8,775 matches
-
o grupare de puncte, picături de culoare fluidă; din amestecul realizat prin presare rezultă niște foorme simetrice care sugerează copiilor unele asemănări cu imaginea unor obiecte, ființe reale. (Planșa nr.30) Există și alte procedee de creare a unor forme spontane în mod accidental pe care dirijată, cu efecte plastice surpriză: -prin suflarea liberă sau printr-un tub, în diferite sensuri, a unor puncte, pete de culoare fluidizară; -prin dirijarea scurgerii aderente a unor puncte de culoare fluidizată, schimbând poziția planșei
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
se face uniform, îndepărtându-se surplusul de apă. Culoarea fluidizantă se aplică, apoi, pe suportul astfel pregătit cu ajutorul pensulei prin tuse orizontale sau verticale, prin stropire sau stoarcerea pensulei. In acest sens, tehnica umedă este compatibilă cu tehnica prelucrării formelor spontane obținute prin îndoirea unui suport pe care s au aplicat diferite pete de culoare. Când se trece de la o culoare la alta se spală pensula și se șterge. Desenul trebuie făcut pe partea poroasă a hârtiei albe, întrucât pe această
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
timp și spațiu a unui element reprezentat într-o conjunctură propusă de creator sau întâmplătoare. Valorația este haina materială, caracterizarea valorii prin mujloacele tehnice ale picturii; mijloacele tehnice ale picturii găsindu-se sub incidența luminii și întunericului, lucidității și gestului spontan, a materiei și inefabilului, a transparenței și opacității, a structurii micro și macrocosmice, a specificului materialului și suportului cu care și pe care lucrăm. Valorația apare aât în compunerea unui tablou colorat cât și la lucrări monocrome la care se
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
4. Nivelele creativității I.A.Taylor distinge, pe baza analizei produselor create, cinci nivele ierarhice de creativitate la care se pot situa indivizii, fiecare nivel implicând experiențe psihologice diferite. Primul nivel creativitatea expresivă exemple de creativitate expresivă o reprezintă desenele spontane ale elevilor. Caracteristicile esențiale ale acestor produse sunt spontaneitatea și libertatea de expresie. Al doilea nivel creativitatea productivă în acest stadiu individual, însușind anumite informații și tehnici, elevul ajunge la un nivel nou de îndemânare, de realizare a unui produs
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
în situații noi, abilitatea de a opera transferuri, posibilitatea de a renunța la ipoteze vechi și de a adopta cu ușurință altele noi, capacitatea de a produce un număr cât mai mare și variat de idei. Flexibilitatea gândirii poate fi spontană, când inițiativa restructurării aparține subiectului, sau adoptivă, când restructurarea este solicitată de instructajul unor teste. Original poate fi acel creator care are capacitatea de a elabora soluții, idei, răspunsuri ''ieșite din comun", nonconvenționale, este ingenios și inventiv în metodele pe
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
învățătorii din zonele muncitorești tind să-și evalueze elevii în funcție de reacțiile la întrebări, comenzi sau comentarii, în timp ce educatorii din cartierele clasei mijlocii par a fi mai interesați de inițiativele personale ale elevilor înșiși. Autorii speculează că, având simpatie pentru stilul spontan al elevilor din clasele mijlocii, învățătorii din cartierele muncitorești încurajează independența elevilor lor. Cum cel mai adesea aceștia nu se ridică la înălțimea așteptărilor, învățătorii își concentrează atenția pe sporirea capacității copiilor de a reacționa la anumite semnale, pentru a
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
că în activitățile asociate managementului strategic se procesează cantități mari de informație de slabă calitate, adică având un număr redus de atribute. După 1975 se discută de „semnale slabe”, plecându-se de la ipoteza că apariția unei schimbări importante nu este spontană, ci precedată de acestea. În acest context, apare următorul paradox: dacă se așteaptă o informație adecvată, există riscul apariției unei situații de criză care găsește organizația nepregătită să reacționeze în direcția unei adaptări rapide, iar dacă se acceptă o informație
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
asociate aranjamentelor de muncă, ci și de modul în care se gestionează proprietatea ori se realizează o privatizare. Chiar dacă modul lor de reacție este reglementat pentru a deveni previzibil, viteza lor de reacție a crescut prin utilizarea așa-ziselor greve spontane. Paralel, se poate constata că și sindicatele occidentale „inovează” prin regizarea unor manifestări șocante în afara legii, iar cele românești transferă rapid aceste experiențe. Despre reacțiile anormale ale statului și ale organizațiilor publice de administrare sau reglementare s-ar putea scrie
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
care l-ar putea rosti prin accident. Astfel, am putea crede că simplitatea lui (a(plou=j) ține de absența unei reflexivități care să îl distanțeze de lumea imediatului în act, iar sinceritatea lui (a)lhqh/j) explică un acces spontan la un adevăr al stării de fapt din care este exclusă gîndirea posibilului sau a falsului. De aceea, acțiunile lui Ahile sunt lipsite de un caracter asumat reflexiv (a)/kwn). Apoi, Socrate îl prezintă pe Ulise drept cel capabil de
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
factor de mediu!) Condiția dezvoltării este ca acel factor să acționeze asupra individului, care, la rândul său, să reacționeze, intrând în interacțiune ca bază a propriei activități. Vom vedea că, fără o mediere deliberată și specializată (educația), șansa acestor interacțiuni spontane ar fi limitată și rolul lor puțin eficient. Acest aspect trebuie bine reținut pentru că el poate fi întâlnit pe tot parcursul ontogenezei. La fel cum, doar simpla prezență a biberonului în apropiere nu îl ajută pe un sugar de câteva
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
S., 1976). Trebuie să vă reamintiți că la această vârstă activează moralitatea constrângerii: copiilor le vine greu să înțeleagă de ce și cum trebuie adaptate regulile la diferite situații. Dacă veți împărți clasa în echipe, veți fi surprins de rivalitatea survenită spontan. Una dintre soluții este să le reamintiți, prin atitudinea dumneavoastră, că totuși nu sunt în arena gladiatorilor și să schimbați frecvent componența echipelor. Certurile sunt foarte frecvente la această vârstă, fiind prezentă mai ales răfuiala verbală. Băieții însă pot ajunge
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
una din cele mai vechi metode utilizate în cunoașterea psihologică, și constă în urmărirea atentă și sistematică a comportamentului unei persoane cu scopul de a sesiza aspectele sale caracteristice. Paralel cu desfășurarea activităților curente, profesorii au posibilitatea realizării unor observații spontane, sesizând calitatea prestațiilor, greșelile cele mai frecvente care apar în rezolvarea unor probleme, manifestările de neatenție sau indisciplină etc. Noi trăim înconjurați de oameni, și îi observăm constant, având câteva idei despre modul cum aceștia reacționează în unele situații. Interesant
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
prin care se urmărește identificarea fiecărei surse de eroare. Simpla percepție a faptelor trebuie prelungită prin stabilirea semnificațiilor pe care acestea le poartă. În consecință, observatorul trebuie să clasifice și să încadreze informația în anumite concepte științifice. Trecerea de la observația spontană la cea sistematică presupune respectarea unor condiții care vor asigura înregistrărilor o precizie și o exactitate mult mai mari. a. Orice observație sistematică debutează cu stabilirea cât mai exactă a scopului propus Ă ce urmărim să observăm, care sunt aspectele
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
constituie „procesul dobândirii experienței individuale de comportare”. Prin urmare, datorită învățării nu se acumulează doar informații, ci se formează gândirea, sentimentele și voința Ă întreaga personalitate. În procesul învățării este antrenat întreg psihicul. Se disting două forme ale învățării: învățarea spontană, neorganizată, care are loc în familie, în grupurile de joacă, în timpul exercitării profesiunii etc. Ea mai este denumită și învățare socială. Cealaltă formă este învățarea sistematică, realizată în școli ori în cadrul diferitelor stagii de instruire, de calificare. Aceasta, fiind o
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de atenție. Una involuntară, când orientarea se face de la sine, fără un efort din partea noastră, o atenție voluntară, care presupune încordarea voinței și o alta postvoluntară, atunci când o activitate care a necesitat efort devine plăcută și ne atrage în mod spontan (copilul, obligat să facă exerciții la un instrument muzical, are nevoie de voință la început, dar, progresând, muzica îl atrage și nu va mai cere efort voluntar). B. Fenomenul atenției se distinge prin anume însușiri, calități ale atenției care se
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
compara cu cea manifestată de un savant creator al unei teorii noi, recunoscute ca atare pe plan mondial. De aceea, A.L. Taylor propune să se distingă cinci niveluri de creativitate: a. Creativitate expresivă, atunci când are loc o liberă și spontană exprimare a persoanei, fără preocupări de utilitate sau valoare, ca în cazul desenelor realizate de copiii mici. b. Creativitate productivă, când persoana și-a însușit priceperi și deprinderi care permit să producă lucruri utile, dar în care specificul ei să
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a matricelor și atunci se pot produce conexiuni neobișnuite (după Schlanger, J.). Așa se explică și tendințele ce se manifestă azi, în preconizatele metode de stimulare a creativității, de a realiza condiții de relaxare, pentru o liberă manifestare a asociațiilor spontane, nestânjenite de rigorile rațiunii. Desigur, iluminarea nu e condiționată numai de munca prealabilă, ci și de întreaga cultură a creatorului, de varietatea cunoștințelor sale. 5. Dezvoltarea creativitățiitc "5. Dezvoltarea creativit\ții" Multă vreme creativitatea a fost considerată apanajul exclusiv al
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ritualizarea și normele nescrise permanent prezente („Nu vorbi neîntrebat!”, „Ridică-te în picioare când răspunzi!”, „Când profesorul vorbește, se ascultă doar!” etc.); • combinarea permanentă a comunicării verticale cu cea orizontală în forme organizate (lucru pe grupe, sarcini colective etc.) sau spontane, legale sau ilegale („circuitul” unei fițuici, suflatul); • finalismul accentuat al comunicării subordonate prioritar obiectivului didactic urmărit. De aici libertatea limitată a partenerilor, profesori și elevi, de a alege conținuturi ad-hoc; • animarea selectivă a partenerului Ă clasă/elev Ă în funcție de reprezentările
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
formează. Un bun pedagog este mai ales cel care știe să se servească și să servească sistemul motivațional al persoanei (Mucchielli, R., 1982). Dacă modelul tradițional avea tendința de a utiliza motivațiile extrinseci (evitând factorii de distragere și mobilizând atenția spontană), sau să provoace motivații intrinseci, mai mult sau mai puțin anticipate și bazate pe interese de lungă durată, perspectiva umanistă privilegiază motivația intrinsecă creată de interese spontane și plăcerea acțiunii. Utilizarea diverselor categorii motivaționale se completează prin crearea și gestiunea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
tendința de a utiliza motivațiile extrinseci (evitând factorii de distragere și mobilizând atenția spontană), sau să provoace motivații intrinseci, mai mult sau mai puțin anticipate și bazate pe interese de lungă durată, perspectiva umanistă privilegiază motivația intrinsecă creată de interese spontane și plăcerea acțiunii. Utilizarea diverselor categorii motivaționale se completează prin crearea și gestiunea situațiilor motivante, numite și „situații de tracțiune”1 (Geissler, E. , 1977) Aceste acțiuni de sensibilizare exercită o presiune asupra individului sau grupului care se formează. Esențialul este
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
această situația inedită, porumbeii au integrat în mod spontan ambele comportamente învățate și au alcătuit o secvență de comportamente care nu au fost practicate anterior cu alte cuvinte, comportamente inovatoare. Se explică, astfel, că un comportament inovator reprezintă rezultatul integrării spontane a comportamentelor dobândite anterior. Epstein (în publicații periodice) a oferit câteva demonstrații de integrare a trei sau chiar cinci comportamente atipice. Împingerea unei cutii nu reprezintă un comportament specific porumbelului - totuși, el nu posedă membre superioare. Cimpanezii lui Kohler (1925
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
nu reprezintă un comportament specific porumbelului - totuși, el nu posedă membre superioare. Cimpanezii lui Kohler (1925) au fost supuși la o probă similară, iar comportamentele intuitive de nivel superior provocate au putut fi explicate în termeni operaționali și de integrare spontană a comportamentelor învățate anterior. Trebuie să recunoaștem că o asemenea abordare nu explică desfășurarea efectivă a procesului de integrare. Epstein a demonstrat modalitatea în care comportamentele distincte ale unui porumbel înfometat pot fi controlate prin „festinul porumbelului”, însă integrarea acestor
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
porumbel înfometat pot fi controlate prin „festinul porumbelului”, însă integrarea acestor comportamente este clar explicată prin prezența unui tip de cogniție similară proceselor asociative deseori atribuite insight-ului creativ (Mednick, 1962; Runco, 1985). Există, de asemenea, o dilemă cu privire la aplicabilitatea „integrării spontane” proprie gândirii intuitive a porumbeilor la comportamentul uman. Teoria generativității a lui Epstein (în publicațiile periodice de specialitate) are o corespondență directă la comportamentul uman. Deși menține același focus operațional pe comportamentul măsurabil, ea caracterizează comportamentul prin inovație, fluiditate și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
trebuie prin urmare să aleagă între exercitarea unui control excesiv sau potențarea spontaneității și a motivației intrinsece implicate de performanțele creative. Controlul moderat (prin urmare, limitat) ce domină cercetările experimentale actuale poate reflecta tendința de a evita anularea comportamentelor creative spontane. Cel mai pronunțat control în cercetarea experimentală a creativității este realizat în studiile operaționale. Din acest motiv, am sugerat anterior că studiile care recurg la manipularea comportamentului inovator observabil (de exemplu, Pryor et al., 1969) reprezintă probabil, cele mai pertinente
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
idei ca reacție la anumite cerințe prestabilite), fluența asociativă (capacitatea de a enumera cuvintele asociate cu un cuvânt dat) și fluența formulării (capacitatea de a organiza cuvintele în expresii sau propoziții). La rândul ei, flexibilitatea poate fi împărțită în flexibilitate spontană (capacitatea de a fi flexibil, chiar și atunci când nu este nevoie) și flexibilitate de adaptare (capacitatea de a fi flexibil atunci când e nevoie, ca în anumite tipuri de rezolvare a problemelor). Guilford a elaborat mai multe teste de creativitate, care
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]