2,969 matches
-
secolului al XIX-lea, Scheler relevă și el vocația demiurgică a filozofiei, care "nu poate fi o simplă slujitoare a științelor, nici a unei credințe religioase"104, fiindcă "menirea omului înseamnă mai mult decât a fi doar <<un argat>>, o slugă docilă, sau doar <<vlăstarul>> unui Dumnezeu desăvîrșit în sine. În existența lui umană, care este una a deciziei, omul deține rangul superior de camarad de luptă (Mitstreiter), ba chiar de colaborator al lui Dumnezeu (Mitwirker Gottes)". În aceeași operă într-
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
nivelul "elitelor" românești, iar prin faptele și practica lor, regimul social-politic dezvoltat nu e altceva decât an open dictatorship. O dictatură deschisă, evident cu libertăți restricționate de exprimare și cu granițele deschise, unde societatea e controlată instituțional și mediatic de către slugile regimului politic. Un subtil aparat de propagandă, compus din grupuri media, intelectuali corupți, edituri vestite etc., face jocurile apariției și dispariției în spațiul public, atacă și exercită presiune asupra "potențialilor inamici". Printre victimele acestei "spălări de creiere" în "condiții de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
precizeze că este vorba nu numai de relația stăpân-slugă, tiran-tiranizat, ci mai ales de una de de farsă malignă ce tinde spre autoexterminare: "Membrii cuplului care se devorează reciproc pot fi considerați drept simbol al reducerii la neant. Stăpânul și sluga, teroristul și terorizatul, călăul și victima, complici în farse sinistre, în agresiune, în crimă, se anihilează reciproc". Maestru al subversiunii, al parodiei, Urmuz este un homo ludens în linia lui Kafka sau Lewis Carroll. Farsele agrementate cu mici ceremonii și
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
de prevedere incluse. "Rezistența" în ramele legalității socialiste, profesată nuanțat și de autorul cărții, nu înseamnă negarea sistemului "sclerozat și inuman", ci doar o tentativă de a înșela vigilența cenzurii, de a nu face jocul indivizilor suspecți, azi domni, mâine slugi și delatori. Considerându-se parte a tabloului, criticul nu ezită să pună la bătaie vâna epică de care dispune, decis să aducă în scenă caractere, relații și tipologii demne de un foiletonist analist. Referindu-se la tipologia intermediarilor în carantina
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
să defileze de 23 August, prin fața tribunei cu semidocți politici, costumat în Vlaicu, Mircea Voievod sau Avram Iancu; nu a acceptat... găinăriile directorilor care veniseră-n teatru să se îmbogățească... material, nicidecum spiritual (și un exemplu notoriu este itinerantul C.D., slugă a politrucilor și tiran al lăutarilor de la Doina Argeșului); a suferit cînd un mare scriitor precum I.D. Sîrbu, din lipsă de bani pesemne, comisese o comedioară jenantă Ion Focșa a îndrăznit să-i scrie și să-l mustre, afectuos & respectuos
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
parțiale: decorul semnifică, definește în stilul realismului. <<Dacă nu erau lustruite se gîndea Mini ce frumoase ar fi fost. Dar n-ar mai fi corespuns cu casa și locuitorii ei... Pe cînd așa, totul era în armonie: Lenora și Hallipa, slugile, casa, moșia, pianul cu coadă (...). Bufetul Hallipa era un parvenit. >>" (7) În sens larg, pătrunde în roman o formă de alteritate discursivă, care este vocea interioară a personajului în plin proces de analiză și nuanțare a modalităților de înțelegere. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
și vii În mai multe sate de pe Valea Motrului. Redau mai jos documentul: - Din mila lui dumnezeu, İo Alexandru voevod și domn a toată țara Ungro-vlahiei, fiul marelui și preabunului Mircea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Necula vătaf și cu fiii săi, câți Îi va da dumnezeu, ca să-i fie ocină la Ciucelul două seliști de casă, pentru că a cumpărat Necula vătaf de la Miloșoae și de la Cârstea, cu 2750 aspri gata. Și iar
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Îl redau mai jos: 1595. (7104) . Decembrie 2. Cu mila lui dumnezeu, İo Mihail văoe>văo>d și domn a toată țara Românească, feciorul marelui și preabunului Pătrașco văoe>văo>d. Da t-am domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domnii mele Neculii logăo>făt și cu feciorii lui, câți dumnezeu Îi va da, ca să fie lor moșie În satăul> Stănimir, din partea Dinului Vânăt jumătate, Însă stănjăeni> 25, Însă dupretutindenea din apă ăi din mori și din deal, pentru că au
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Februarie 19, Gherghița. Cu mila lui dumnezeu, İo Mihail vă oe >vă o >d și domnu a toată țara Rumănească, ficiorul marelui și preabunului Pătrașco vă oe >vă o >d. Da t-am domniia mea această poruncă a domnii mele slugii domnii mele Neculii logă o >fă ăt > și cu feciorii lui, câți dumnezeu Îi va da, ca să-i fie lui moșie În sat Stanimiru de Sus, partea lui Dumitru Ceacâr toată, oricât să va alege din cămpu și din pădure
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
lui Dumitru Ceacâr toată, oricât să va alege din cămpu și din pădure și din apă și din mori și dupretutindinea și du preste tot hotarul, Însă partea ce să chiamă a Mătăsarului și a fraților lui, pentru că au cumpărat sluga domnii mele Necula lă o >gofă ăt >, de la domniia mea, drept 3000 aspri gata. Pentru această mai sus zisă moșie fost-au cumpărată de Dumitru Ceacărul de la Mătăsarul și de la frații lui. İar după aceia, Dumitru Ceacărul, el au pribegit
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
mele. Apoi, domnii mea am luat bucatele și moșii a lui Dumitru Ceacărul, cătă au avut și Încă nu s'au Împlinit asprii ce au fost de la domniia mea. Apoi, Însumi am vândut domniia mea această mai susu zisă moșie slugii domnii méle Neculii logofăt preste acești mai sus ziși bani. Și am făcut domnii mea și răvaș cu măna domnii mele Neculii logă o >fă ăt >, ca să-i fie Întru moșie și ohabnică, lui și feciorilor lui și nepoților și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
ai pogorît pe pămînt Și te-ai dat În chip de-argat Pe noi ne-ai răscumpărat. Și te-ai dat În chip de rob De ne-ai scos pe noi din foc. Și te-ai dat În chip de slugă De ne-ai scos pe noi din muncă. Doamne, İisuse Cristoase Că și fiarele-s setoase Cum coboară la izvoare Și din apă se adapă Și lui Dumnezeu se roagă Se roagă lui Duhul sfînt Să le ție pe pămînt
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Nimeni nu cuteza În Gana Galilei Lui İisus a-i spunea În Gana Galilei Decît singurăa maica În Gana Galilei ăă - O, fiul meu cel prea dulce În Gana Galilei Vin la masă nu se ajunge În Gana Galilei. >> İisus slugii a poruncit În Gana Galilei Ca să umple șase vase În Gana Galilei Să le suie sus pe masă În Gana Galilei. Șase vase le-a umplut În Gana Galilei Sus pe masă le-a suit În Gana Galilei Cristos le-
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Cu glas tare a strigat În Gana Galilei ăă - Cine face masă mare În Gana Galilei Să guste vinu al tare În Gana Galilei. >> Și nimeni nu știuse În Gana Galilei Minunea ce se făcuse În Gana Galilei Decît singur slugile În Gana Galilei Ce umpluse vasele În Gana Galilei Și de-acum pînă-n vecie În Gana Galilei Amin Doamne, slavă Ție În Gana Galilei. ” -//İisus În vîrful cerului ,, Sus În vîrful cerului Împrejurul soarelui Este un tron aurit Și cu
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
ca orice negustor de seamă, a intrat în societatea aleasă și s-a căsătorit cu Acrivița, care era frumoasă, dar "se uita cruciș" și nu avea zestre. După căsătorie, din mielușea a devenit "leoaică" în relație cu soțul și cu slugile; era posacă, rea. Prefăcându-se a fi geloasă, își spiona soțul, "țipa, ocăra și blestema", în timp ce Kir Ianulea "asculta, înghițea și tăcea". Acrivița a dat în patima jocurilor de cărți, pierzând mulți bani. Bârfea apropiații, printre care o prietenă de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
basmele, cel mai mic. Mezinul nu a respectat unul din sfaturile tatălui și anume acela de a nu se însoți cu omul spân, care este un om rău. În călătoria sa întâlnește un spân care își oferă insistent serviciile de slugă. În urma unui șiretlic, rolurile se inversează, spânul devine stăpân, iar feciorul de împărat ajunge slugă, cu numele de Harap-Alb. La curtea Împăratului Verde, fetele împăratului simțeau că ceva nu este în regulă cu verișorul lor, spânul, și simțeau o atracție
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de a nu se însoți cu omul spân, care este un om rău. În călătoria sa întâlnește un spân care își oferă insistent serviciile de slugă. În urma unui șiretlic, rolurile se inversează, spânul devine stăpân, iar feciorul de împărat ajunge slugă, cu numele de Harap-Alb. La curtea Împăratului Verde, fetele împăratului simțeau că ceva nu este în regulă cu verișorul lor, spânul, și simțeau o atracție față de slugă. Harap-Alb este supus la încercări grele: aducerea salatelor din grădina ursului, aducerea pietrelor
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
unui șiretlic, rolurile se inversează, spânul devine stăpân, iar feciorul de împărat ajunge slugă, cu numele de Harap-Alb. La curtea Împăratului Verde, fetele împăratului simțeau că ceva nu este în regulă cu verișorul lor, spânul, și simțeau o atracție față de slugă. Harap-Alb este supus la încercări grele: aducerea salatelor din grădina ursului, aducerea pietrelor prețioase cu care era încrustată pielea cerbului miraculos, aducerea fetei Împăratului Roșu care se ascundea, se metamorfoza și nu putea fi găsită. Cu ajutorul unor monști simpatici (Flămânzilă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
din caracterizarea directă ("Fii încredințat că nu eu, ci puterea milosteniei și inima ta cea bună, te ajută, Harap-Alb, zise Sfânta Duminică..." În stil indirect liber, se completează trăsăturile lui Harap-Alb, prin cuvintele fetelor Împăratului Verde, care constată că Harap-Alb, sluga lui, are o înfățișare mult mai plăcută și seamănă a fi mult mai omenos, decât Spânul. Caracterizarea Spânului Spânul este un personaj negativ, care întruchipează forțele răului, care produce teroare, violență, răutate, este perfid și caută să câștige prin înșelăciune
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
din fântână; se pricepe la oameni, știe să profite de slăbiciunile celorlalți. După ce îl face captiv pe Harap-Alb, spânul devine răutăcios și amenințător și-l silește să jure pe paloș. El are trăsăturile stăpânului tiran, avid de putere, considerând că slugile seamănă cu animalele; este un individ impulsiv, agresiv, viclean, arogant, disprețuitor, lăudăros: Nu știți dumneavoastră ce poama-a dracului e Harap-Alb aista. Până l-am dat pe brazdă, mi-am stupit sufletul cu dânsul". Spânul e dictatorial, aspru, infatuat, lipsit
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
săptămână, după care îl constrânge pe Andrei să mărturisească adevărul, tatălui său. Când îl surprinde pe Andrei sărutând-o pe Elena, Ioana revine la condiția ei de artistocrată, la dispreț, vede în bărbatul pe care îl iubea "un suflet de slugă", și nu îl crede în stare să se sinucidă. Andrei totuși a încercat actul suprem: "Pe dumneata te-am ucis în mine... Ești moartă... mai moartă decât dacă n-ai fi existat niciodată". Pentru Andrei, Ioana este iubirea absolută, unica
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
înțeles că șederea lui la cârciumă depinde de acest individ diabolic. Protagonistul are un suflet complex, oscilant, se degradează treptat, cuprins de nesiguranță, teamă, suspiciune. El și-a cumpărat două pistoale, și-a făcut rost de câini ciobănești și de slugă credincioasă. Înstrăinându-se de familie, pentru a-i face jocul lui Lică, cârciumarul, deși are remușcări sincere și crude, nu poate lua hotărârea de a părăsi acele locuri blestemate. Urmărind mutilarea conștiinței lui Ghiță, prozatorul surprinde și înstrăinarea dintre cei
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
oprește asupra burgheziei liberale la trei decenii după revoluția din 1848. O noapte furtunoasă râde de burghezie, de moravurile ei ipocrite și ridicole, înlătură vălul fals de respectabilitate și moralitate și intră în esența vieții burgheze. Un negustor, soția și slugile lui, un șef al poliției, un ziarist de viitor, o tânără doritoare de mondenități, acestea sunt cele șapte personaje pe care autorul le mișcă în scenă, le face să prindă viață și le descoperă în resorturile lor cele mai intime
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
în materia ei textuală, o sumă de trăsături care desemnează clar, prin cuvinte simple, o anumită situație sufletească: „Așa e. Eu sunt o femeie rea; am vrut numai să râz de dumneata. Eu te las pe dumneata ca pe o slugă „cu simbrie“ să păzești casa, și târăsc pe dumnealui pe la grădini ca să mă curtez cu alții. Eu sunt o femeie mincinoasă; n-am simțit nimic când ți-am spus că nu știu să mai fi trăit până să te cunosc
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
își va veni în vârstă de ani patrusprezece în care vreme să-și aibă culcarea ei cu mătușă-sa Stana și apoi după ce își va veni în vârstă atunci va avea împreunare cu legiuitul ei bărbat“. Maria și Costandin, ambii slugi la același stăpân din mahalaua Staicului, se îndrăgesc, „se iubesc“ și fac un copil, dar nu se pot căsători întrucât se consideră că băiatul este prea mic și deci „nevrednicu de a ține casă“. În aceeași situație se află și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]