3,853 matches
-
recunoscători că avem de partea noastră vreun ilustru personaj din clasele sociale superioare, în vreo situație când ai nevoie de autorități. I s-a trimis numaidecât o ambulanță, ceea ce înseamnă paramedici care ne-au asigurat că Ben nu are capul spart, nici sângerări intracraniene, și că Finn n-o să orbească. Au vrut să-i ducă pe amândoi la spital, dar băieții, ca să se dea mari, au refuzat. Ben se împăunează acum nevoie mare cu un bandaj impresionant, iar Finn își pune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
stă drept În mijlocul careului când gloanțele șuieră În jurul lui. Apoi unchiul Carlo s-a Înfuriat, m-a tras Înăuntru cu brutalitate, eram gata să izbucnesc În plâns fiindcă distracția se Încheiase, și În clipa aceea am auzit trei Împușcături, geamuri sparte și un fel de ricoșeu ca și cum cineva s-ar fi jucat pe coridor cu o minge de tenis. Un glonte intrase pe fereastră, se izbise de o țeavă de apă și ricoșase, venind să se Înfigă În podea, chiar În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Încă Mădălina și Iuliana se certau care să stea în față. Ș-acu au mierlit-o cu toții, începu să se smiorcăie Gogoașă. Între timp mai sosi un elev cu limba de un cot: aoleu, Coceanu e zob, Mădălina are fața spartă, iar Iuliana e tăiată la gât și are maxilarul rupt, da’ trăiește. M-am dus să o anunț pe directoare de grozăvie. Imediat au fost chemați profesorii la ordine, scoși de la ore. Profesoara de chimie care avea oră cu clasa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
râsetele s-au transformat în gemete, oasele au trosnit, sângele a împroșcat parbrizul și scaunele, corpurile s-au răsucit nefiresc, fețele s-au turtit, bărbiile s-au pierdut în gât, nasurile au intrat sub frunte, de parcă erau niște păpuși vechi, sparte. Și nu mai era nimic de făcut. L XXXIII Tot nu reușisem să înțeleg ce se întâmplă cu Sabina. Am vorbit cu mama ei. Mi-a zis c-o duce la Sinaia, să schimbe aerul. Să vin neapărat. Era clar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
putred s-a trântit în urma lui. Tabla verde a gardului s-a cutremurat, salcâmul din străduță a clămpănit din crengile jerpelite. Copacul ăla întotdeauna îmi păruse o cobe. C XXXIII Îl trezi o bufnitură, urmată de un zgomot de sticlă spartă. Motanul cenușiu sărise pe poliță, alunecase, iar în cădere dărâmase Sfânta Treime și fotografia. Acum cărămida zăcea peste fața zdrobită a lui Leo. Promisese de mult că îl va castra pe Tubu, dar acum gata! chiar că o să-l lase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
jena doar piciorul sufocat de pantof. Am luat-o spre Mănăstirea Cașin, ca să ieșim pe bulevardul 1 Mai. Încă se mai cunoșteau urmele luptelor din ajun: copăcei rupți, ziduri mâzgâlite cu sloganuri antiprezidențiale și antiguvernamentale, mașini cu faruri și geamuri sparte. Nimic extraordinar. De pe la Banu Manta șoferul a început să se smiorcăie. Mai întâi și-a tras nasul, dar mai apoi plângea în toată regula, băbește. A ridicat geamul de la portieră și a izbucnit într-o cascadă de înjurături la adresa minerilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Ăi din clanul Jugănaru îl traseră afară din mormanul de fiare, îi șterseră sângele de pe față, îi mulțumiră că avusese curajul să ucidă armăsarul Șefului, așa cum era obiceiul. Imediat dădură buzna chiuind puradeii și aprinseră armăsarul sângerând din toate țevile sparte. Limuzina era cunoscută în târg drept Bizonul Alb. Acum, mașina în flăcări incendie și stejarul. Șatra se luă de mâini și izbucni în dansuri circulare. Pe poarta voievodală a cimitirului pătrunseră jeluind pirandele ciufulite: Solimanee, Solimanee, ’ca-ț-aș ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
duc și eu că mă așteaptă mama. —Ciau! Teofana s-a dus în dormitor să-și schimbe rochița așa cum spusese Florica. Îmbrăcându-se, din greșeală,a răsturnat un scaun ce se afla în fața garderobei și a spart oglinda dulapului. Cioburile sparte ale oglinzii, în căderea lor, au făcut un zgomot infernal încât a alarmat-o pe Florica. A venit în dormitor și când a văzut ce s-a întâmplat a bătut-o cu nuiaua pe Teofana care plângea și striga. N-
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
lămâiță. Își făcea planuri în mintea ei de copil oropsit. „M-a bătut rău de tot și mi-e o foame! Nici n-am apucat să mănânc. Bine că mi-am schimbat rochița. Ce mă fac? Dacă vede tata oglinda spartă precis mă bate și el. Cum să scap? Unde să mă duc? Am unde. Mă duc la tușa Agripina că știu drumul. Ea mă iubește cum mă iubea mama. Îi voi spune ce-am făcut și să vorbească ea cu
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Pentru cine are, însă, predispoziție la complicații inutile, la elucubrații, tribulații, la șarade, tâlcuri, la buclucuri și la alte asemenea mâncărimi periculoase, răspunsul se află, la această oră, transpus în tripleta: Der Ritter, Der Tod und Der Teu... Taci...! Gură spartă! Clonțul! Hei...! Afurisit să fii! Dar-ar benga-n tine! D'aia ți s-a dus ție buhul, de Zăpăcilă! Nu vezi că mațe-fripte ăsta stă pe fază și înregistreză ce vorbim? Ești chior? Creier de stridie! îl scuipă Primul
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Ghiță Criminalul! Desigur, lui Adrianus îi revenise onoarea (și plăcerea) supremă de a chema ambulanța, intervenția promptă a celor doi-trei doctori calificați de la Spitalul Municipal de Urgență, care nu luaseră încă potecile străinătății, salvându-i nătângului și nechibzuitului șpringar moaca spartă și redându-i controlul tuturor funcțiilor vitale, într-un interval onest, de circa două săptămâni. În continuare, alți trei medici, doi legiști și unul uman, se chinuiseră opt săptămâni lungi și late, fără a ajunge la un consens, cu privire la lămurirea
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
topor... Stai liniștit, s-au blocat automat, când a pornit alarma, îl temperează Avocatul, în vreme ce întreaga curte pietruită a muzeului se iluminează exploziv, haotic, de la spoturile colorate ale girofarurilor. Ușile sunt din geam masiv, securizat, nu pot fi tăiate sau sparte, mai adaugă acesta, grav. Mă tem că vom asista la finalul poveștii. Che sera, sera! Peste încă un minut, pe sticla ușilor alipite, se preling razele oblice ale unei lanterne, răsună câteva ciocănituri puternice, apoi erupe un glas gros, răgușit
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
partiturile fiind executate, pe viu, de către diverși hartiști mai tuciurii, din pegra culturală a localității, mulți dintre ei figurând la loc de cinste, pe listele cu urmăriții-general; demonstrațiile acelea de virtuozitate euforică, condimentate din belșug cu pahare și cu sticle sparte, ce se însoțeau, mai apoi, cu mustrări și cu sancțiuni disciplinare dintre cele mai aspre, rotații de cadre și alte asemenea mutări, bobârnace care se spărgeau, de regulă, în capetele bieților șefi succesivi ai celei mai imprevizibile și mai de
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
procurorii de serviciu: o vătămare corporală gravă, intenționată, prin smulgerea penisului, cu aparență de tentativă de omor sadic, într-o curte din dosul Poștei; bașca o crimă sadea, chiar în fața bisericii Sfântului Filimon, din cartierul Bereasca, biserică ce fusese totodată spartă, în incintă fiind descoperită o altă mortăciune, un soi de prematur tarat sau de fetus, cel mai probabil, avortat. Iar toate aceste victime, erau exclusiv de sex masculin! Să fie mâna sataniștilor? comentase intrigat agentul Mânecuță, care citea foarte mult
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
cu privirea umedă pierdută în pălălaia flăcărilor înalte, fumegânde, vii, care mistuie, cu trosnituri înfuriate, rămășițele fostului sediu mărginaș, al reprezentanților legii și ai ordinii. Acesta fu sfârșitul Secției de Poliție de Sud-Est! SATHARIEL Rămăseseră patru. Un fel de chintă spartă... Primul, ca întotdeauna, pășea pe drumul desfundat Îngerul blond, emisarul Cerurilor, cu tricoul lui galben, pătat de gudron și cu blugii gri mototoliți, năpădiți de scaieți și murdăriți circular, în tur, de la iarba strivită. La un metru în spatele său, umăr
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
a tuturor crăpăturilor este completă, un tunet cutremură, din profunzime, sacul fostului trup femeiesc, care pare că se dilată, supus unei maximale presiuni! După anvelopa organică se prăbușește imediat în sine, cutându-se, pungindu-se și fâsâindu-se, asemenea unui balon spart și eliberând, totodată, prin te miri ce ungher obscur, o fumigație pucioasă flatulentă, verde-lintiță, cu un miros iritant de sulf, de clor, de bor și de amoniac! Alunecând pe sol, din poala lui Uriel, învelișul cel pliat, puturos și netrebnic
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
o femeie în vârstă, decedată cel mai probabil natural, prin infarct miocardic, a fost așezată, din eroare, în cosciugul unui bărbat, soția gureșă a răposatului declanșând apoi un scandal monstru. Și asta nu e tot. Nici pe departe! În biserica spartă, a fost descoperit un nou născut, de sex masculin, decedat prin înec. Iar în curtea bisericii, se afla cadavrul unui tânăr de douăzeci și cinci-treizeci de ani, ex-sanguinat, cu artera carotidă despicată. Că veni vorba despre înecați... Pe câmp, lângă
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
stat până ce a ieșit afară neamțul din odăița lui, apoi a plecat să dea o raită pe la hambare, ca în toate diminețile. Când s-a întors a găsit pe Rudolf în poartă, prăvălit la pământ, plin de sânge, cu capul spart. Se vede că ieșise până în uliță, să se uite mai bine la focul cel mare dinspre Ruginoasa, și atunci I-au trăsnit cei care-l pândeau. Nu știe cine să fie, dar aseară a auzit așa, o vorbă, că neamțul
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ciocoii ei... Dar eu îi omor pe toți... care-mi pică în drum îi dau cu toporul... să nu mai rămâie picior de ciocoi, să le piară vița și sămînța! Învârtea toporul deasupra capului... Glasul răgușit avea izbucniri de trâmbiță spartă: ― Destul am răbdat și-am suferit... Acu vreau să mă răcoresc!... Trebuie să beau sânge de ciocoi, altfel îmi ard bojocii! Se repezi cu toporul la ferestrele conacului. Geamurile și cercevelele se risipiră țăndări, pe rând. Ceilalți țărani, molipsindu-se
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Iuga șerpuiau amenințător peste capetele mulțimii surprinse, ca pleasna unui bici în mâna îmblînzitorului, gata să se abată în fiece moment, Trifon Guju își legănă deodată trupul, parcă și-ar fi strâns mijlocul cu o curea, și izbucni cu glas spart: ― Ia stai, cucoane, că noi nu ne-am sculat de florile mărului... Glasul lui se încurcă și se ciocni în văzduh cu glasul bătrânului Miron Iuga. O clipă glasul lui Iuga, surprins, se înecă. Dar imediat se ridică cu o
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
mânioși. ― Adineaori I-au dus în casă, răspunse totuși un glas. Flăcăul nu recunoscu nici pe cel ce-i răspunse, nici pe ceilalți, parc-ar fi fost din altă lume. Intră în conacul vechi. În cerdac se rărise lumea. Geamurile sparte căscau guri negre în pereți. Pe ușile deschise larg unii intrau și alții ieșeau, ca la moară. In a treia odaie erau câțiva oameni tăcuți, cu capetele goale. Aici se plimbase adineaori Miron Iuga, cu mâinile la spate. Acuma zăcea
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
jilțul din colț, în camera mortului. Îi era somn și, mai ales, frică. Nu se uita deloc spre canapeaua pe care zăcea Miron Iuga. O spăimântau de ajuns umbrele ce se legănau pe pereți ca niște stafii neostoite. Pe geamurile sparte intra răcoarea din ce în ce mai tăioasă. De câteva ori i s-a părut, tocmai când închisese ochii, că aude un fâșâit ciudat. O singură dată a îndrăznit să privească într-acolo. Cum se clătina flacăra lumânării, mortul părea că se mișcă. S-
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
carul mortuar al Nadinei. Ajunge el singur... Slujba se făcu în curte. Bătea vesel soarele primăverii. Arborii înmugureau văzând cu ochii. Coșciugurile erau așezate fiecare pe câte un car cu patru boi înjugați. În spate, conacul vechi, cu geamurile încă sparte, părea un moșneag cu ochii plânși. În față, zidurile înnegrite și grinzile arse ale castelului nou, profilîndu-se pe șirul de plopi dinspre uliță, alcătuiau un decor funerar parcă înadins pregătit. În odăjdiile noi, preotul spân, cu bărbuța speriată, citea și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
de viață, murmură Dallas cercetând fiecare metru pătrat al suprafeței. Nici lumină, nici mișcări suspecte. Ridică degetul spre presupusa parte dinainte a navei.) Și fără intrare. Să încercăm pe aici. Înaintând cu infinită băgare de seamă prin grohotișul de roci sparte, Dallas realiză că astronava îi transmitea un sentiment bizar, cel al propriei micimi. Nu micime fizică ― cu toate că arcul gigantic, curba semeață a cocăi îi făcea pe cei trei oameni infinitezimali ― ci neînsemnătate la scară cosmică. Omenirea nu știa decât prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
cu detectorul în ceafa lui Ash. Se auzi un troznet sinistru. Detectorul își continuă arcul de cerc timp în care capul ofițerului științific urmă alt drum. Nu țâșni nici o picătură de sânge! Doar sârme de toate culorile și circuite electronice sparte ieșiră din gâtul lui Ash. Acesta o lăsă pe Ripley, care se prăbuși, aspirând aerul prin gâtul dureros. Brațele lui Ash realizară o pantomimă macabră pe deasupra trunchiului, căutând țeasta care dispăruse. Apoi el, sau mai exact acest lucru, se împiedică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]