2,695 matches
-
mare, obținând profituri nemeritate.Acest termen este aplicabil și consultanților care, având acces rapid la informații, intră în tranzacții înaintea clienților, realizând același gen de profit. Deși nu există metodologii care să conducă în mod sigur la câștiguri din operațiuni speculative la bursă, cei implicați într-un astfel de comerț se orientează spre acele categorii de operațiuni speculative, la care riscul nu este niciodată mai mare decât șansa profitului. Speculația bursieră, deși riscantă, a devenit atractivă, astfel încât atmosfera ce o creează
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
în tranzacții înaintea clienților, realizând același gen de profit. Deși nu există metodologii care să conducă în mod sigur la câștiguri din operațiuni speculative la bursă, cei implicați într-un astfel de comerț se orientează spre acele categorii de operațiuni speculative, la care riscul nu este niciodată mai mare decât șansa profitului. Speculația bursieră, deși riscantă, a devenit atractivă, astfel încât atmosfera ce o creează oferă oportunitatea realizării de câștiguri. Odată cu constituirea burselor, s-au format și speculatorii care au transferat în
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
profitabil să închei un contract la termen în care cumperi, întrucât valoarea sa intrinsecă va crește odată cu prețul. Prin aplicarea în practică, a determinat un anumit tip de operator la bursă numit în jargon „taur”, iar acțiunea acestuia, „bull”. Operațiunea speculativă se numește „à la hausse” și vizează situația când cumpărătorul achiziționează o marfă, mizând că la termenul de livrare o va vinde la un preț mai ridicat. O piață bursieră caracterizată prin cursuri în creștere, durabilă, este o piață sub
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
la un anumit moment să realizeze „offset”, prin cumpărarea aceluiași contract la un preț mai mic, realizând astfel profit. Acest tip de acțiune se numește „bear” iar tipul de operator are la rândul lui, în jargon, denumirea de „urs”. Operațiunea speculativă se numește „à la baisse” și privește situația când se urmărește obținerea de profit prin tranzacții cu mărfuri, numai în condițiile în care prețul lor pe piață va scădea. Anticipând „direcția mișcării prețurilor”, speculatorii încearcă să realizeze profituri prin achiziții
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
Dacă piața suferă modificări în avantajul unei poziții speculatorii, atunci contul speculatorului va crește proporțional cu micșorarea garanțiilor. Dacă piața se modifică în dezavantajul unei poziții speculatorii, atunci speculatorul este obligat să facă depuneri adiționale în contul de garanții. Operațiunile speculative contribuie pe termen lung la apropierea nivelurilor cererii și ofertei, însă pe termen scurt, conduc la destabilizarea prețurilor. Fenomenul nu trebuie supraestimat, pentru că se produce pe perioade foarte scurte de timp, de obicei câteva zile sau câteva săptămâni în decursul
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
generalizat și s-au format tipologii adecvate situațiilor existente pe piață și scopurilor urmărite, respectiv, obținerea unui profit din diferența de curs ce poate să apară între diferite piețe sau între diferite termene. 5.3.1.2. Tipuri de operațiuni speculative Între cele mai cunoscute operațiuni speculative amintim: I. tranzacții „spreading” sau „răspândirea” sau „desfășurarea”; II. tranzacții speculative cu primă numite și reziliabile și un-ori se generalizează termenul de opțiuni (options). Tipurile de operațiuni speculative „spread” și „options” utilizează în multe
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
adecvate situațiilor existente pe piață și scopurilor urmărite, respectiv, obținerea unui profit din diferența de curs ce poate să apară între diferite piețe sau între diferite termene. 5.3.1.2. Tipuri de operațiuni speculative Între cele mai cunoscute operațiuni speculative amintim: I. tranzacții „spreading” sau „răspândirea” sau „desfășurarea”; II. tranzacții speculative cu primă numite și reziliabile și un-ori se generalizează termenul de opțiuni (options). Tipurile de operațiuni speculative „spread” și „options” utilizează în multe situații aceleași genuri de tehnici de
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
profit din diferența de curs ce poate să apară între diferite piețe sau între diferite termene. 5.3.1.2. Tipuri de operațiuni speculative Între cele mai cunoscute operațiuni speculative amintim: I. tranzacții „spreading” sau „răspândirea” sau „desfășurarea”; II. tranzacții speculative cu primă numite și reziliabile și un-ori se generalizează termenul de opțiuni (options). Tipurile de operațiuni speculative „spread” și „options” utilizează în multe situații aceleași genuri de tehnici de lucru, combinând atribute ce le conferă contractul futures sau elementele componente
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
3.1.2. Tipuri de operațiuni speculative Între cele mai cunoscute operațiuni speculative amintim: I. tranzacții „spreading” sau „răspândirea” sau „desfășurarea”; II. tranzacții speculative cu primă numite și reziliabile și un-ori se generalizează termenul de opțiuni (options). Tipurile de operațiuni speculative „spread” și „options” utilizează în multe situații aceleași genuri de tehnici de lucru, combinând atribute ce le conferă contractul futures sau elementele componente ale unei opțiuni, realizând în acest fel o varietate de operațiuni speculative. 5.3.1.2.1
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
opțiuni (options). Tipurile de operațiuni speculative „spread” și „options” utilizează în multe situații aceleași genuri de tehnici de lucru, combinând atribute ce le conferă contractul futures sau elementele componente ale unei opțiuni, realizând în acest fel o varietate de operațiuni speculative. 5.3.1.2.1. Tranzacții „spreading”, „răspândirea” sau „desfășurarea” Acest tip de tranzacții este în același timp și operațiuni de hedging, dar reprezintă și o speculație uzuală. Termenul anglo-saxon „spread” semnifică întindere și este utilizat pentru a indica diferența
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
limba engleză și ecart, în limba franceză, semnifică operațiunea bursieră ce constă în cumpărarea și vânzarea simultană de contracte la termen (futures) pentru același activ, contractele având scadențe diferite sau cu aceeași scadență, dar pe piețe diferite. În cazul tranzacțiilor speculative „spread” sau „răspândirea” se realizează o operațiune de cumpărare și vânzare simultană a minim două contracte futures diferite. Consecințele economice ale acestor tipuri de operațiuni se regăsesc în faptul că, pe de o parte, aduc pe piață lichidități, iar pe
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
contract pe decembrie la 2,25 $/buchel 0,35 $/buchel Rezultat 0,55 x 5000 bucheli = 2750 $ 0,10 x 5000 bucheli = 500 $ 0,65 $/buchel Câștig net: 0,65 x 5000 bucheli = 3250 $ 5.3.1.2.2. Tranzacții speculative cu primă (reziliabile) Operațiunea cu primă, reprezintă „ o tranzacție bursieră în care una din părți (cumpărătorul), își rezervă dreptul de a rezilia (abandona) contractul la termen, în schimbul plății unei penalități fixate dinainte, denumită primă. Operațiunile cu primă se mai numesc
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
rezilia (abandona) contractul la termen, în schimbul plății unei penalități fixate dinainte, denumită primă. Operațiunile cu primă se mai numesc și reziliabile pentru că, în situația în care, la termenul de închidere a poziției deschisă la bursă, nu au fost realizate intențiile speculative, fie vânzătorul, fie cumpărătorul, poate renunța la contract. Rezervarea dreptului de reziliere de către unul sau de către fiecare operator se face pe baza unei prime depusă la Casa de Clearing (de compensație), în momentul încheierii tranzacției. În felul acesta, pierderea celui
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
se retrage, ceea ce înseamnă că va cere rezilierea contractului. Prin plata primei, participanții la tranzacție își limitează pierderea până la nivelul primei. De aceea, speculatorii preferă acele categorii de operațiuni la care riscul nu depășește niciodată șansa câștigului. Astfel de tranzacții speculative cu primă, care dau posibilitatea limitării pierderilor sunt așa numitele opțiuni (options). După Dicționarul bursier opțiunea reprezintă „ dreptul contractual de a cumpăra sau de a vinde, într-o perioadă determinată și la un preț fixat dinainte, un anumit număr de
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
o soluție inedită, dar aceasta necesită timp. În clasă, elevii trebuie îndemnați la continua îmbunătățire a răspunsurilor și stimulați în a aspira mai sus. În învățământul actual persistă o încredere disproporționat de mare în factorul rațional, simultan cu desconsiderarea funcțiilor speculative și imaginative. Criteriile logice și gândirea critică constituie piatra de temelie a intelectului elevilor, spre fundamentarea căreia conlucrează multe aspecte ale sistemului de învățământ. Nevoia de certitudine, resimțită involuntar de multe persoane, vine în contradicție cu capacitatea pe care au
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
o libertate relațională și instrumentală al cărei scop principal este crearea contextului libertății, a condițiilor pentru libertate. În perioada de început a filosofiei moderne, raționalismul și preocupările pentru cercetarea științifică a naturii determină o puternică tendință de abandonare a explicațiilor speculative, atât de răspândite în evul mediu, de promovare a explicațiilor naturaliste bazate pe principiul cauzalității. În dezbaterea problematicii libertății, am ales o serie de exponenți ai filosofiei moderne, și am insistat pe autorii prezenți în programa școlara. Ideea de libertate
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
rațional este necesar să fie înzestrat cu liber arbitru. II.1.3. Problema libertății în filosofia modernă În perioada de început a filosofiei moderne, raționalismul și preocupările pentru cercetarea științifică a naturii determină o puternică tendință de abandonare a explicațiilor speculative, atât de răspândite în Evul Mediu, de promovare a explicațiilor naturaliste bazate pe principiul cauzalității. În dezbaterea problematicii libertății, cel mai important exponent al acestei tendințe este Baruch Spinoza. Premisa esențială a gândirii lui B. Spinoza este tocmai principiul cauzalității
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
numitul „om etern”. Funcția lui seamănă foarte bine cu cea a lutului alb al restauratorilor: el acoperă temporar spațiile pe care, din rațiuni deopotrivă teoretice și documentare, oamenii autentici ai trecutului nu le pot revendica. Deja bine instaurat în scenariile speculative ale Epocii Luminilor, această convenție poate fi ușor regăsită, de exemplu, sub forma arhetipală a omului natural, în esență „bun”, dar corupt de societate, sau sub cea a „omului rău”, disciplinat de ea, în orice teorie majoră privind evoluția socială
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
asemenea importanță, iar faptul explică ușor încărcătura mitică a scenariilor științifice privind apariția omului, care, în ciuda progreselor teoretice aduse de biologia evoluționistă și a tot mai bogatei baze de informații paleontologice, se încăpățânează să respecte tiparele schițate deja de gândirea speculativă iluministă (Stoczkowski 1994; Strum & Latour 1987). Povestea științifică a originilor, deși variabil organizată în termeni de cronologie și de succesiune a achizițiilor proprii speciei umane, pare a nu putea evada din canoanele unei meta-narațiuni, care organizează itinerarul umanității preistorice în raport cu
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
understanding of Palaeolithic people is very often phrased in terms of the farmers they are not, rather than the hunters they were” (Gamble 2007: 22). Fundațiile mitice ale acestei profunde alterități explică în bună măsură de ce multe excursuri, științifice sau speculative, tind să opună omul paleolitic - la singular, ca și cel al „Genezei” -, societăților agricole, păstorești sau industriale. Această dihotomie pare a condamna oamenii paleolitici la statutul de creaturi frugal socializate<footnote Teoria jocurilor susține, pentru întreaga epoca paleolitică, ideea unor
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
prea „anarhic” pentru a susține o organizare socială în sens plenar (Binmore 2001). Ideea se acordă cu sugestia lui W. G. Runciman (2001, 2005), pentru care oamenii paleolitici aveau „cultură”, dar nu încă și o „societate”, dar și cu teza speculativă conform căreia nici vânătorii și nici culegătorii etnografici nu au, la rigoare, o societate, în înțelesul său comun (Ingold 1999). Așa cum vom nota, existența unor formule sociale complexe, ierarhizate, compromite această „ceartă de cuvinte”, cel puțin pentru comunitățile din paleoliticul
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
2009) 3.1.2 Instinctul După ce instinctul a fost îmbrățișat ca o mare teorie a motivației, următoarea sarcină a fost identificarea numărului de instincte pe care le are ființa umană. Lucrurile au scăpat repede de sub control, doctrina insinctivă devenind repede speculativă pe măsură ce lista includea peste 6000 de insctincte (Bernard, 1924; Dunlap, 1919 apud Reeve, 2009). În plus, logica care susține teoria instinctului a fost identificată ca fiind circulară (Kuo, 1921; Tolman, 1923 apud Reeve, 2009). Ceea ce lipsește în acest caz fiind
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
principiilor și ne lasă să știm asta chiar din primele rînduri ale Meditației I a : ”) Științele moderne nu sunt un scop în sine, nu cunosc pentru cunoaștere, efortul lor nu este dezinteresat, ci chiar și atunci cînd au un aspect speculativ, ele vizează ordinul practic. Aici gîndirea lui Descartes se structurează oarecum descendent: metafizica este pentru fizică iar fizica servește mecanicii, medicinei și moralei. Întemeierea științei în metafizică ne permite să afirmăm că, din acest punct de vedere Descartes rămîne cu
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
moralei. Întemeierea științei în metafizică ne permite să afirmăm că, din acest punct de vedere Descartes rămîne cu tradiția, dar prin orientarea practică a științei și a gîndirii lui în general, el este întradevăr un spirit modern. “(...) în locul acestei filosofii speculative care se predă în școală putem găsi una practică (...) devenind astfel stăpîni și posesori ai naturii.”) Un alt punct în care se poate spune că Descartes este ultimul mare reprezentant al tradiției este felul în care el întemeiază cunoașterea certă
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
prin care, dincolo de concepte, se deschide un altruism special. CAPITOLUL III. ÎNDOIALA III.1. Îndoiala ca asceză Metafizica lui Descartes este înainte de toate o speculație dezinteresată. În acest sens ea nu trebuie să depindă de morală: ) De altfel, această gîndire speculativă nu consideră a priori, cel puțin așa pretinde, adevărurile și credința. Morala și religia sunt deci îndepărtate provizoriu și nu intră în problematica îndoielii. Teoria cunoașterii cartesiene, anunțîndu-l pe Kant, este înainte de toate o chestiune a subiectului gînditor. În ordinea
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]