2,458 matches
-
Foarte interesant. Iar acești soldați nemți ne-au tratat foarte frumos, dându-ne alimente și nefăcându-ne nici un rău. Persoanele care colaborau cu nemții au fost pedepsite de partizani. Astfel, primarul a fost spânzurat de aceștia, iar imaginea lui, care spânzura deasupra geamurilor noastre, Îmi produce și acum fiori, cu toate că au trecut atâția ani. A stat spânzurat acolo 3 zile și eu eram copil. La 17 ani, sub impresia acestor amintiri, am avut un șoc psihic care s-a manifestat prin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
-ne nici un rău. Persoanele care colaborau cu nemții au fost pedepsite de partizani. Astfel, primarul a fost spânzurat de aceștia, iar imaginea lui, care spânzura deasupra geamurilor noastre, Îmi produce și acum fiori, cu toate că au trecut atâția ani. A stat spânzurat acolo 3 zile și eu eram copil. La 17 ani, sub impresia acestor amintiri, am avut un șoc psihic care s-a manifestat prin frică și insomnii care au durat câteva luni, numai fiindcă am auzit că un student s-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
3 zile și eu eram copil. La 17 ani, sub impresia acestor amintiri, am avut un șoc psihic care s-a manifestat prin frică și insomnii care au durat câteva luni, numai fiindcă am auzit că un student s-a spânzurat lângă casa noastră - nici măcar nu l-am cunoscut pe studentul ăla. Numai amintirea faptului că s-a spânzurat În curtea pe care o cunoșteam, Într-un scrânciob, mi-a provocat acest șoc, din cauza amintirii primarului spânzurat. Deci am fost eliberați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
care s-a manifestat prin frică și insomnii care au durat câteva luni, numai fiindcă am auzit că un student s-a spânzurat lângă casa noastră - nici măcar nu l-am cunoscut pe studentul ăla. Numai amintirea faptului că s-a spânzurat În curtea pe care o cunoșteam, Într-un scrânciob, mi-a provocat acest șoc, din cauza amintirii primarului spânzurat. Deci am fost eliberați de armata sovietică, am ajuns la Cernăuți, unde am stat un an de zile pentru că nu puteam să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
m-au pus Înapoi În tura de zi. Și pe 18 nu s-a mai dus nimeni să lucreze, fiindcă atunci s-a evacuat lagărul. Înainte s-a Întâmplat Însă un lucru groaznic. Unele fete, erau din Polonia, au fost spânzurate, fiindcă au sustras pulbere și au dat-o bărbaților, care au incendiat, au aruncat În aer crematoriul din Auschwitz. Acolo, viața bărbaților, a ălora care lucrau la crematoriu... După un timp Îi băga la crematoriu și Îi nimicea, ca să nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
se afle adevărul. Și pe urmă veneau alții, care aveau aceeași soartă, și tot așa. Unii au reușit, cu ajutorul acestor fete - poate că aveau exploziv și din alte surse, dar, În fine, a explodat. Și atunci aceste fete au fost spânzurate, două câte două, În așa fel Încât tura de zi, care ieșea seara de la muncă, să vadă două fete spânzurate, iar cea de noapte, care venea dimineața, să vadă cum celelalte două fete erau spânzurate. Nu puteai să nu te
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
atunci aceste fete au fost spânzurate, două câte două, În așa fel Încât tura de zi, care ieșea seara de la muncă, să vadă două fete spânzurate, iar cea de noapte, care venea dimineața, să vadă cum celelalte două fete erau spânzurate. Nu puteai să nu te uiți, că erau o mulțime care te obliga să te uiți ce pățește cineva care sabotează Germania. A fost ceva groaznic. Ajungem Înapoi la ziua când am fost puși pe drumuri. Au evacuat lagărul cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
În lagăr, biciuiți... Erau niște spanioli care au fost deportați și ei, ăia biciuiau, erau Într-o stare bună. Pe urmă i-au suit Într-o căruță i-au pus să strige: „Ura, iar sunt aici!”. Pe urmă i-au spânzurat - ne-au strâns pe toți acolo și i-au spânzurat În fața noastră. Nu știu să vă spun ce-am simțit și atunci, că nu se poate povesti. Unii ziceau: „De ce au fugit? Ce, sunt deosebiți de ceilalți? Și noi ar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
și ei, ăia biciuiau, erau Într-o stare bună. Pe urmă i-au suit Într-o căruță i-au pus să strige: „Ura, iar sunt aici!”. Pe urmă i-au spânzurat - ne-au strâns pe toți acolo și i-au spânzurat În fața noastră. Nu știu să vă spun ce-am simțit și atunci, că nu se poate povesti. Unii ziceau: „De ce au fugit? Ce, sunt deosebiți de ceilalți? Și noi ar fi trebuit să facem ceva”. Acum, de exemplu, tinerii din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
asta... $...$$ Când ne-au depus aici, la fabrica de cărămidă din Cluj, jandarmii cu pene, maghiari, Împreună cu Gestapo-ul... Atunci am văzut pentru prima dată soldat neamț, cu chipiul ăla așa și cu cizmele alea, am văzut primele crime... Oameni spânzurați la intrarea În ghetou - nu s-au spânzurat ăia singuri, că era scris În germană, maghiară și română: „Cine nu se supune așa pățește, aici se muncește”. La Cluj. Clujul era sub ocupație maghiară. Dacă mergeai la Turda, de la Cluj
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de cărămidă din Cluj, jandarmii cu pene, maghiari, Împreună cu Gestapo-ul... Atunci am văzut pentru prima dată soldat neamț, cu chipiul ăla așa și cu cizmele alea, am văzut primele crime... Oameni spânzurați la intrarea În ghetou - nu s-au spânzurat ăia singuri, că era scris În germană, maghiară și română: „Cine nu se supune așa pățește, aici se muncește”. La Cluj. Clujul era sub ocupație maghiară. Dacă mergeai la Turda, de la Cluj la Turda erau 30 km - dacă mergeai 30
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
pe soră-mea foarte mult au persecutat-o... Dacă aflau de părinți cu copii Îi chinuiau fără precedent: le punea pe fiice s-o bată pe mamă, mama pe fiică... Ați văzut așa cazuri? Foarte multe, foarte multe... L-au spânzurat pe cineva și l-au chemat pe fratele lui să-i pună cârligul În gât - asta era cea mai mare distracție a SS-iștilor. Când au aflat că o am pe soră-mea au smuls-o de lângă mine și au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
după el cu câini-lupi dresați să-l prindă și, la poruncă, să-l sfâșie. Cât am stat la Auschwitz, am fost martor la câteva Încercări de evadare făcute de prizonieri de război ruși. Au fost prinși de fiecare dată și spânzurați În fața Întregului lagăr, spre a da exemplu. Totuși, există documente În acest sens În care se spune că, În prima perioadă a existenței lagărului Auschwitz, când probabil paza nu a fost chiar atât de perfecționată, câțiva polonezi au reușit să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ne-au bătut: „Ești comunist?” - „Nu sunt comunist, socialist” - „Ei, același lucru. Și ce-ai făcut?” - „N-am făcut nimic”. Zice: „Cum? Ești cu partizanii?”. Și au Început să spună... Aveau ei În mintea lor un plan: nu ne puteau spânzura decât dacă spuneam că suntem antistatali, că-i așteptăm pe partizani, că voiam să colaborăm cu partizanii, cu bolșevicii, comuniștii, Împotriva Ungariei. Până la urmă, cu bătăi, ne-au scos aceste mărturisiri. - Cine vă bătea? Poliția, jandarmii? - Poliția, Siguranța maghiară. - Unde
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
atenția guvernului maghiar: „O veți păți pentru porcăria asta”. Așa am scăpat noi - adică a venit procesul... De la Cluj ne-au dus legați doi câte doi la Tribunalul Militar de Război, excepțional, adică azi te judecau, mâine te Împușcau - te spânzurau, că ei erau cu spânzuratul: era articolul 59, care spunea pentru cutare, pentru cutare, moarte prin spânzurătoare, pentru cutare, pentru cutare, moarte prin spânzurătoare - indiferent de chestii, moarte prin spânzurătoare. Și, după ce ne-au dus la Konty, Închisoarea asta, unde
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Întors, am văzut că s-au schimbat. Eram liniștiți. Ne-au iertat pe toți - cu 10 ani Închisoare, cu 15 ani... Noi stăteam liniștiți, că știam că nu o să stăm 12-15 ani - nu ținea războiul... „Bine că nu ne-au spânzurat”, ne gândeam. Ăia care ne păzeau la Vac: „Ce-i cu bucuria asta pe voi, domnule, cu 10 ani, 15 ani?” - „Aaa, dumneata crezi că o să stăm aici zece ani... Nici un an nu o să stăm, nici doi ani”. Deși pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
nu de lagăr - a Început să vorbească. Nu Înțelegeam nici un cuvânt. Nici nu auzeam bine, că eram și destul de departe, dar erau printre noi care știau rusește. „Domnule, ce a spus rusul?” - „A spus că astăzi proletariatul a luptat, suntem spânzurați, dar nu murim degeaba, că vor plăti”. De asta știu că era 7 noiembrie. Altminteri habar n-aveam ce zi e... Dar să revenim. - În acest lagăr, la Thill, ce fel de pedepse erau? - Bătaie. Doar bătaie. Numai pe ăștia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
murim degeaba, că vor plăti”. De asta știu că era 7 noiembrie. Altminteri habar n-aveam ce zi e... Dar să revenim. - În acest lagăr, la Thill, ce fel de pedepse erau? - Bătaie. Doar bătaie. Numai pe ăștia i-au spânzurat. De obicei nici asta nu se făcea. Cred că au făcut asta mai mult din cauza circului, să bage groaza În ceilalți ruși. Că puteau, În mod normal, să-i Împuște. Puteau să facă orice. - Ce se Întâmpla cu cadavrele celor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Pe vremea lui, cât de greu era, mai aveam puterea să râdem de cel care, amenințat fiind cu spânzurătoarea, dacă nu-și face planul, întreaba nevinovat: „Funia trebuie s-o cumpăr singur sau mi-o dă întreprinderea?”. Cum să te spânzuri acum, dacă nu mai ai nici fabrici de săpun (oare merge cu acesta contrafăcut?), nici de frânghii? Ești nevoit să asiști la cearta dintre Palate, în care nu poți interveni, ca să nu ai soarta celui care voind, din inimă curată
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
viu”. Ceea ce nu s-a spus despre această execuție mediatizată este că funia cu lațul aplicat pe gâtul condamnatului, protejat de o năframă neagră (câtă pedanterie!), era de import, din SUA, și era identică cu funia cu care au fost spânzurați criminalii de război naziști, condamnați la moarte de Tribunalul Internațional de la Nűrenberg. Dacă și execuția în sine a fost comandată tot de SUA, ca răzbunare pentru acel tragic 11 septembrie, care nu poate fi uitat, trebuie spus că moartea lui
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
sunt legionari, ceea ce s-a și făcut. Mai târziu, în 1943, a venit din Germania și Sabie care a fost trecut și el la dreptul comun. Am constatat cu această ocazie că nimeni nu a fost condamnat pentru că ar fi spânzurat evrei la Abatorul București sau pentru că ar fi dat foc soldaților, așa cum am fost acuzați în cartea lui Mișu Antonescu Pe marginea prăpastiei. s.s. Zoze Grigorescu” * După programul dimineții am fost duși în biroul-grefă improvizat la fiecare etaj pentru ușurarea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Nu te mai doare nimic. Nu mai dai atenție efortului, îngrijorării, fricii, neliniștii. Privești înainte. Deasupra, cerul limpede, luminos radiază peste creștetul tău, peste inima ta, lumina păcii și împăcării cu tine însuți și cu Dumnezeu. Carnea care te ținea spânzurat în abatorul diavolesc al poftelor și plăcerilor instinctuale ai pus-o pe altarul jertfei, să ardă, să se purifice în focul răbdării, al postului dur, acceptat, al mâncării lipsite de gust, uneori amară, alteori împuțită și iată că trăiești. Nu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
apele se despart. Tot el învie pe fiul sumamitencei, întinzându-se în chipul crucii deasupra copilului. Când evreii erau mușcați de șerpii veninoși în pustie, se vindecau privind la șarpele de aramă făcut de Moise la porunca lui Dumnezeu și spânzurat pe lemn la marginea taberei. Mântuitorul amintește lui Nicodim această întâmplare: „După cum Moise a înălțat șarpele în pustie, așa și Fiul Omului trebuie să fie înălțat”. Cei ce privim jertfa de pe Cruce ne vindecăm de veninul păcatului. Dumnezeu Tatăl coboară
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
mașini mari, înarmați cu bâte, răngi și gârbace, pentru a teroriza populația bătând țăranii, omorând bogații și preoții, așa cum au ucis pe părintele Căpâlneanu din Căpâlna, batjocorind învățătorii, strigând lozinci ca: „Petru Groza, să-l votăm, pe Maniu să-l spânzurăm”, pentru a băga groaza în oameni. Unii săteni se organizaseră să prindă bandele de teroriști, dar nu le-au găsit ascunzătoarea. Nu și au închipuit că aceștia erau hoți, criminali, borfași, scoși din temniță și travestiți în civili. PARTEA A
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cu păcatul și voința rațională a sufletului de a ieși din acest ritm care te ține înlănțuit pentru diavol. Garda milițienilor ne-a condus spre pavilionul cel mare al închisorii. Dacă n-ar avea zidurile exterioare cu turelele de pază spânzurate sus, clădirea impozantă ar părea un edificiu cultural, modern, de care nu s-ar înfiora nimeni. Coridoarele lungi și bine îngrijite, cu mozaicuri bine lucrate și întreținute ca o oglindă, îți alungau orice resentiment. Dar, ca o palmă dată peste
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]