2,000 matches
-
aceasta este revendicarea majoră a cărui expresie se face auzită în Suplica din 1791. Toate acestea fac din Suplica națiunii valahe transilvănene un document hibrid, pe ale cărei revendicări cu lustru de modernitate politică se răsfrângeau reflexe atitudinal-mentalitare de certă sorginte premodernă. În analiza lui L. Blaga, "osatura programului și a revendicărilor expuse în Supplex rămâne împărțirea feudală a societății în clase privilegiate, ce se bucurau de drepturi și imunități, și în masa de jos, a iobăgimii și a jelerimii, asupra
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Callimachi din 1816-1817 în Moldova). În bezna națională a secolului fanariot (așa cum este el perceput în conștiința istorică românească) au licărit primele lumini educaționale. Într-un document emis de fanariorul moldovean Ioan Teodor Callimachi (1758-1761), stau înscrise principii de pură sorginte iluministă: "Cultura este o fîntănă care curge și din care țîșnește lumina. Școala este un cuib de înțelepți, o grădină a artelor subtile, izvor de învățămînt, mamă a virtuților, fîntînă plină de grație, mamă a întregii societăți; iar stăpînii ei
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
european" al societății naționale constituie, în fapt, modelul apusean de societate națională, cel care a avut întâietate istorică, izvorât din doctrina liberalismului democratic englez. Mizând pe individualism și pe drepturile civice aferente fiecărui cetățean în parte, acest naționalism liberal de sorginte britanică imagina națiunea ca fiind comunitatea politică alcătuită din indivizi autonomi și raționali, înzestrați cu o serie de drepturi social-politice și economice inalienabile. Ideea iluministă de progres s-a încuibat adânc în modelul liberal al naționalismului, așa cum s-a manifestat
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
demascat ca pseudopatriotism) nu trebuie nicidecum confundat cu nobilul patriotism socialist. Primul este atins de un complex de superioritate a propriei națiuni față de toate celelalte și afectat de o aroganță naționalistă cu finalități opresiv-belice la adresa altor popoare. Patriotismul adevărat, de sorginte socialistă, în schimb, promovează respectul internațional, spiritul pacifist, fiind în același timp democratic și egalitar întrucât apără egalitatea de drepturi a tuturor națiunilor. Pe scurt, pseudopatriotismul naționalist și fascist trebuie înlăturat și înlocuit cu adevăratul patriotism proletar internaționalist și socialist
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Prăbușirea regimului a creat condițiile politice pentru reafirmarea BOR ca unica depozitară instituțională a spiritualității românești. Reapărând pe scena publică în calitate de autoritate morală și călăuză spirituală în vreme de criză, BOR a favorizat totodată tendințele ultranaționaliste ale românismului ortodoxist de sorginte interbelic, ale cărui pulsații reîncepeau să anime suflarea intelectuală postdecembristă. Dezbărată de controlul statal represiv, BOR și-a redescoperit vocația naționalistă, devenind în scurt timp platforma instituțională care a servit coagulării tendințelor extremiste și a viziunilor de extremă-dreapta în politica
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
38,6 39,0 47,9 Nu foarte mândru 11,4 11,6 11,1 Deloc mândru 1,7 2,3 2,6 Total 100 100 100 Sursa: European Value Survey, baza de date agregată, ZA4804 Însă fanaticismul naționalistic de sorginte interbelică, actualizat vremelnic în prima parte a tranziției românești sub forma partidelor de extremă dreapta, pare a-și fi epuizat energiile și capacitatea mobilizatorie. Diminuarea proeminenței factorului etno-național în conștiința românească (ceea ce echivalează cu tranziția înspre un regim al postnaționalismului
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fapt, în ideea unui alt pas posibil de făcut în studiile comparatiste pe grila angelic demonic, cred că factorii configuratori ai „modernității” personajului feminin ar fi desigur diferiți, în prevalarea unei alte perspective de interpretare, precum într-o literatură de sorginte preponderent spirituală, de pildă, apoi în curentele post-moderne etc., în care ponderea personajului feminin nu s-ar mai contura în funcție de statutul ei social, de educația ei, ci, pur și simplu, de forța ei sufletească ori de spiritualitatea ei implicată în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
data aceasta fapta sa are o pronunțată tentă politică, poate chiar socialistă, pentru că face un colaj din mai multe scrisori eminesciene cu scopul limpede de a demonstra cât de grea era munca de ziarist pentru bietul poet (tema este de sorginte socialistă). Abia recent, în anul 2000, publicându-se corespondența inedită dintre Eminescu și Veronica Micle, s-a identificat și adresantul, nenumit de Gruber, al acestei scrisori fragmentate cu puncte de suspensie și de unde sunt fragmentele. Reluăm, pentru că este interesantă și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
colectivă evenimentele. În familia lui Neculai Beldiceanu, apoi, se va fi perpetuat această impresie generală că Gruber cu experiențele sale l-a dus la pierderea minților. Facem legătura care se prea poate să fie doar întâmplătoare cu mitul, tot de sorginte ieșeană, după care Eminescu și-ar fi ieșit din minți în urma unor exerciții de Joga făcute fără îndrumător. Poetul tradusese, într adevăr, gramatica sanscrită desigur, cu scopul de a parcurge unele studii de specialitate din biblioteca ieșeană. Sunt vămi ale
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cerere, rugare) de iertare creștină pentru că discută cu atâta insistență divinul feminin. E multă remușcare pentru hybris la Eminescu, abia dacă se întrevede curajul, clipa de a cugeta pe când „anii de păreri de rău” sunt pregnanți; această penitență este de sorginte creștină. Altfel, să ne amintim de „Venere și Madonă”, versul: „Căci femeea-i prototipul îngerilor din senin”. Aici poetul intră de-a dreptul în discuții teologale, consideră că îngerii au fost făcuți după chipul și asemănarea femeii, sunt, deci, posteriori omului
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
pune în mâna mortului un ban, pentru a avea cu ce plăti "luntrea" 229 ce-l trece în cealaltă lume obiceiul de a plăti pe cineva ca să-l treacă pe cel mort peste un râu sau apă mare e de sorginte romană 230. La slavi, exista obiceiul înmormântării în barcă, pe mare, crezându-se, astfel, că mortul este trimis direct peste mare, în lumea de dincolo.231 Când se bocește mortul, "punându-și fiecare pălmile la ochi, caută cu cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
focul sacru asemenea focului solar."103 La români, cel mai complex și mai semnificativ rit care ține de cultul solar este hora, omniprezentă în filosofia populară. Originea horei a fost stabilită de unii cercetător (Nicolae Iorga) în dansul Kolabrismului, de sorginte tracă (kolo), reprezentând adorarea soarelui la solstițiuri și echinoxuri, și răspândit și la alte popoare: koro-ul bulgar, kolesca sârbă, korovod-ul rus, colomeica poloneză, choreia greacă, Valla albaneză. Hora românească poate fi "închisă", de tipul cercului, prezentă în ocaziile rituale, ceremoniale
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
al gestualității, cu lucrarea ,,Institutio novitiorum" în realizarea căreia pleacă, pe de o parte, de la dubla comparație dintre trupul omenesc și corpul social, și pe de altă parte, de la disciplinarea gesturilor și administrarea regatelor. În spiritul unui dualism de evidentă sorginte teologică, autorii medievali opuneau gestul moderat și cuviincios, propriu omului cucernic (gestus), gesticulației necontrolate a posedatului (gesticulatio). De aici și conotația morală a cuvântului ,,gest", păstrată până în zilele noastre (,,Un gest care vă onorează")7. Astfel, în acea perioadă istorică
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
unde s-a oficiat ceremonia, copilul a fost întrebat de către muribund:„Ce nume ți au pus?“ Băiețelul a răspuns„Sunt Ludovic al XIV-lea“.„Nu încă, dar în curând vei fi“, i-a replicat regele. Desigur, este un dialog de sorginte apocrifă, deoarece regii Franței nu adăugau nicio cifră lângă nume. Se mai spune că acest presupus dialog ar reprezenta una dintre ultimele discuții dintre tată și fiu, regele murind la scurt timp după aceasta. Ludovic al XIV-lea a devenit
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
În sfârșit, aceste date și informații, completate cu o reconsituire a traiectoriilor personajelor identificate în tabelele de mai sus, pot oferi un punct de plecare indispensabil pentru reflecția asupra conturării și dezvoltări unor profesii ori spații profesionale precum cele de sorginte juridică, medicală, politica etc. Capitolul III Miscellanea. Universitatea Liberă și Universitatea Nouă: absolvenți, diplome, asociații, stipendii pentru studii Pe lângă cele cinci domenii de specializare prezentate anterior (dreptul, științele politice și administrative, filosofia și literele, medicina, științele), organizate oarecum asemănător și
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
de întreținere, de corectare, etc. La acestea putem adăuga și ”funcția auxologică - de dezvoltarea fizică și psihică, funcția conativă - de împlinire a unor nevoi de mișcare și funcția integrativ socială” MIHAI EPURAN op.cit. (2005) ”Plastia” corporală MIHAI EPURAN (ibidem), de sorginte heteronomă sau autonomă (n.n.), rezultată prin modelarea sau remodelarea corpului uman, prin optimizarea marilor funcțiuni sistemice și organice, prin conotațiile sale de natură psihică, cu vechime milenară. Mens sana in corpore sano, devine astfel, un domeniu fundamental al activităților umane
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
în acțiunea de normare a limbii, normele trebuie să fie simțite ca o necesitate de către membrii societății și să devină o formă de modelare a comportamentului lor. Această necesitate nu emană însă spontan din interiorul conștiinței (nu are, prin urmare, sorginte introspectivă), ci rezultă din acțiunea mediului social, care imprimă supraeului (înțeles în limitele psihologiei abisale freudiene) anumite reguli, iar acesta acționează, la rîndul lui, asupra eului. Modelarea de acest tip, realizată prin acțiunea (sistematică) a unei autorități și bazată pe
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
palierele cognitive, unde se stipulează că există o clasă de realități cu anumite trăsături, un tip de realități, dar nu se realizează și perspectiva numărului realităților cuprinse în clasa respectivă. 62 De altfel, prezumția divizibilității conținutului cuvîntului (= semnificației) este de sorginte logică, deoarece s-a pornit de la modelul oferit de conținutul noțiunii. 63 Ferdinand de Saussure, Curs de linvistică generală, p. 128-129. 64 Eugenio Coseriu, Bedeutung und Bezeichnung..., p. 104. 65 Eugeniu Coșeriu, Lingvistica integrală. Interviu cu ..., realizat de Nicolae Saramandu
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
fost mai rea. O depreciere vertiginoasă a monedei euro, au dus atât Germania, cât și celelalte state europene, puternic industrializate într-o adâncă recesiune, finalul urmând a fi destrămarea acestei uniuni artificiale, create pentru a servi marele capital mondial de sorginte ocultă. Nu întâmplător, țări cu un produs intern brut foarte mare n-au acceptat intrarea în Huniune, considerând că se pot descurca singure, având piețe de desfacere sigure. Este cazul Comunității Helvetice, care n-a aderat și nici nu va
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
și dorințe individuale, nici de instituții sau funcții sociale. Organizațiile Împrumută sau exprimă la un moment dat scopuri individuale, dar nu pot fi analizate exclusiv prin prisma acestor scopuri așa cum procedează individualismul metodologic. Pe de altă parte, translatarea cercetărilor de sorginte „pozitivă” ce urmăresc stabilirea de generalizări empirice aplicabile unei populații, de la indivizi la organizații nu a produs rezultatele așteptate. Cât privește analizele structuralist-funcționaliste, acestea s-au confruntat cu dificultatea stabilirii nivelului de analiză cel mai adecvat: nivelul organizației, al câmpului
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Astfel, preocupările de studiere a relațiilor economice, din perspectiva mai cuprinzătoare a relațiilor sociale a condus la apariția a ceea ce numim sociologie economică. Din această perspectivă, piața și organizațiile sunt considerate a fi construcții sociale. Aceasta este o abordare de sorginte fenomenologică. Construirea socială a realității (Berger și Luckmann, 1967,1999) este o concepție eminamente sociologică cu aplicabilitate sferei economice În acest caz. Atât piața, cât și organizațiile sunt aranjamente instituționale construite de actori, și nu realități neproblematice, de la sine Înțelese
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
raționale. Reprezentarea este Însă problematică atât timp cât agentul este actor rațional având propriile interese, În multe cazuri divergente față de cele ale principalului, iar controlul nu este decât imperfect. 2. Problematica relației agent - principal Problematica agent - principal aplicată analizei organizațiilor este de sorginte economică și pornește de la evidențierea limitelor teoriei neoclasice a firmei. Conform acestei teorii, principalii sunt proprietarii sau acționarii organizației, iar agenții sunt angajații, inclusiv, și mai ales managerul (În cazul În care acesta nu este și proprietar). Analiza organizațiilor din
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
a organizației și se exprimă În costuri. Firmele (organizațiile de afaceri), de exemplu, contribuie la creșterea economiei și a bunăstării sociale atunci când urmăresc eficient interesele proprietarilor, anume obiectivele de maximizare a profitului. O poziție contractualistă mai nuanțată, Însă tot de sorginte neoclasică, este vehiculată de economiștii Michael Jensen și William Meckling (1976). Aceștia argumentează că, de fapt, firmele nu sunt personificări și deci nu pot avea obiective. Firma, este o „ficțiune legală ce servește drept centru Într-un proces complex În
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de management, de exemplu) ceea ce determină și normativitatea sa. Astfel, comportamentul real al organizațiilor ce se ghidează după acest concept (sau performanța și legitimitatea acestor organizații) pot fi explicate tocmai prin valoarea intrinsecă pe care societatea o recunoaște revendicărilor de sorginte legală, etică sau filantropică asupra organizațiilor. Acest concept privind comportamentul organizațional responsabil devine o construcție culturală a societăților moderne; el se transformă astfel Într-un factor constrângător la nivel normativ și cognitiv. Faptul că organizațiile știu că aceste valori sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
generațiile viitoare, mediul etc.). Se pune astfel problema chestionării principiilor normative sau a concepțiilor de dreptate socială ce stau la baza relațiilor de cooperare intra-organizaționale, dar și Între organizație și mediu. Pornind de la principiile managerialiste, teoria agent - principal de sorginte economică explică pierderea de eficiență cauzată de disjuncția intereselor proprietarilor și managerilor, precum și de configurațiile structurii de capital care minimizează aceste pierderi, rămânând, În mare parte, În limitele teoriei neoclasice a firmelor. În baza acelorași principii, teoria „investitorilor” lărgește perspectiva
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]