2,592 matches
-
Comisarul pentru Afaceri Externe, Petrograd La cererea Comitetului de Luptă contra Contrarevoluției din data de 17 decembrie, Biroul de Informații are onoarea să trimită o listă cu oamenii însărcinați cu supravegherea ambasadelor națiunilor aliate Rusiei. Ambasada britanică este supravegheată de spionii germani Luge, Telmann, Posel, Franz și Gezel, și de agenții ruși Ovsiannikov, Gluschenko, Baliasin. Ambasada Franței - spionii germani: Sylvester, Butz și Folhagen, și agenții ruși Balashev, Turin, Gavrilev, Sadavnokov și Shilo. Ambasada S.U.A - spionii germani: Strom, Bucholtz, Fasnacht
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Biroul de Informații are onoarea să trimită o listă cu oamenii însărcinați cu supravegherea ambasadelor națiunilor aliate Rusiei. Ambasada britanică este supravegheată de spionii germani Luge, Telmann, Posel, Franz și Gezel, și de agenții ruși Ovsiannikov, Gluschenko, Baliasin. Ambasada Franței - spionii germani: Sylvester, Butz și Folhagen, și agenții ruși Balashev, Turin, Gavrilev, Sadavnokov și Shilo. Ambasada S.U.A - spionii germani: Strom, Bucholtz, Fasnacht și Tidner, și agenții ruși Spitzberg, Scholnutzki, Turasov și Vavilov. Misiunea română: spionii germani: Suttner, Baider și
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
britanică este supravegheată de spionii germani Luge, Telmann, Posel, Franz și Gezel, și de agenții ruși Ovsiannikov, Gluschenko, Baliasin. Ambasada Franței - spionii germani: Sylvester, Butz și Folhagen, și agenții ruși Balashev, Turin, Gavrilev, Sadavnokov și Shilo. Ambasada S.U.A - spionii germani: Strom, Bucholtz, Fasnacht și Tidner, și agenții ruși Spitzberg, Scholnutzki, Turasov și Vavilov. Misiunea română: spionii germani: Suttner, Baider și Wolf și de agenții ruși Kuhl, Nikitin, Zolotov și Arhipov. Ambasada Italiei: spionii austrieci Kuhlder, von Geze, Goin și
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Gluschenko, Baliasin. Ambasada Franței - spionii germani: Sylvester, Butz și Folhagen, și agenții ruși Balashev, Turin, Gavrilev, Sadavnokov și Shilo. Ambasada S.U.A - spionii germani: Strom, Bucholtz, Fasnacht și Tidner, și agenții ruși Spitzberg, Scholnutzki, Turasov și Vavilov. Misiunea română: spionii germani: Suttner, Baider și Wolf și de agenții ruși Kuhl, Nikitin, Zolotov și Arhipov. Ambasada Italiei: spionii austrieci Kuhlder, von Geze, Goin și Burmeister, și agenții ruși Salov, Alexeievski și Kuzmin. Acești agenți trebuie să execute toate instrucțiunile Comitetului de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
și Shilo. Ambasada S.U.A - spionii germani: Strom, Bucholtz, Fasnacht și Tidner, și agenții ruși Spitzberg, Scholnutzki, Turasov și Vavilov. Misiunea română: spionii germani: Suttner, Baider și Wolf și de agenții ruși Kuhl, Nikitin, Zolotov și Arhipov. Ambasada Italiei: spionii austrieci Kuhlder, von Geze, Goin și Burmeister, și agenții ruși Salov, Alexeievski și Kuzmin. Acești agenți trebuie să execute toate instrucțiunile Comitetului de Luptă contra Contrarevoluției, jafurilor etc. Semnat: Șeful diviziei: Agasfer, adj. E. Ratz. Notă în text: „Comandantul german
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
departe de tot, cât mai departe de București, în ținuturile sălbatic de globalizate ale nordului, și să reîntemeiez Țara Maramureșului. Măcar în propria mea literatură viitoare. (Revista "Conta", nr. 6, 2011) În loc de postfață Cititorul de poezie de azi e ca spionul Mossadului: îl simți, dar nu-l vezi... Adrian Alui Gheorghe în dialog cu Remus Valeriu Giorgioni Omul e măsura lucrurilor, arta e măsura duhului care mișcă lucrurile Adrian Alui Gheorghe, am să încep abrupt: care e vârsta ideală pentru poezie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de azi care scrie McPoezie. Nimic spectaculos față de alte epoci mai radicale la nivelul înnoirii limbajului și sensibilității. Te rog să faci din trei tușe un portret al cititorului de poezie de azi... Cititorul de poezie de azi e ca spionul Mossadului, îl simți dar nu-l vezi. Dar un portret al necititorului de poezie...? Poezia nu e o miză, niciun test de departajare a personalităților umane. De altfel, nu am auzit, în folclorul nostru, ca zâna să-i pună pruncului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Dacă m-a adus Dumnezeu pe lume, a făcut-o doar să pot depune mărturie cu viața mea despre cea mai mare tragedie pe care a trăit-o poporul român... 351 În loc de postfață Cititorul de poezie de azi e ca spionul Mossadului: îl simți, dar nu-l vezi... Adrian Alui Gheorghe în dialog cu Remus Valeriu Giorgioni 377 În colecția DIALOG XXI au apărut Angela BACIU, Despre cum nu am ratat o literatură grozavă Gellu DORIAN, Împotriva uitării Vasile PROCA, Portrete
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
politice, dar că niciodată nu vom face o presiune asupra celor din Moldova, presiune, pe de altă parte, cu totul nefolositoare, căci, de ne-ar ști chiar spânzurate pe Piața Teatrului, nu ar da drumul la mii de vrăjmași și spioni. Aflând însă că germanii nu se vor mulțumi cu Costache, ci vor lua și pe Lia, m-am dus din nou la Vredenburch și l-am rugat să intervină ca, în locul ei, să mă ia pe mine, din pricina stării d-nei
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
lumii. Înghe țasem de spaimă gândindu-mă că descoperirea ei ar fi atras suprimarea poștei clandestine, care era singura noastră mângâiere în acele vremuri de băjenie. Administratorul plasei, d. Buchmann, a sosit spre seară și ne-a asigurat că acel spion evreu are să fie depărtat, ca inventator de știri false. Noi nu prea credeam.]( Ediția a II a, 1996, p. 93.) Mama scria zilnic tot ce auzea de la prietenii care veneau s-o vadă, scria tot și le argumenta cu reflecții
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
când era să treacă prin munți în Moldova, a fost trădat și prins. L-au legat și judecat, amenințându-l cu împușcarea. A fost foarte curajos și demn și, când l-au acuzat de spionaj, el a răspuns: „Nu sunt spion, dar sunt român și mă duceam unde puteam servi regele și țara“. L-au trimis în Bulgaria. Noi speram, cu internații noștri, să le fie un sprijin ca un vred nic preot cu inimă și credință. N-a fost însă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cele cinci categorii roșii" (săracii și țăranii din clasa medie de jos, muncitorii, soldații revoluționari, cadrele revoluționare și familiile martirilor revoluționari) și dușmani de clasă, cuprinzând ,,cele șapte categorii negre" (proprietari, țărani bogați, reacționari, elemente negative, adepți de dreapta, trădători, spioni) (Lawrance 1998: 14). Înainte de Marea Revoluție Culturală Proletară, Mao avea să reorganizeze țăranii din clasa mijlocie superioară ca făcând parte din categoriile negre, dar chiar și în clasificarea originală, propriul tată al lui Mao, un țăran bogat, ar fi fost
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
permite luxul ,,ofițerilor de conformitate" și consiliere juridică de calitate, pentru a le înțelege și, mai mult decât atât, a le implementa corect. În același timp, aceasta duce privatizarea funcțiilor publice cu o treaptă mai sus, recrutând forțat bancheri ca spioni ai poliției dacă ei înșiși nu doresc să sfârșească în proces cu clienții lor. (Naylor 1999: 45) În mod asemănător, președintele Comisiei Bancare Federale a Elveției a observat cu abilitate că supraveghetorii financiari suferă de ,,efectul "pomului de Crăciun", în
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
Se erija în lider. Totuși, de admirat că solidaritatea devenea aici posibilă. Oamenii se simțeau răspunzători pentru reputația satului. Scriitorul era văzut în cazul de față drept un turnător. Scrisul era, cum spuneam, asimilabil delațiunii. Rolul scriitorului era acela de spion. Nu există gratuitatea scrisului. Scrisul trebuie să aibă întotdeauna scop, finalitate. Descrii lumea având un mobil, care aici este evident unul abject. Să distrugi totul. Orice alogen, cum eram eu, are intenții necurate. Și cred că au mai fost uimiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
fortificate. Exista un sistem de apărare foarte bine pus la punct și acest lucru era controlat direct de Istanbul. La Muzeul Brăilei putem vedea o machetă veche realizată prin contribuția unui arhitect austriac ce a prelucrat toate datele de la un spion care a reușit să pătrundă dincolo de linia centurilor de apărare. Aici sunt trasate inclusiv „hrubele Brăilei”. Mama îmi spune că multe grozăvii s-au întâmplat în vechile tuneluri subterane ale Brăilei, dar niciuna mai cutremurătoare decât cea petrecută în vila
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
pe care trebuia să le aibă niște oameni de treabă. Și, deodată, toți aveau figuri extrem de dubioase. Că se găseau cam sluți și cam murdari n-ar fi fost nimic. Dar cine nu avea cap de delator avea cap de spion străin, iar cine până atunci avusese o față de mocofan din Bărăgan avea dintr-odată cel mai odios cap de terorist arab. „Păi, ce mare lucru, dom’le - a zis făcând-o pe specialistul în treburile Serviciilor Secrete domnul Ceapă -, ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
om ca și tine, îl vezi la piață cu căruciorul și seara, ca toată lumea, la o bere, iar când colo el e colonel deghizat în om al muncii de la bloc“. Locatarii au dat din capetele lor cu mutre de turnători, spioni, teroriști și sabotori și, brusc, și-au dat seama că vreo câțiva, nu numai de la scara 6, ci și de la celelalte scări, aveau burți și priviri bănuitoare, de colonei de Securitate la pensie ori încă activi. Asta însă doar până pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
se ia, mă, fraierilor, ci și tinerețea. Ce noroc pe mine să obosesc muncind ca la douăzeci de ani. Cât despre bere, nici o problemă, beau și arabii. Doar că religia le interzice alcoolul, și atunci o taie cu whisky“. Un spion la scara B Despre domnul Nuțu tot blocul știe că e spion. Probabil că, la serviciu, felul său de a fi, sobru și absent, contează drept o calitate. Nu și în bloc, unde locatarii așteaptă altceva de la un spion. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
obosesc muncind ca la douăzeci de ani. Cât despre bere, nici o problemă, beau și arabii. Doar că religia le interzice alcoolul, și atunci o taie cu whisky“. Un spion la scara B Despre domnul Nuțu tot blocul știe că e spion. Probabil că, la serviciu, felul său de a fi, sobru și absent, contează drept o calitate. Nu și în bloc, unde locatarii așteaptă altceva de la un spion. În nici un caz să-l vadă plecând ca toată lumea dimineața devreme, cu pardesiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Un spion la scara B Despre domnul Nuțu tot blocul știe că e spion. Probabil că, la serviciu, felul său de a fi, sobru și absent, contează drept o calitate. Nu și în bloc, unde locatarii așteaptă altceva de la un spion. În nici un caz să-l vadă plecând ca toată lumea dimineața devreme, cu pardesiul lui bleumarin din dotare și cu geanta diplomat în mână, și întorcându-se seara târziu, cu aerul indiferent al omului care nici n-a plecat. Care a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
ceva acasă și, dacă tot s-a întors, nu mai pleacă. Asta a făcut toată viața și domnul Coteț, administratorul: a cărat o geantă de la birou acasă și de acasă la birou. Și atunci care mai e deosebirea dintre un spion și un contabil? Nu numai locatarii din M 8 știu că domnul Nuțu e spion, ci și prietenii acestora din cartier. „Ce vă mai face spionul?“, întreabă ei pe bună dreptate, iar domnul Coteț se enervează și răspunde într-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
viața și domnul Coteț, administratorul: a cărat o geantă de la birou acasă și de acasă la birou. Și atunci care mai e deosebirea dintre un spion și un contabil? Nu numai locatarii din M 8 știu că domnul Nuțu e spion, ci și prietenii acestora din cartier. „Ce vă mai face spionul?“, întreabă ei pe bună dreptate, iar domnul Coteț se enervează și răspunde într-un mod care, la o adică, s-ar putea să-l coste: „Arde gazul!“ Domnul Coteț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
acasă și de acasă la birou. Și atunci care mai e deosebirea dintre un spion și un contabil? Nu numai locatarii din M 8 știu că domnul Nuțu e spion, ci și prietenii acestora din cartier. „Ce vă mai face spionul?“, întreabă ei pe bună dreptate, iar domnul Coteț se enervează și răspunde într-un mod care, la o adică, s-ar putea să-l coste: „Arde gazul!“ Domnul Coteț are un motiv serios să fie afectat de discreția domnului Nuțu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Nuțu, însă nu l-a luat la rost și nici n-a fost indiscret. I-a zis doar atât, și oarecum confidențial: „Salut, colega!“. Domnul Coteț n-a fost foarte încântat de tonul cu care i-a dat de înțeles spionului că pentru el meseria de spion nu mai avea de mult nici un secret. Domnul Coteț pusese în acel „Salut, colega!“ 30% ironie, 15% superioritate profesională, 18% sentimente antidemocratice, 13% invidie sinceră, 4% teamă de necunoscut și 25% necaz pe om
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
la rost și nici n-a fost indiscret. I-a zis doar atât, și oarecum confidențial: „Salut, colega!“. Domnul Coteț n-a fost foarte încântat de tonul cu care i-a dat de înțeles spionului că pentru el meseria de spion nu mai avea de mult nici un secret. Domnul Coteț pusese în acel „Salut, colega!“ 30% ironie, 15% superioritate profesională, 18% sentimente antidemocratice, 13% invidie sinceră, 4% teamă de necunoscut și 25% necaz pe om că nu-i lăsa un leu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]