12,660 matches
-
este o investiție productivă, ea aducând nu numai beneficii individuale, ci și sociale. Concepțiile tehnofuncționaliste au fost erodate de neîncrederea din ce în ce mai acută manifestată de pe la mijlocul anilor ’60 în virtuțile modernizării, ale industrializării, precum și față de modul de organizare liberală a societății. Sociologii, și nu numai ei, reluând tema meritocrației, au criticat utopiile care prefigurau o accentuată democratizare a societății pe baza democratizării școlii, comentând chiar și funcțiile considerate evidente ale școlii, cum ar fi aceea de formare a forței de muncă calificate
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
generali niște calități ale persoanei. Conflictualiștii, dar și individualismul metodologic vor relua cu vigoare întrebările lăsate fără răspuns de către funcționaliști. 3. Funcțiile școlii astăzitc "3. Funcțiile școlii astăzi" O analiză sumară a literaturii de specialitate ar sugera că nici acum sociologia - și în special sociologia educației - nu se poate debarasa de abordările de tip funcționalist, cel puțin în planul unor dezbateri fragmentare, ca instrument conceptual și analitic facil sau ca tactică pedagogică relativ eficientă. Situația este evidentă mai ales în cazul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
persoanei. Conflictualiștii, dar și individualismul metodologic vor relua cu vigoare întrebările lăsate fără răspuns de către funcționaliști. 3. Funcțiile școlii astăzitc "3. Funcțiile școlii astăzi" O analiză sumară a literaturii de specialitate ar sugera că nici acum sociologia - și în special sociologia educației - nu se poate debarasa de abordările de tip funcționalist, cel puțin în planul unor dezbateri fragmentare, ca instrument conceptual și analitic facil sau ca tactică pedagogică relativ eficientă. Situația este evidentă mai ales în cazul sociologiei americane, cea care
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și în special sociologia educației - nu se poate debarasa de abordările de tip funcționalist, cel puțin în planul unor dezbateri fragmentare, ca instrument conceptual și analitic facil sau ca tactică pedagogică relativ eficientă. Situația este evidentă mai ales în cazul sociologiei americane, cea care a dezvoltat cel mai serios, în fond, funcționalismul sociologic și a suferit cel mai mult de pe urma hegemoniei acestuia. Pe de altă parte, accentul s-a mutat de la tratarea funcțiilor evidențiate în perioada tehnofuncționalismului la cea a funcțiilor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
fond, funcționalismul sociologic și a suferit cel mai mult de pe urma hegemoniei acestuia. Pe de altă parte, accentul s-a mutat de la tratarea funcțiilor evidențiate în perioada tehnofuncționalismului la cea a funcțiilor latente, ascunse, indicând o distanțare critică față de discursul specific sociologiei funcționaliste convenționale. În general 1, se adoptă clasificarea mertoniană a funcțiilor în latente și manifeste. Funcțiile manifeste cele mai evidente ale școlii ar consta în transmiterea cunoașterii și alocarea statusurilor. Lynne Chisholm a analizat recent (apud Voicu, 2003) sistemele educaționale
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
sexuală sau predarea evoluționismului în școli, teme care ajung uneori să simbolizeze grupurile și vastele lor structuri atitudinale. Rezumattc " Rezumat" • Funcționalismul este concepția care explică fenomenele, instituțiile, prin presupuse nevoi ale sistemului social. În dezvoltarea sa - de la antropologia antebelică la sociologia contemporană -, funcționalismul a cunoscut mai multe reevaluări. Acestea au fost cauzate de dificultățile sale inerente: caracter conservator, teleologic și incapacitatea de a explica schimbarea. • Filosoful și pedagogul american John Dewey a formulat primul și cel mai solid funcțiile școlii în
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Dewey a formulat primul și cel mai solid funcțiile școlii în contextul instituțiilor societății liberale: integrarea tinerilor în roluri adulte, egalizarea șanselor sociale și dezvoltarea psihică și morală a individului. • Funcționalismul a fost paradigma dominantă în anii ’50-’60 în sociologie, în speță în sociologia educației. • Potrivit americanilor Davis și Moore, școala servește următoarele funcții: transmiterea cunoștințelor necesare ocupării anumitor poziții sociale și alocarea - prin mecanisme de selecție și evaluare - a indivizilor în poziții sociale. • Afirmații similare formulează funcționalismul tehnologic sau
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și cel mai solid funcțiile școlii în contextul instituțiilor societății liberale: integrarea tinerilor în roluri adulte, egalizarea șanselor sociale și dezvoltarea psihică și morală a individului. • Funcționalismul a fost paradigma dominantă în anii ’50-’60 în sociologie, în speță în sociologia educației. • Potrivit americanilor Davis și Moore, școala servește următoarele funcții: transmiterea cunoștințelor necesare ocupării anumitor poziții sociale și alocarea - prin mecanisme de selecție și evaluare - a indivizilor în poziții sociale. • Afirmații similare formulează funcționalismul tehnologic sau școala capitalului uman, care
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
funcțiile manifeste ale educației. Mai recent, sunt discutate intens funcțiile latente (ascunse) ale educației. Acestea sunt: transmiterea culturii dominante, menținerea controlului social și producerea schimbării sociale. • Prin transmiterea culturii, înțelegem că prin școală sunt inculcate modurile de gândire și acțiune. Sociologia critică afirmă că școala transmite cultura claselor dominante. Cum cultura dominantă nu este întotdeauna omogenă, conținuturile școlare reflectă adeseori crizele sau contradicțiile din sânul culturii dominante. • Promovarea integrării sociale și politice se referă la faptul că școala transmite ideologia care
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
care locuiesc la sat sunt defavorizate din punctul de vedere al accesului la venituri. Nu mai este pentru nimeni un secret decalajul scandalos dintre sat și oraș în ceea ce privește șansele sociale. În schimb, diferențele de gen sunt mai rar investigate în sociologia românească. Datele noastre arată că putem vorbi de o discriminare salarială între sexe: la același nivel de instrucție, vârstă, ocupație și rezidență, femeile au un venit cu mai mult de o zecime de abatere standard mai mic decât cel al
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
o prioritate națională, guvernele românești alocă învățământului procente dintre cele mai mici din bugetul național în comparație cu celelalte țări europene. Capitolul VI tc "Capitolul VI " Inegalități educaționale și mobilitate socialtc "Inegalit\]i educa]ionale [i mobilitate social\" 1. Introduceretc "1. Introducere" Sociologia inegalităților educaționale nu se identifică, cum s-ar putea crede la o privire superficială, cu sociologia educației, un domeniu analitic mult mai vast. Totuși, discutarea inegalităților relative la accesul la educație, la procesul școlar și la valorificarea în sistemul stratificării
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
celelalte țări europene. Capitolul VI tc "Capitolul VI " Inegalități educaționale și mobilitate socialtc "Inegalit\]i educa]ionale [i mobilitate social\" 1. Introduceretc "1. Introducere" Sociologia inegalităților educaționale nu se identifică, cum s-ar putea crede la o privire superficială, cu sociologia educației, un domeniu analitic mult mai vast. Totuși, discutarea inegalităților relative la accesul la educație, la procesul școlar și la valorificarea în sistemul stratificării sociale a rezultatelor școlare este o preocupare esențială a sociologiei educaționale, constituindu-se în locul în care
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
crede la o privire superficială, cu sociologia educației, un domeniu analitic mult mai vast. Totuși, discutarea inegalităților relative la accesul la educație, la procesul școlar și la valorificarea în sistemul stratificării sociale a rezultatelor școlare este o preocupare esențială a sociologiei educaționale, constituindu-se în locul în care construcția teoretică în sociologia educației a fost foarte activă, iar implicarea sociologiei în politic și economic foarte vizibilă. Capitolul de față va aborda câteva teme centrale pentru discutarea inegalităților educaționale din perioada postbelică în
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
analitic mult mai vast. Totuși, discutarea inegalităților relative la accesul la educație, la procesul școlar și la valorificarea în sistemul stratificării sociale a rezultatelor școlare este o preocupare esențială a sociologiei educaționale, constituindu-se în locul în care construcția teoretică în sociologia educației a fost foarte activă, iar implicarea sociologiei în politic și economic foarte vizibilă. Capitolul de față va aborda câteva teme centrale pentru discutarea inegalităților educaționale din perioada postbelică în țările dezvoltate, dar și în cele socialiste, inclusiv România. La
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
la accesul la educație, la procesul școlar și la valorificarea în sistemul stratificării sociale a rezultatelor școlare este o preocupare esențială a sociologiei educaționale, constituindu-se în locul în care construcția teoretică în sociologia educației a fost foarte activă, iar implicarea sociologiei în politic și economic foarte vizibilă. Capitolul de față va aborda câteva teme centrale pentru discutarea inegalităților educaționale din perioada postbelică în țările dezvoltate, dar și în cele socialiste, inclusiv România. La început, vom încadra problematica inegalităților școlare și a
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
chances (1973). Spre deosebire de analiza lui Jencks, realizată la nivelul indivizilor, aceasta ia în calcul variabile structurale care pot avea o putere explicativă considerabilă. Întrucât un rezumat comprehensibil al tezelor lui Boudon se găsește în capitolul dedicat mobilității din Tratatul de sociologie (1997), ca și în traducerea în limba română a lucrării Efecte perverse și ordine socială (1998), mă voi limita la prezentarea unor teme și concluzii relevante la care a ajuns sociologul francez. 1. Creșterea rapidă a inegalităților școlare în raport cu treptele
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
sociale de la o generație la alta. Multe măsuri sunt artificiale și nu exprimă în mod corect ideea sociologică a mobilității sociale intergeneraționale. Pentru o trecere în revistă a acestor măsuri și a criticilor care le sunt adresate, recomand Tratatul de sociologie coordonat de R. Boudon (1997, studiul lui Cherkaoui, pp. 175-181). Există însă și formule care au reușit depășirea multora dintre limitele coeficienților obișnuiți, bazați pe măsurile convenționale ale asocierii. Una dintre acestea este indicele lui Yasuda, care măsoară în mod
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cele mai multe ori pozițiile de status, indicate îndeobște de pozițiile ocupaționale. Exemplul nostru analizează mobilitatea școlară (raportul dintre nivelul de instrucție al părintelui și cel al copilului), atât din cauza temei acestui curs, cât și din cauza absenței unei clasificări ocupaționale adecvate în sociologia românească, clasificare care ar permite nu numai categorisirea ocupațiilor, dar și ierarhizarea lor din punctul de vedere al prestigiului social - sau al statusului social. Astfel, rezultatele noastre nu reflectă neapărat mobilitatea socială, ci doar mobilitatea școlară sau permeabilitatea structurilor școlare
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ca instrument al „reproducerii” sociale, adică dezvăluirea contribuției selecției școlare și a stratificării educaționale la perpetuarea sistemului social ca sistem de diferențe și inegalități sociale. În perioada de după al doilea război mondial, care a marcat ascensiunea spectaculoasă a studiilor de sociologie a educației, s-au succedat mai multe tradiții de analiză a relației dintre școală și mobilitatea socială. Acestea s-au revendicat mai ales de la tradiția de gândire critică, purtând eticheta de teorii conflictualiste și fiind motivate intelectual de polemica cu
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
teoria acreditărilor, reprezentată cel mai bine de Randall Collins și considerată o teorie neoweberiană, și neomarxismul, ai cărui principali exponenți au fost Bowles și Gintis. În final voi trece în revistă câteva abordări conflictualiste care provin din zona filosofiei și sociologiei franceze. 1. Teoria acreditărilor: critica funcționalismului tehnologic și a „capitalului uman”tc "1. Teoria acreditărilor\: critica funcționalismului tehnologic și a „capitalului uman”" Funcționalismul clasic vede în diviziunea educațională o urmare logică a diviziunii sociale a muncii. În raport cu o societate marcată
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
mai mari de pregătire determinate de progresul tehnologic. Teoria conflictualistă a lui Collins se bazează pe teoria stratificării a lui Max Weber și pe teoria organizațională acceptată în perioada în care el și-a elaborat tezele. În evoluția recentă a sociologiei educației, modelul propus de Collins reprezintă punctul culminant al contestării perspectivei funcționaliste tehnologice în înțelegerea relației dintre educație și destinația socială a individului. Prima formulare modernă a criticilor de tipul teoriei acreditărilor la adresa modului de gândire tehnofuncționalist i-a aparținut
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Teorii despre corupție" Fenomenul corupției nu a beneficiat deocamdată de o abordare teoretică sociologică unitară. Tezele privind tranzacțiile corupte provin din domenii diferite, precum economia, teoria alegerii raționale, școala capitalului social sau a rețelelor sociale și diverse abordări neoinstituționaliste. Noua sociologie economică, bazată pe teza incluziunii sociale a fenomenelor economice, va produce - cât de curând, în opinia mea - un model satisfăcător, atât pentru economie, cât și pentru sociologie, al acestui fenomen. Corupția presupune un schimb, ceea ce justifică tendința de a o
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
raționale, școala capitalului social sau a rețelelor sociale și diverse abordări neoinstituționaliste. Noua sociologie economică, bazată pe teza incluziunii sociale a fenomenelor economice, va produce - cât de curând, în opinia mea - un model satisfăcător, atât pentru economie, cât și pentru sociologie, al acestui fenomen. Corupția presupune un schimb, ceea ce justifică tendința de a o reduce printr-o explicație strict economică. Din punct de vedere economic, actorul va alege strategia coruptă, de maximizare a utilității, atunci când utilizarea subiectivă expectată a acesteia este
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
pedagogică. Altfel spus, rezultatul școlar trece prin factori de natură culturală, fără a fi pe deplin determinat de aceștia, la rândul lor determinați de structura socială a unei anumite formațiuni sociale. Bourdieu și Bernstein, teoreticieni cu o largă influență în sociologia educației, vor face obiectul unei atenții speciale în această lucrare. Bibliografia în limba română, deși săracă și nu tocmai cea mai reprezentativă, este suficientă pentru a proiecta o imagine destul de clară despre teoriile și concluziile celor doi. 3.4. Capital
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Pornind de la antropologia înrădăcinată în tradiția lui Durkheim, Mauss și Claude Lévi-Strauss, a construit o concepție sociologică ce a fost calificată drept structuralist-genetică sau structuralist-constructivistă. Etichetat drept marxist, durkheimian sau structuralist, Bourdieu a respins orice înregimentare paradigmatică, subliniind că obiectivul sociologiei sale este înțelegerea concomitentă a subiectului și a structurii, fără a pleca de la premisa priorității uneia în raport cu cealaltă. Contribuțiile sale din ultimele decenii au schimbat dramatic modul de înțelegere sociologică a celor mai diferite ramuri, cum ar fi cultura, educația
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]