28,122 matches
-
întâmpla în acest spațiu "aseptic" pare să țină de un livresc halucinant, de un fantastic parabolic al mizeriei și suferinței umane, cu efecte literare induse, bine preparate. Dar realitatea românească, vai!, bate ficțiunea universală. Nu mă îndoiesc că paginile Simonei Sora sunt - spre deosebire de cele semnate de Alina Radu - non-ficționale. Iar dacă în alte domenii lucrurile s-au mai îmbunătățit, s-au mai curățat după Revoluție, starea și dotarea majorității spitalelor noastre au rămas aceleași. Ca și episoadele Simonei Sora, scenele din
Ceaușism la pătrat (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8183_a_9508]
-
paginile Simonei Sora sunt - spre deosebire de cele semnate de Alina Radu - non-ficționale. Iar dacă în alte domenii lucrurile s-au mai îmbunătățit, s-au mai curățat după Revoluție, starea și dotarea majorității spitalelor noastre au rămas aceleași. Ca și episoadele Simonei Sora, scenele din Moartea domnului Lăzărescu sunt desprinse parcă nu dintr-un film artistic, ci dintr-un documentar. Un documentar pe mari porțiuni familiar, dar nu mai puțin copleșitor, este chiar această antologie feminină, cu o varietate de registre, tonuri, experiențe
Ceaușism la pătrat (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8183_a_9508]
-
21.V.2008); "purtător cuvânt Poliția Capitalei" (Realitatea TV, 14.V.2008). Cele mai stranii sînt extinderile acestui tipar "instituțional", în situații în care identificarea unei persoane se face prin raportare nu la o instituție, ci la un alt individ - "Soră seropozitiv" (Antena 1, 5.XII.2007) sau "rudă victimă" (Antena 1, 6.V). Iritante, involuntar comice și uneori ambigue sînt situațiile în care renunțarea la cuvîntul de legătură intervine într-o formulă curentă, de uz cotidian: "Marilena Cojocaru, iubitoare animale
Stilul telegrafic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8188_a_9513]
-
izbânzilor și prăbușirilor generației sale, un raisonneur al cărui comentariu selectiv și prudent reușește să lase imaginea estompată, dar suficient de sugestivă, a două epoci dramatice, despărțite de falia anilor 1944-47. Aflat ca vârstă între fratele Haig (n. 1904) și sora Jeni (n. 1916), Arșavir (n. 1907) are câte ceva din fiecare, fără a ajunge la nivelul de expresivitate al nici unuia. N-a avut nici o vocație anume, dar, de voie ori de nevoie, a făcut de toate, împărtășind solidar destinul generației sale
Arșavir, omul lui Dumnezeu by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8193_a_9518]
-
Crede că în felul acesta descoperă America, în vreme ce aceasta a fost descoperită de sute de ori înainte." S-ar putea avansa astfel supoziția că Arșavir Acterian face figură de scriitor prin contaminare, printr-o reacție mimetică indusă de frate, de soră și de anturaj: o semnificativă parte a celor din generația sa, dintre care unii îi erau prieteni apropiați, colabora la publicațiile vremii, edita cărți și ținea jurnale mai mult sau mai puțin secrete. În ceea ce-l privește, acordă jurnalului mai
Arșavir, omul lui Dumnezeu by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8193_a_9518]
-
de mai sus este, la urma urmelor, o pledoarie pro domo. Căci, așa cum se precizează și în Nota Editurii, el însuși a recurs la rafistolări intempestive, soldate cu "denaturări" și "trunchieri" nu numai ale propriului jurnal, ci și ale jurnalului surorii sale, pe care-l editează după moartea ei. Motivele nu sunt greu de înțeles - poate frica, poate grija pentru ocrotirea intimității amândurora - și nu mai au acum importanță. Lucrurile trebuie luate așa cum ne-au parvenit. Ele rămân suficient de elocvente
Arșavir, omul lui Dumnezeu by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8193_a_9518]
-
lumină și mai bine celelalte contribuții, deopotrivă substanțiale și expresive. Acestea au un adevăr omenesc, feminin și personal pregnant, dar și resurse scriitoricești surprinzătoare. Paginile scrise de Adriana Babeți (Sarsanela), Alina Radu (O zi din viața Alinei Viktorovna) și Simona Sora (Bibliotecile spitalelor mele), de facturi complet diferite, atrag atenția asupra unor veritabile talente prozastice, insuficient exploatate până acum. Reconfirmări avem la Adriana Bittel (Servus, Reghina), Mariana Codruț (într-un dialog cu Gertrud B.: " Atunci am învățat să renunț"), Sanda Cordoș
Ceaușism la pătrat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8209_a_9534]
-
dirijată, epistolar, către unul dintre coordonatori (Nora Iuga către Radu Pavel Gheo). Amintiri în doi (în două) vedem și în textul Simonei Popescu (cu asocierea unei prietene din studenție). La Adriana Babeți, Adriana Bittel, Alina Radu, Doina Ruști și Simona Sora, radiografia trecutului ceaușist este în schimb implicită. Modalitatea de a-l recupera apare ca una ficționalizată, în diferite forme: a jurnalului găsit ori reinventat (Adriana Bittel și Alina Radu), a reportajului literaturizat și autoreferențial (Adriana Babeți), a confesiunii dure, cu
Ceaușism la pătrat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8209_a_9534]
-
diferite forme: a jurnalului găsit ori reinventat (Adriana Bittel și Alina Radu), a reportajului literaturizat și autoreferențial (Adriana Babeți), a confesiunii dure, cu scanarea propriei intimități (Doina Ruști) sau a plonjonului într-o halucinantă irealitate imediată, de spital românesc (Simona Sora). Câte autoare angrenate în proiect, aproape tot atâtea voci convingătoare. Și câte experiențe feminine, tot atâtea formule de a le focaliza. Ar fi deci o eroare impardonabilă să le luăm la pachet.
Ceaușism la pătrat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8209_a_9534]
-
săptămâni de la bi-blio-te-că. Eu în-cerc să mai scot ceva bani din me-di-ta-ții. Avem un fiu în New Me-xi-co și-i fa-cem o vi-zi-tă de o săp-tă-mâ-nă, de obi-cei în au-gust; e cald, dar nu ză-pu-șa-lă, că aici. Beth are o soră la Washington, dar acolo e și mai cald, așa că de obi-cei vine ea la noi și mergem cam o săp-tă-mâ-nă un-de-va la mun-te, pe lângă tre-că-toa-rea De-la-wa-re. Dar acum e ocu-pa-tă ca naiba, mereu apare câte o urgență, așa că vara asta
John Updike Teroristul by Iulia Gorzo () [Corola-journal/Journalistic/9641_a_10966]
-
puternic, îi auzeam răsuflarea în ciuda muzicii ambientale și a conversației clienților care se așezaseră lângă noi. Mă întrebam dacă avea să se ridice și să plece trântind ușa restaurantului după ea. - Eu sunt singur la părinți, dumneavoastră aveți frați sau surori? Chelnerul ne-a adus friptura. Am tăiat-o eu și i-am pus ei prima. Fasolea verde era zdrobită în grăsime, mi-a părut rău că nu cerusem cartofi. - Nu mâncați? Nici măcar nu a dat din cap pentru a-mi
Régis Jauffret - Poveste de iubire by Dragoș Jipa () [Corola-journal/Journalistic/9692_a_11017]
-
cu estetica urîtului... Avem a face, prin urmare, cu intruziunea unei demonii. Sub unghi moral, ea se traduce prin apariția ispitelor care, precum în unele picturi vechi, se alătură imaginii ascetice a protagonistului spre a o dramatiza: "mă uit la sora mea printre gard, cum/ face dragoste pe bani cu puștii din cartier, bătătorind un/ pămînt fraged. vino și tu, îmi zice. dar eu, astăzi, sînt de/ rînd la citit, la canon. pe mine mă așteaptă bucuria/ scandării. eu împrăștii sămînța
O poezie religioasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9705_a_11030]
-
printre gard, cum/ face dragoste pe bani cu puștii din cartier, bătătorind un/ pămînt fraged. vino și tu, îmi zice. dar eu, astăzi, sînt de/ rînd la citit, la canon. pe mine mă așteaptă bucuria/ scandării. eu împrăștii sămînța duhului, sora mea. și îi arăt/ cămașa albă de in, lungă pînă la glezne, sfoara cu care sînt/ încins, (...) sora mea, despuiată, este plină de bijuterii. coapsele ei sînt/ dulci iar țîțele ei sălbatice. un felinar aprins ziua și noaptea/ ține în
O poezie religioasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9705_a_11030]
-
îmi zice. dar eu, astăzi, sînt de/ rînd la citit, la canon. pe mine mă așteaptă bucuria/ scandării. eu împrăștii sămînța duhului, sora mea. și îi arăt/ cămașa albă de in, lungă pînă la glezne, sfoara cu care sînt/ încins, (...) sora mea, despuiată, este plină de bijuterii. coapsele ei sînt/ dulci iar țîțele ei sălbatice. un felinar aprins ziua și noaptea/ ține în brațe. și sora mea este mireasă și gravidă/ iar ochii ei strălucesc" (stau lîngă un gard și mă
O poezie religioasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9705_a_11030]
-
îi arăt/ cămașa albă de in, lungă pînă la glezne, sfoara cu care sînt/ încins, (...) sora mea, despuiată, este plină de bijuterii. coapsele ei sînt/ dulci iar țîțele ei sălbatice. un felinar aprins ziua și noaptea/ ține în brațe. și sora mea este mireasă și gravidă/ iar ochii ei strălucesc" (stau lîngă un gard și mă uit...). Sub unghiul poeticii, întîlnim un libertinaj nu tocmai mistic, pe care autorul îl coroborează cu cîteva confesiuni: "eu mă scald într-o imaginație lichidă
O poezie religioasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9705_a_11030]
-
ziua cînd, "va bîntui prin casă în întuneric, îmbrăcată doar în cămașă de noapte, urlînd de neputința de a-și aminti ce anume a pierdut." The Art of Cooking and Serving, evocă amintirea naratoarei legată de momentul crucial al nașterii surorii ei. Astfel, sîntem purtați înapoi în timp cînd femeia care în povestirea anterioară întîmpina oarece greutăți cu acomodarea la realitate după momentul trezirii din somn, este acum o adolescentă, terifiată la gîndul că mama sa, aflată deja la o vîrstă
Toți devenim povestiri by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/9713_a_11038]
-
de bucate (ar fi fost mult prea banal pentru Atwood) ci și de faptul de a face un copil (cooking) și a-l servi (serving) altora nu pentru consum ci spre îngrijire... The Headless Horseman face saltul de la momentul nașterii surorii mai mici în prezentul narativ. Nell și Lizzie sînt în mașina celei de-a doua îndreptîndu-se spre locuința mamei lor, foarte bătrînă acum (într-adevăr, detaliul coincide cu realitatea, cel puțin așa cum se prezenta ea la momentul publicării volumului, mama
Toți devenim povestiri by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/9713_a_11038]
-
confecționeze un craniu însîngerat pe care să-l țină în mînă în momentul de grație al deschiderii ușii. Efectul nu este cel scontat. Adulții nu prea înțeleg la ce se referă și fata, dezamăgită, se întoarce acasă. Aici însă, surpriză! Sora mai mică, care între timp a crescut îndeajuns de mult ca să reacționeze inteligibil la spaimă, se îngrozește la simpla vedere a artefactului. Incidentul este doar debutul unei relații dificile dintre cele două, în care Nell va juca multă vreme rolul
Toți devenim povestiri by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/9713_a_11038]
-
de mult ca să reacționeze inteligibil la spaimă, se îngrozește la simpla vedere a artefactului. Incidentul este doar debutul unei relații dificile dintre cele două, în care Nell va juca multă vreme rolul Monstrului, întîi la propriu, fiind constant pusă de sora mai mică s-o sperie, iar ulterior la figurat, pe măsură ce surorile vor crește. Călărețul fără cap, imaginea de la care pornește naratoarea, ar putea fi astfel, în plan figurativ și într-un mod cu totul paradoxal, tocmai sora lui Nell, cea
Toți devenim povestiri by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/9713_a_11038]
-
vedere a artefactului. Incidentul este doar debutul unei relații dificile dintre cele două, în care Nell va juca multă vreme rolul Monstrului, întîi la propriu, fiind constant pusă de sora mai mică s-o sperie, iar ulterior la figurat, pe măsură ce surorile vor crește. Călărețul fără cap, imaginea de la care pornește naratoarea, ar putea fi astfel, în plan figurativ și într-un mod cu totul paradoxal, tocmai sora lui Nell, cea care, ani de-a rîndul și-a terorizat (involuntar) familia prin
Toți devenim povestiri by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/9713_a_11038]
-
constant pusă de sora mai mică s-o sperie, iar ulterior la figurat, pe măsură ce surorile vor crește. Călărețul fără cap, imaginea de la care pornește naratoarea, ar putea fi astfel, în plan figurativ și într-un mod cu totul paradoxal, tocmai sora lui Nell, cea care, ani de-a rîndul și-a terorizat (involuntar) familia prin comportamentul ei imprevizibil datorat, așa cum ne explică naratoarea, "unui dezechilibru chimic cu care se născuse", și amintindu-ne în felul acesta de Laura, sora problematică a
Toți devenim povestiri by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/9713_a_11038]
-
paradoxal, tocmai sora lui Nell, cea care, ani de-a rîndul și-a terorizat (involuntar) familia prin comportamentul ei imprevizibil datorat, așa cum ne explică naratoarea, "unui dezechilibru chimic cu care se născuse", și amintindu-ne în felul acesta de Laura, sora problematică a lui Iris din deja invocatul Asasin orb. În același timp, însă, călărețul fără cap e însăși realitatea, viața de zi cu zi pentru unii, sau viața de la o anumită zi încolo cînd îți dai seama (sau, mai grav
Toți devenim povestiri by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/9713_a_11038]
-
dispusă să dea deoparte cortina spre a ne dezvălui cîteva detalii personale. O face însă în aceeași carte, uneori pe aceeași pagină, în care ne vorbește despre imposibilitatea de a ști cu adevărat ce și cum gîndește celălalt (mamă, tată, soră, soț), revelîndu-ne odată cu anumite intimități și impenetrabilitatea lumilor interioare, precaritatea dialogului, fragilitatea comunicării. Cu timpul, memoria se dizolvă iar odată cu ea identitatea noastră se descompune. Altcineva preia atunci lucrurile de unde le-am lăsat fiecare și continuă să ne spună povestea
Toți devenim povestiri by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/9713_a_11038]
-
cu despărțirea bărbătească dintre Leonidas și soția sa. Ca să nu mai vorbim de coloana sonoră care aduce, pe alocuri, ca două picături de apă cu cea a Lisei Gerrard. Discursul reginei în fața senatului Spartei seamănă și el cu cel al surorii lui Commodus în fața romanilor adunați la Colloseum, adică la circ și este la fel de fals, înțelegînd prin asta și prost interpretat. Filmul captează atenția prin scenele de luptă excelent coregrafiate, într-un rafinat joc al vitezelor de la ralenti la scenele acelerate
Spartachiada de la Termopile by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9758_a_11083]
-
nevoie, se poate folosi orice mijloc de probă. 3. Afinitatea Este dată de legătura dintre un soț și rudele celuilalt soț, cum ar fi legătura dintre ginere și socrii (părinții soției), între ginere și cumnați, care pot fi frații sau surorile soției etc. Afinitatea nu se întinde între rudele unui soț și a celuilalt soț, cum ar fi între cuscri (exemplu, între părinții unui soț și părinții celuilalt soț). 4. Filiația Este legătura de rudenie în linie dreaptă între un copil
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]