2,760 matches
-
necesitatea de a înlesni dobîndirea tradiției ecleziastice, ale căror monumente, înălțate din ce în ce mai mult secole la rînd, făceau studiul să fie prea vast; și aceste compendii au constituit era Teologiei scolastice, despre care se poate spune că este opera caracteristică a slujirii prezbiteriene; despre aceste compendii, primul și cel care prin faima sa a marcat deschiderea epocii este acela pe care l-a compilat, în secolul al XII-lea, Învățătorul Sentințelor, deci Pietro Lombardo. Foarte bună ideea să rezumi doctrina răspîndită în
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
în el o demnitate cu totul divină, pentru că privirea credincioșilor numai Dumnezeu o putea înălța; și fiindcă erau plini de un smerit simțămînt față de ei înșiși, nu se credeau îndeajuns pregătiți cu acele virtuți de care era nevoie pentru o slujire atît de mare și divină prin natura sa. Așadar, se întîmpla că nici un aspirant nu se prezenta la scaunele episcopale, iar Biserica avea libertatea să aleagă și ea însăși mergea în căutarea oamenilor celor mai sfinți, cu judecată simțitoare, deci
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
mai existe în lumea creștină fiindcă Biserica lui Cristos are numai fii; puterea arbitrară a dispărut pentru că Biserică are numai putere rațională și sfîntă; cei puțini care foloseau majoritatea simplă drept mijloc au fost absorbiți pentru că puterea Bisericii este o slujire făcută de cei puțini către cei mulți, de către persoane care se sacrifică spre binele aproapelui lor. Toate acestea au fost scoase de Dumnezeu la lumină prin Cristos; fie printr-un fapt, dacă rezultatele nu erau satisfăcătoare, printr-o judecată severă
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
stăteau în putere pentru asigurarea succesorilor vrednici de a primi cuvîntul cel sfînt și a lucra după cum a rînduit Isus Cristos. 77. Conducerea instaurată de Isus Cristos în Biserica sa este foarte deosebită de domniile lumești. Serviciul adus omenirii și slujirea în mîntuirea sufletelor 137 nu depind de voința întîmplătoare a unor autorități neînțelegătoare și nici nu se folosește de dreptul absolut; ci se întemeiază pe smerenie și înțelegere maleabilă, primește legea, ca să spunem așa, de la înșiși subiecții săi, în avantajul
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
era mai dreaptă, mai plină de pietate, și anume de a se dedica și ei Religiei; mărind astfel demnitatea morală și, prin aceasta, stabilitatea și temeinicia acelor sceptre care se plecau legii eterne a iubirii și a justiției a cărei slujire înseamnă pur și simplu a domni cu adevărat. Această constituire creștină a regatelor, parte scrisă, parte nescrisă, a fost întotdeauna consimțită de toți și adesea nu exista nici popor, nici principe care să se îndoiască de ea; căci toți erau
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
importanța cuvenită? Și să aibă o rîvnă apostolică încît să le prefere oricărui alt interes? Și să le țină cu rigurozitate împotriva ispitelor, adulării, înșelătoriei, patimilor avide, neobosite și tulburi ale tuturor acelora care îl înconjoară? De sfaturile și de slujirea cui depinde? Și cine va aștepta vreodată atît de mult de la un biet muritor? Chiar și dacă acest lucru ar fi îndeplinit, tot nu este de ajuns. În afară de a cunoaște principiile de neîncălcat ale disciplinei ecleziastice și de a vrea
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
cultul divin se alimenta; mîinile săracilor, ale văduvelor, ale leproșilor, ale sclavilor, ale pelegrinilor, ale tuturor nevoiașilor deveneau prețioase scrinuri în care Biserica își păstra comorile ferite de rapacitatea omenească; și făcînd toate acestea, maica enoriașilor nu se îndepărta de slujirea ecleziastică, fiindcă este vorba aici de o slujire în spiritul iubirii materne și al mizericordiei creștine.293. Dar vasalul, servul care trebuie să se gîndească să-și slujească Domnul, iar prin acest serviciu trebuie să administreze posesiunile, are deja un
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
ale leproșilor, ale sclavilor, ale pelegrinilor, ale tuturor nevoiașilor deveneau prețioase scrinuri în care Biserica își păstra comorile ferite de rapacitatea omenească; și făcînd toate acestea, maica enoriașilor nu se îndepărta de slujirea ecleziastică, fiindcă este vorba aici de o slujire în spiritul iubirii materne și al mizericordiei creștine.293. Dar vasalul, servul care trebuie să se gîndească să-și slujească Domnul, iar prin acest serviciu trebuie să administreze posesiunile, are deja un alt scop, esențial diferit, care nu mai este
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
samavolnicia lor Biserica, au încercat să o supună și să o facă să se conformeze cu totul ideii de seniorialitate, făcînd-o să fie violentă, individualistă, aplecată spre ma-terial; dar au primit, parțial, fără să-și dea seama, ideea contrară a slujirii morale, unitare, spirituale a Bisericii, de unde modul lor duplicitar și contradictoriu, amestecat cu acte de mare pietate și de beneficii pentru Biserică și cu acte pline de despotism și deosebit de dăunătoare Bisericii, după cum se supuneau una pe cealaltă cele două
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
tot sufletul și cu tot duhul său", neputînd să-I ofere lui Dumnezeu vreun bun, pentru că Dumnezeu deține toate lucrurile bune, vrea măcar să se folosească de dreptatea Sa, recunoscîndu-I nemărginita sa desăvîrșire, și să capete în toate lucrările sale o slujire, aducîndu-I un omagiu, supunîndu-I-se și venerîndu-L cu toată puterea sa, ceea ce cu alte cuvinte înseamnă că unica și nețărmurita sa dorință este să-L slăvească pe Dumnezeu. Și pentru că în omagiul adus lui Dumnezeu și în slăvirea Sa constă sfințirea
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
o meserie de natură mecanică va trebui să și-o îndeplinească liniștit spre același țel; în acest fel, creștinul nu va privi niciodată un serviciu ca fiind mai de cinste sau mai de ocară decît altul, fiindcă toate sînt spre slujirea aceluiași Dumnezeu. Fiecare își face partea sa ca un slujitor în marea prăvălie a aceluiași stăpîn și fiecare își primește plata la sfîrșitul zilei, nu în funcție de felul muncii prestate, ci de credincioșia, zelul, grija și dragostea dovedite față de stăpîn. II
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
religios, Jean Borella • Despre învățător, Sfîntul Augustin • Despre numele divine. Teologia mistică, Dionisie pseudoo-Areopagitul • Eseu despre legenda lui Buddha, Émile Senart • Nicolas Barré: un călător în noapte, Brigitte Flourez • Poezii/Poesias, Tereza de Ávila• • Rusia și biserica universală, Vladimir Soloviov • Slujiri sacerdotale și harisme în Biserica ortodoxă, Pre sfințitul Stéphanos • Teologia istoriei, Henri-Irénée Marrou • Viața lui Mahomed, Washington Irving În curs de apariție Împăratul lumii, René Guénon Colecția ISTORIE ȘI DIPLOMAȚIE • Al doilea arbitraj de la Viena, Cornel Grad • Chestiunea Dunării, Nicolae
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
pămînturi, s-a remarcat prin aceste nobile sentimente: "Domnul nu împarte pămîntul preoților săi, pentru că dorește ca El să fie cel de care au parte; și aceasta este diferența dintre unii și ceilalți. Luați aminte, voi toți cei care exercitați slujirea sacerdotală; luați seama că nu sînteți și preoții Faraonului, ci ai Domnului. Faraonul vrea ca preoții săi să aibă pămînturi și să aibă grijă de pămînturi mai mult decît de suflet și să-și desfășoare activitatea pentru pămînt mai mult
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
catedrale sau mînăstiri, erau școli; Episcopul însuși preda sau, din ordinul său, vreun cleric sau vreun monah distins în doctrină, iar ucenicii învățau știința ecleziastică și în același timp se formau sub ochii Episcopului în bunele obiceiuri și în funcțiile slujirii lor". Discurs asupra Istoriei Ecleziastice din Anul DC pînă în anul MC. 76 "Cea mai mare parte a școlilor consta în mănăstiri, iar în catedrale oficiau monahii în unele țări, cum ar fi în Anglia și Germania. Canonicii, al căror
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Cel fără de început, plecând Cerurile cu pogorârea Sa, să se zămislească în Fiul Omului, spre a lua asupra Sa trup omenesc din trupul Fecioarei Maria, rânduită să-I fie Maică, după firea omenească. Dar oricâtă ascultare și râvnă spre sfânta slujire a planului Său de mântuire a aflat Dumnezeu la cei chemați de El, Ziditorul - și împreună cu El ceata sfinților Săi îngeri - a așteptat, de la căderea lui Adam începând, după un singur răspuns la chemarea Sa, după răspunsul dat la „plinirea
Agenda2006-12-06-1-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284888_a_286217]
-
oamenilor, de la ce pornise, fiindcă preotul nostru care slujea în biserica din cartier era un om foarte vital, bea și mânca zdravăn și o istovise pe coana preoteasă făcînd-o să nască o puzderie de copii. Poate părintele își făcuse din slujirea lui Dumnezeu doar o meserie? Adică n-ar avea credință? Ce vroisem să spun? Și pe urmă știam că religia nu slăbise nicidecum forța vitală a oamenilor. Cruciadele, inchiziția, războaiele religioase în general arătau dimpotrivă o imensă forță vitală. Puterea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Nu vom spiritualizà, nici eufimizà istoria cum a făcut Ranke ci vom expune adevărul în toată realitatea, căci istoricul este în primul rând un preot al religiei adevărului" (Ursu, 1924, p. 17). Dincolo de această mărturisire de credință alethică și de slujire exclusivă a "cultului adevărului", operele istoriografice ale interbelicului relevă că istoricii se închinau simultan și idolului națiunii. Inclusiv I. Ursu, câteva pagini mai încolo, cade în cursa excepționalismului românesc: Nu se cunoaște un popor, care să fi avut o istorie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
arată limpede Sfântul Grigorie de Nazianz sau Teologul : „Frații mei și frați ai lui Hristos, e vremea să cercetăm pe Hristos, să‑l apropiem pe Hristos, să Îngrijim pe Hristos, să hrănim pe Hristos, să‑l cinstim pe Hristos”82. Slujirea omului e mai mare decât orice lucrare și virtute, iar temelia vieții sociale și „rădăcina tuturor bunurilor este iubirea de oameni”83. Fericitul Augustin, ale cărui opere sunt o contribuție nepie‑ ritoare la patrimoniul culturii universale și a cărui viață
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
oaspeți să n‑o uitați căci prin aceasta unii, fără ca să știe, au primit În gazdă, Îngeri” (Evrei 13, 2). Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 83 IV.4. Dumnezeu Își Întoarce fața către cei care‑și Întorc fața spre semenii lor Slujirea lui Dumnezeu se concretizează nu numai În rapor‑ tarea directă la El, În formele de cult și În Împlinirea legilor divine, ci și În slujirea, sub diferite forme, a semenilor noștri. Întotdeauna noțiunea de slujire comportă două dimensiuni : una verticală
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
IV.4. Dumnezeu Își Întoarce fața către cei care‑și Întorc fața spre semenii lor Slujirea lui Dumnezeu se concretizează nu numai În rapor‑ tarea directă la El, În formele de cult și În Împlinirea legilor divine, ci și În slujirea, sub diferite forme, a semenilor noștri. Întotdeauna noțiunea de slujire comportă două dimensiuni : una verticală, Îndreptată spre Dumnezeu și alta orizontală, orientată către aproapele nostru, Între ele existând un raport de intercondiționare. Creștinul concepe slujirea plină de iubire a semenilor
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Întorc fața spre semenii lor Slujirea lui Dumnezeu se concretizează nu numai În rapor‑ tarea directă la El, În formele de cult și În Împlinirea legilor divine, ci și În slujirea, sub diferite forme, a semenilor noștri. Întotdeauna noțiunea de slujire comportă două dimensiuni : una verticală, Îndreptată spre Dumnezeu și alta orizontală, orientată către aproapele nostru, Între ele existând un raport de intercondiționare. Creștinul concepe slujirea plină de iubire a semenilor și ca pe o slujire adusă, implicit, lui Dumnezeu, iar
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
legilor divine, ci și În slujirea, sub diferite forme, a semenilor noștri. Întotdeauna noțiunea de slujire comportă două dimensiuni : una verticală, Îndreptată spre Dumnezeu și alta orizontală, orientată către aproapele nostru, Între ele existând un raport de intercondiționare. Creștinul concepe slujirea plină de iubire a semenilor și ca pe o slujire adusă, implicit, lui Dumnezeu, iar slujind comunității Bisericii, are cinstea de a fi colaborator cu Hristos la realizarea Împărăției lui Dumnezeu. În concepția Sfinților Părinți, nu poate fi un alt
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
semenilor noștri. Întotdeauna noțiunea de slujire comportă două dimensiuni : una verticală, Îndreptată spre Dumnezeu și alta orizontală, orientată către aproapele nostru, Între ele existând un raport de intercondiționare. Creștinul concepe slujirea plină de iubire a semenilor și ca pe o slujire adusă, implicit, lui Dumnezeu, iar slujind comunității Bisericii, are cinstea de a fi colaborator cu Hristos la realizarea Împărăției lui Dumnezeu. În concepția Sfinților Părinți, nu poate fi un alt semn mai bun de recunoaștere a celui credincios și a
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Bisericii, are cinstea de a fi colaborator cu Hristos la realizarea Împărăției lui Dumnezeu. În concepția Sfinților Părinți, nu poate fi un alt semn mai bun de recunoaștere a celui credincios și a celui ce‑L iubește pe Hristos, ca slujirea fraților și purtarea de grijă de mântuirea lor și nimic nu mânie atât pe Dumnezeu cât disprețul pe care‑l arată cineva Îndatoririlor ce le are față de semenii săi. Slujirea aproapelui este o Îndatorință pentru orice creștin, după măsura puterii
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
credincios și a celui ce‑L iubește pe Hristos, ca slujirea fraților și purtarea de grijă de mântuirea lor și nimic nu mânie atât pe Dumnezeu cât disprețul pe care‑l arată cineva Îndatoririlor ce le are față de semenii săi. Slujirea aproapelui este o Îndatorință pentru orice creștin, după măsura puterii fiecăruia. Că este o condiție cerută tuturor, reiese din felul În care se va face judecata de apoi, când vom fi Întrebați dacă am făcut bine celor mai mici ai
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]