2,017 matches
-
care prevăd constituirea Consiliului consultativ al cooperației ca organism fără personalitate juridică, cu rol consultativ, "legalizează amestecul brutal al statului în problemele sistemelor cooperatiste, prin Agenția sa specializată pe lângă care se constituie această structură consultativă", precum și "discriminarea dintre structurile de sorginte cooperatistă și structurile economice constituite în baza Legii nr. 31/1990 , în considerarea cărora nu s-a constituit un Consiliu Consultativ pe lângă Agenția Națională pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație, în care aceste structuri să-și desemneze delegați, iar
DECIZIE nr. 13 din 19 ianuarie 2005 asupra sesizării de neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 lit. n), art. 36 alin. (4), art. 91 alin. (2) lit. d), art. 98 alin. (2), art. 106 alin. (4), art. 110 alin. (1), art. 117 alin. (6), art. 119 alin. (1) şi art. 121 alin. (1) lit. a) şi b) şi alin. (10) din Legea privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, în special, precum şi a prevederilor legii, în ansamblul său, sub aspectele criticate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165455_a_166784]
-
epuizate prin însuși faptul constituirii sale (facta praeterita) ori situații juridice aflate în derulare (facta pendentia) sau efectele juridice ale unor asemenea situații ce intervin sau urmează să intervină (facta futura), în cazul în care respectiva situație juridică își are sorgintea, nemijlocită sau mijlocită, într-un act juridic anterior intrării în vigoare a noii reglementări. Așa fiind, Curtea constată că legea nouă este aplicabilă de îndată tuturor situațiilor care se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea
DECIZIE nr. 287 din 1 iulie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160269_a_161598]
-
fapt existența anterior tulburării sau deposedării, fără a se pune în discuție existența dreptului de proprietate sau a unui alt drept real asupra bunului. Finalitatea acțiunilor posesorii este aceea de a asigura protecția unei situații de fapt preexistențe, independent de sorgintea juridică a acesteia, titularii acestor acțiuni fiind astfel dispensați de obligația, deosebit de dificilă, de a face dovada dreptului de proprietate ori a altui drept real, pentru a-și demonstra calitatea procesuală activă în promovarea unor asemenea acțiuni. Rațiunea consacrării acțiunilor
DECIZIE nr. 268 din 24 iunie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 674 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151276_a_152605]
-
să reexamineze dispozițiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curții Constituționale". Acest text limitează reluarea procesului legislativ de reexaminare numai cu privire la dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale de către Curtea Constituțională. Rezultă, așadar, că restricțiile referitoare la exercitarea competenței de sorginte constituțională trebuie să fie expres prevăzute de Constituție. Or, dispozițiile art. 77 alin. (2) din Constituție nu stabilesc, în mod expres, o limită de natură să aducă vreo restrângere a competenței Parlamentului cu privire la reluarea procesului legislativ, ca urmare a cererii
DECIZIE nr. 515 din 24 noiembrie 2004 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor cuprinse la articolul unic punctul 8 din Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2004 privind creşterea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice şi a funcţiilor publice, precum şi intensificarea măsurilor de prevenire şi combatere a corupţiei, partea referitoare la dispoziţiile art. 28 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163632_a_164961]
-
Critica nu poate fi primită, întrucât egalitatea de tratament în fața legii presupune egalitatea de situații, diferențele pe acest plan antrenând în mod necesar diferențe pe planul regimului juridic. Totodată trebuie subliniat că principiul aplicării imediate a normei procesuale este de sorginte legală, iar nu constituțională, legiuitorul având posibilitatea de a deroga de la acesta în anumite situații particulare, așa cum a procedat și în prezenta cauză, fără ca o atare soluție să poată fi calificată ca neconstituțională. Mai mult decât atât, în această materie
DECIZIE nr. 141 din 15 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 725 alin. 4 din Codul de procedură civilă şi ale art. II alin. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168073_a_169402]
-
care urmează să fie elaborate de Guvern, de Ministerul Sănătății Publice și de alte autorități ale administrației publice, ceea ce face ca, în final, cerințele art. 34 alin. (3) din Constituție să nu fie realizate prin lege, ci prin norme de sorginte ministerială sau guvernamentală deci prin acte administrative normative. Se exemplifică din toate titlurile legii prevederile potrivit cărora competențele în desfășurarea activității de sănătate publică, adoptarea unor regulamente de organizare și funcționare, stabilirea unor norme tehnice și metodologice, restructurarea unor instituții
DECIZIE nr. 298 din 29 martie 2006 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Legii privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176849_a_178178]
-
că autorii acesteia fac abstracție de competența Curții și procedează la o analiză critică exhaustivă a întregului proces, cu înfățișarea pe larg a ceea ce se pretinde a constitui erori de judecată săvârșite de instanțe în diferitele faze procesuale, considerând că sorgintea acestor erori nu se află în aplicarea greșită a legii, ci în caracterul neconstituțional al textelor de lege incidente. Or, neconstituționalitatea reprezintă o stare organică a unei norme juridice legale și nu poate fi dedusă dintr-o interpretare discutabilă, realizată
DECIZIE nr. 379 din 7 iulie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 79 alin. (2) din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară, precum şi ale art. 322 pct. 7, art. 327 alin. 1 şi art. 379 alin. 1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170867_a_172196]
-
sunt neconstituționale." 25. Legea nr. 51/1991 privind siguranța națională a României prevede la art. 3: "Art. 3 - Constituie amenințări la adresa siguranței naționale a României: (...) h) inițierea, organizarea, săvârșirea sau sprijinirea în orice mod a acțiunilor totalitariste sau extremiste de sorginte comunistă, fascistă (...), rasiste, antisemite, revizioniste, separatiste care pot pune în pericol sub orice formă unitatea și integritatea teritorială a României, precum și incitarea la fapte ce pot periclita ordinea statului de drept (...)." Art. 13 prevede competența procurorului, în cazurile menționate în
HOTĂRÂRE din 3 februarie 2005 din 3 februarie 2005, definitivă la 6 iulie 2005, în Cauza Partidul Comuniştilor (Nepecerişti) şi Ungureanu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171878_a_173207]
-
anchetă, fără a exista însă vreo obligație corelativă din partea acestora de a da curs invitației. Cu privire la pretinsa activitate de jurisdicție extraordinară pe care o desfășoară comisiile de anchetă, Curtea reține că, din punct de vedere etimologic, cuvântul jurisdicție este de sorginte latină (iuris dictio) și înseamnă a spune dreptul. Astfel, pentru ca o autoritate publică să dispună de jurisdicție trebuie să aibă capacitatea și dreptul de a judeca și de a se pronunța asupra unor litigii care vizează, de principiu, drepturile subiective
DECIZIE nr. 1.231 din 29 septembrie 2009 privind constituţionalitatea prevederilor art. 40 alin. (3) teza finală coroborate cu art. 46 lit. b) , art. 73 , art. 75 , art. 76 şi art. 78 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216879_a_218208]
-
legislative preconizate pentru noul Cod de procedură civilă A. Reglementarea principiilor generale ale procesului civil Noul Cod de procedură civilă va reglementa pentru prima dată, în mod expres, principiile fundamentale ce trebuie să guverneze desfășurarea procesului civil, care își au sorgintea în dispozițiile Constituției României, republicată, și ale unor acte internaționale la care România este parte, cea mai importantă fiind Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Până în prezent, principiile procesului civil erau în mare parte deduse din reglementarea
HOTĂRÂRE nr. 1.527 din 12 decembrie 2007 pentru aprobarea Tezelor prealabile ale proiectului Codului de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193780_a_195109]
-
a vieții social-economice sau apărării naționale; ... g) acțiunile prin care se atentează la viața, integritatea fizică sau sănătatea persoanelor care îndeplinesc funcții importante în stat (...); h) inițierea, organizarea, săvârșirea sau sprijinirea în orice mod a acțiunilor totalitariste sau extremiste de sorginte comunistă, fascistă, (...) rasiste, separatiste (...); i) actele teroriste, precum și inițierea sau sprijinirea în orice mod a oricăror activități (...); j) atentatele contra unei colectivități (...); ... k) sustragerea de armament, muniție, materii explozive sau radioactive, toxice sau biologice din unitățile autorizate să le dețină
HOTĂRÂRE din 26 aprilie 2007 în Cauza Dumitru Popescu împotriva României (nr. 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193101_a_194430]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 9 decembrie 2009, a statuat că, în cadrul politicii de legiferare, legiuitorul are dreptul să opteze pentru soluția legislativă pe care o consideră adecvată în reglementarea unui domeniu, drept ce își are sorgintea în dispozițiile art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia "Parlamentul este [...] unica autoritate legiuitoare a țării". Preferința Parlamentului pentru o anumită soluție legislativă este un atribut suveran al acestuia, atâta timp cât nu contravine normelor și principiilor Constituției ( Decizia nr. 73
DECIZIE nr. 951 din 12 iulie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 43 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235619_a_236948]
-
autoritățile publice, iar nu numai conflictele pozitive sau negative de competență de natură constituțională dintre autoritățile publice, cum ar fi fost firesc. Pentru a se evita antrenarea Curții în soluționarea unor conflicte care au ca sursă dispute politice sau altă sorginte decât cea juridică, Curtea consideră că se impune modificarea textului constituțional în sensul circumscrierii atribuției Curții numai cu privire la soluționarea conflictelor de autoritate, respectiv de conflictele pozitive sau negative de competență. Curtea recomandă abrogarea literei l), potrivit căreia "îndeplinește și alte
DECIZIE nr. 799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233214_a_234543]
-
restabilirea situației anterioare executării săvârșite. ... b) Cererea de întoarcere a executării silite, pe cale separată, este o cerere ce ține în exclusivitate de faza procesuală a executării, subsecventă fazei procesuale de soluționare irevocabilă a fondului litigiului. ... c) ��ntoarcerea executării își are sorgintea în executarea anterioară a unui titlu executoriu ce fusese ulterior desființat, cu alte cuvinte, fundamentul juridic al instituției întoarcerii executării și, implicit, caracterul de "contestație specială la executare" derivă din chiar executarea anterioară a unui titlu executoriu ce fusese ulterior
DECIZIE nr. 5 din 12 martie 2012 privind recursul în interesul legii, referitor la instanţa competentă să soluţioneze cererea de întoarcere a executării silite şi la calea de atac care se poate exercita împotriva hotărârilor judecătoreşti pronunţate în soluţionarea cererilor având ca obiect întoarcerea executării silite, formulate în temeiul dispoziţiilor art. 404^2 alin. 3 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240776_a_242105]
-
epuizate prin însuși faptul constituirii sale (facta praeterita) ori situații juridice aflate în derulare (facta pendentia) sau efectele juridice ale unor asemenea situații ce intervin sau urmează să intervină (facta futura), în cazul în care respectiva situație juridică își are sorgintea, nemijlocită sau mijlocită, într-un act juridic anterior intrării în vigoare a noii reglementări. Așa fiind, Curtea constată că legea nouă este aplicabilă de îndată tuturor situațiilor care se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea
DECIZIE nr. 698 din 28 iunie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 215 alin. (3) şi (4) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244367_a_245696]
-
de coduri comisiile de specialitate vor întocmi teze prealabile care să reflecte concepția generală, principiile, noile orientări și principalele soluții ale reglementărilor preconizate. 35. Adoptarea noului Cod penal a fost impusă din punct de vedere teleologic de rațiuni a căror sorginte publică este dată atât de reglementările adoptate la nivelul Uniunii Europene pentru realizarea spațiului comun de libertate, securitate și justiție, cât și de noua filosofie penală a statului român. Din această perspectivă, actualul Cod penal consacră o viziune diferită față de
DECIZIE nr. 265 din 6 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261783_a_263112]
-
că acesta nu dispune cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile, exigențele acestui principiu fiind stabilite prin art. 5 din Codul penal. 48. Având rolul de garant al drepturilor și libertăților cetățenești, Curtea Constituțională nu poate ignora și alte consecințe de sorginte constituțională, cum ar fi exigențele ce țin de lipsa discriminării infractorului, fie ea, în acest caz, pozitivă, care nu numai că justifică, dar impun aplicarea unui tratament identic. Aceasta presupune că suspecții/inculpații care au comis fapte sub imperiul legii
DECIZIE nr. 265 din 6 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261783_a_263112]
-
2. De principiu, Curtea se pronunță în limitele sesizării. Totuși, acest principiu cunoaște cel puțin trei derogări, dintre care două vizează textul care formează obiectul controlului de constituționalitate, iar una norma de referință în cadrul acestui control. Astfel: - prima derogare, de sorginte legală, se circumscrie art. 18 alin. (1) sau art. 31 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , după caz. Potrivit art. 18 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , aplicabil în cadrul controlului a priori de constituționalitate, Curtea se pronunță "atât
DECIZIE nr. 55 din 5 februarie 2014 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2013 pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcţionalităţii administraţiei publice locale, a numărului de posturi şi reducerea cheltuielilor la instituţiile şi autorităţile publice din subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a ministerelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259174_a_260503]
-
actul atacat, de care, în mod necesar și evident, nu pot fi disociate prevederile menționate în sesizare". Așadar, această derogare este aplicabilă, deopotrivă, controlului a priori și a posteriori de constituționalitate și vizează obiectul acestui control; - a doua derogare, de sorginte jurisprudențială, se referă la competența Curții Constituționale de a-și extinde controlul de constituționalitate "cu privire la textul care a preluat soluția legislativă criticată în condițiile în care [Curtea - sn] a analizat și a constatat neconstituționalitatea textului legal abrogat cu care a
DECIZIE nr. 55 din 5 februarie 2014 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2013 pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcţionalităţii administraţiei publice locale, a numărului de posturi şi reducerea cheltuielilor la instituţiile şi autorităţile publice din subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a ministerelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259174_a_260503]
-
Decizia nr. 1.615 din 20 decembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2011). Așadar, această derogare, aplicabilă numai controlului a posteriori de constituționalitate, vizează obiectul acestuia; - a treia derogare, tot de sorginte jurisprudențială, se referă la norma de referință în cadrul controlului de constituționalitate, respectiv textele Constituției (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 668 din 18 mai 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 8 iulie
DECIZIE nr. 55 din 5 februarie 2014 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2013 pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcţionalităţii administraţiei publice locale, a numărului de posturi şi reducerea cheltuielilor la instituţiile şi autorităţile publice din subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a ministerelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259174_a_260503]
-
state sau ai organizațiilor internaționale, a căror protecție trebuie să fie asigurată pe timpul șederii în România, potrivit legii, tratatelor și convențiilor încheiate, precum și practicii internaționale; ... h) inițierea, organizarea, săvârșirea sau sprijinirea în orice mod a acțiunilor totalitariste sau extremiste de sorginte comunistă, fascistă, legionară sau de orice altă natură, rasiste, antisemite, revizioniste, separatiste care pot pune în pericol sub orice formă unitatea și integritatea teritorială a României, precum și incitarea la fapte ce pot periclita ordinea statului de drept; ... i) actele teroriste
LEGE nr. 51 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind securitatea naţională a României**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259891_a_261220]
-
să reexamineze dispozițiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curții Constituționale". Acest text limitează reluarea procesului legislativ de reexaminare numai cu privire la dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale de către Curtea Constituțională. Rezultă, așadar, că restricțiile referitoare la exercitarea competenței de sorginte constituțională trebuie să fie expres prevăzute de Constituție. Or, dispozițiile art. 77 alin. (2) din Constituție nu stabilesc, în mod expres, o limită de natură să aducă vreo restrângere a competenței Parlamentului cu privire la reluarea procesului legislativ, ca urmare a cererii
DECIZIE nr. 268 din 22 mai 2013 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului unic pct. 5 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, prin care se introduce art. 86 alin. 2^2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252431_a_253760]
-
democrația dimensionează atât organizarea și funcționarea puterii, cât și modul de viață al cetățenilor". De asemenea, arată că "a fost încălcat criteriul legal pentru selectarea membrilor Consiliului, acest criteriu fiind înlocuit cu cel al apartenenței politice sau cu cel al sorgintei propunerii politice a candidaților". În temeiul art. 27 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Curtea Constituțională a solicitat punctele de vedere ale Birourilor permanente ale Senatului și Camerei Deputaților asupra sesizării de neconstituționalitate
DECIZIE nr. 335 din 4 iulie 2013 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 54/2013 privind numirea membrilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253250_a_254579]
-
creează posibilitatea ca acel criteriu legal pentru selectarea membrilor Consiliului, și anume experiența profesională, fără să se prevadă și un altul, cel al configurației politice a Parlamentului, să poată fi înlocuit cu cel al apartenenței politice sau cu cel al sorgintei propunerii politice a candidaților", astfel că aceste texte devin "nepredictibile". În conformitate cu dispozițiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, sesizarea a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, precum și Guvernului, pentru
DECIZIE nr. 381 din 25 septembrie 2013 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2013 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255089_a_256418]
-
a vieții social-economice sau apărării naționale; ... g) acțiunile prin care se atentează la viața, integritatea fizică sau sănătatea persoanelor care îndeplinesc funcții importante în stat [...]; h) inițierea, organizarea, săvârșirea sau sprijinirea în orice mod a acțiunilor totalitariste sau extremiste de sorginte comunistă, fascistă, legionară sau de orice altă natură, rasiste, antisemite, revizioniste, separatiste [...]; i) actele teroriste, precum și inițierea sau sprijinirea în orice mod a oricăror activități al căror scop îl constituie săvârșirea de asemenea fapte; j) atentatele contra unei colectivități [...]; ... k
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]