătura școlarilor săi: „simplificai sau împuținai literele alfabetului, alungând atâtea slove și preparând calea de a se întruduce în locul lor, cu încetul, literele străbune“ (Daniel Tomescul). O înștiințare privind editarea unor table didactice după metoda lancasteriană „fu prima scriere ce apăru pe orizontul României tipărită cu alfabetul simplificat“. Inițiativa lui Heliade
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
la cunoștința generală. Dar în ce consta exact această simplificare, prea bine nu se știe nici astăzi! Consultați sursele de informare care vă stau la îndemână și veți afla din unele că Heliade a redus alfabetul chirilic la 27 de slove, din altele că ar fi păstrat 28, de nu cumva 29 sau 30... Invocată mai frecvent este cifra 28, probabil pentru că „rimează“ cu anul de apariție al cărții! O asemenea diversitate a rezultatelor, când e vorba de o simplă numărătoare
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
crede, Încă nu i-a numărat. Mulți din cei ce se-ncercară De necaz pe pod crăpară Ori au nebunit pe rând. Alții-au numărat, sărmanii. Nu cu zilele, cu anii, Și muriră numărând. (G. Coșbuc, Leii de piatră) Câte slove avea totuși alfabetul lui Heliade? „Apoi să le numărăm, coane Fănică; să le numărăm...“ Autorul Gramaticii românești își prezintă, ce-i drept, reforma într-o modalitate indirectă și destul de confuză. El pleacă de la o listă cuprinzând 35 de litere („cele
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]