2,760 matches
-
, revistă care apare la București sporadic, din aprilie 1993. Colegiul redacțional: Victor Parhon (redactor coordonator), Oana Petrică (secretar general de redacție), Sanda Tașula. D. își propune „cultivarea valorilor spirituale românești”, a „datinilor, tradițiilor și moralei creștine”, în afara oricărui partizanat politic (Victor Parhon, Înainte de toate să folosească
DATINI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286700_a_288029]
-
accepte două imperative: pe de o parte, ei se vor asigura că, pe măsură ce producția lor cumulată crește, costurile vor scădea În ritmul corespunzător curbei experienței activității. Dacă nu se Întâmplă astfel, gestiunea lor este ineficientă, iar acumularea experienței se regăsește sporadic În costurile; pe de altă parte, firmele trebuie să-și asigure un segment de piață dominant În domeniul lor de activitate, astfel Încât să aibă producția cumulată cea mai importantă, experiența cea mai mare și, deci, costurile cele mai mici. În
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
antologie a prozei fantastice românești. De asemenea, a colaborat la volume colective de studii (Studii literare. Din istoria presei culturale și literare române, Dicționar analitic de opere literare românești) și a tradus din Walter Scott. După 1990 a mai semnat sporadic Juvenal Popescu sau Sever Arieșanu. Proza fantastică românească reprezintă prima sinteză consacrată acestui gen în literatura română, fiind elaborată cu intenția mărturisită „de a oferi fantasticului românesc o perspectivă categorială unitară”. În secțiunea teoretică, extinsă la „amploarea unei adevărate introduceri
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
cazul să le acordăm o importanță prea mare - căci, de exemplu, cu ce a scăzut maestrul Aron Cotruș dacă un pseudo-critic i-a declarat opera poetică bună de aruncat la coș” (Critică și critici, 2/1956). În sumar e inclusă sporadic și o pagină dedicată cronicilor și studiilor de artă plastică (V. Cioflec, Ștefan Luchian, N. Grigorescu, G. Oprescu, Ion Andreescu, Valerio Mariani, Eugen Drăguțescu), remarcabilă fiind și iconografia, care aparține, în bună măsură, lui Eugen Drăguțescu. Unul dintre scopurile revistei
CARPAŢII-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286125_a_287454]
-
este consacrat articolelor cu caracter politic, social, istoric, propagandistic (de extremă dreapta), în vreme ce problematica literară apare rar, mai mult în polemici, amendând adeseori violent colaborarea exilului cu regimul comunist din țară, iar știrile și informațiile culturale din rubrica „Ecouri” sunt sporadice (Centenarul Eminescu, 1989). Principalii colaboratori sunt acum Radu Ghinea, Michael Sturdza, Platon Chirnoagă, Ion Bichola, Faust Brădescu. Rubrica „Note asupra cărților”, succintă, este susținută de Traian Popescu. Versurile semnate de Ion I. Mirea și Vasile Posteucă ocupă, de asemenea, un
CARPAŢII-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286125_a_287454]
-
almanahuri și calendare, „Foaia diecezană”, „Drapelul”, „Luceafărul”, „Familia”, „Tribuna”, apoi, după Unire, la „Arhivele Olteniei”, „Semenicul”, „Banatul literar”, „Calendarul românului”, „Almanahul Banatului” ș.a. Debutează editorial cu Poveștile Bănatului (I, 1893). Urmează alte volume, care conțin cu precădere basme, dar și, sporadic, legende și snoave. Nu sunt neglijate nici baladele. Din păcate, entuziasmul de culegător al lui C. nu este echivalat și de grija pentru păstrarea autenticității materialului adunat, îndeosebi în ce privește fidelitatea lingvistică. Meritul său rămâne acela de a fi făcut cunoscute
CATANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
unor scriitori de prestigiu n-a rămas fără răspuns, printre colaboratori numărându-se N. Iorga, E. Lovinescu, Lucian Blaga, G. M. Zamfirescu, Sextil Pușcariu, Gala Galaction, Ion Agârbiceanu, Victor Eftimiu, O. Goga, Ion Pillat, Hortensia Papadat-Bengescu, C. Rădulescu-Motru. După 1930, sporadic, sub semnături lipsite de importanță, își fac loc și câteva declarații de adeziune la politica de dreapta, mussoliniană. În mai bine de două decenii de apariție, în revistă pot fi întâlnite numele lui Mihail Dragomirescu, D. Murărașu, G. Baiculescu, G.
CELE TREI CRISURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286161_a_287490]
-
net anticomunist. Rubrici obișnuite sunt: „Creionări”, „Centrul politic”, „Centrul economic și social”, „Din șapte zile”. Între semnăturile mai importante, se disting cele ale lui Aron Cotruș, Ștefan Dragu, Ion Băleanu, N.N. Diaconescu, T. Mihailovici. Partea literară este redusă. Cronicos semnează sporadice Însemnări literare, iar Ion Băleanu ia apărarea lui Mircea Eliade în prigoana pornită împotriva lui. Apar și unele note despre mișcarea teatrală. Este notabil un scurt interviu cu E. Lovinescu (numărul 3). Alte interviuri sunt luate lui Al. T. Stamatiad
CENTRUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286165_a_287494]
-
proză umoristică, Noaptea de fericire (1944; Premiul pentru proză al Editurii Cugetarea). Scriitorul, funcționar la Ministerul Artelor și Cultelor (1923-1929), bibliotecar și referent la Ministerul Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale (1929-1944) și secretar general al Uniunii Scriitorilor Democrați (1944-1949), a publicat sporadic în „Tiparnița literară”, „Cuvântul”, „Universul”, „Caietul de poezie al «Revistei Fundațiilor Regale»”, „Dimineața”, „Facla”, „Adevărul”, „Viața literară”, „Azi”, „Lumea românească”, „Mișcarea literară”, „Reporter”, „România literară”, „Ramuri” ș.a. A lăsat două cărți pentru copii și, în 1966, și-a retipărit versurile
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
are însă loc în 1928, în „Arhivele Olteniei”. Semnează și A. Craiov, Figaro, Ky-Res-Ku (Jiji). Colaborează la „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Gândirea”, „Convorbiri literare”, „Universul literar”, „Revista Fundațiilor Regale”, „România literară” ș.a. Între 1933 și 1935, scoate revista „Litere”. Sporadic a scris și articole culturale, proză scurtă, epigrame. În 1939 îi apare volumul de versuri Finister, pentru care primește, din partea Fundațiilor Regale, Premiul Scriitorilor Tineri. C. este autorul unei poezii reflexive, abstracte, de o tonalitate gravă. Călătoria, temă proprie poemelor
CHIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286204_a_287533]
-
Universității din București, avându-i ca șefi de catedră pe D. Caracostea, Tudor Vianu și G. Călinescu. Își susține doctoratul în 1945, cu teza Poporanismul. Geneză. Evoluție. Ideologie. Debutează cu poezie în revista liceală „Unirea” (1933); alte poezii îi apar sporadic în „Gândirea”, „Națiunea”, „Viața românească”. Debutul în publicistică și-l face la revista „Cadran” (1939), cu un medalion despre A.I. Herzen. A mai colaborat la „Fapta”, „Gazeta literară”, „Jurnalul literar”, „Veac nou”, „Viața Basarabiei”, „Limbă și literatură”, „Litere și arte
CIOBANU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286241_a_287570]
-
în dialog și se lansează vedete. Fapt relevant pentru lenta maturizare și emancipare a culturii românești, pentru defazările din literatură și societate, deopotrivă, în raport cu Europa Occidentală, în spațiul nostru instituția c.l. apare târziu. Dacă istoria literaturii române reține funcționarea sporadică și restrânsă numeric a saloanelor literare, ea este în orice caz, până la revoluția de la 1848, apanajul exclusiv al aristocrației. Saloane și serate literare frecventează și susțin Gh. Asachi, V. Alecsandri, M. Kogălniceanu, C. Negruzzi, Al. Russo, C. Negri, D. Bolintineanu
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
Mistere”, „Muzică”, „Despre literatură”, „Teatru”, „Plastică” „Reviste”, „Efigii”, „Figuri reprezentative”, semnate, printre alții, de Gh. Cardaș, Isaiia Răcăciuni, Gr. Veja, N. I. Herescu, Mihail Dragomirescu, T. Ulmu. Medalioane literare și succinte fișe bibliografice ale scriitorilor români apar la rubrica „Portrete contemporane”, sporadic intitulată și „Efigii”, „Portrete literare” sau „Figuri reprezentative”. În 1924, Tudor Arghezi semnează ciclul de tablete Spini de hârtie: Necrologul lui Pussy (6), Câinele și omul (69), Pedeapsa cu biciul (70), Ave Maria (72), În faiton (75), iar Mihail Dragomirescu
CLIPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286300_a_287629]
-
puternice”, notează autorul - p. 264) și nu au reușit să-și „promoveze” produsul lor teoretic pe piața ideilor sociale și politice europene. Așa se face că teoria formelor fără fond nu este cunoscută și nu se bucură decât de recunoașteri sporadice din partea unor cercetători care au analizat procesul de modernizare a spațiului sud-est european. Bibliografie Marino, A. (1996). Politică și cultură. Pentru o nouă cultură română. Iași: Editura Polirom. Grigore Georgiu Allan G. Johnson Dicționar Blackwell de sociologie: ghid de utilizare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
îmbrățișat forma poeziei de meditație, parenetică, în fine epică. Poezia profană premodernă a avut un ciclu didactic, a cuprins polemici în versuri, satire portretistice, manifeste în versuri, ca și poezie de amor. Docte capitole examinează concepția și viziunea acestor compuneri sporadice ale începuturilor, tatonări ce trebuie apreciate strict istoric, pentru că rolul lor a fost unul precumpănitor didactic, o perspectivă critică asupra poeziei apărând abia în primele decenii ale secolului al XIX-lea. A. urmărește periplul poeziei începuturilor, de la „poezia-trudă” la „poezia-divertisment
ALEXIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285250_a_286579]
-
alienație mintală. Boala îl va chinui, cu intermitențe, până la sfârșitul vieții. Ediția definitivă, alcătuită de autor în 1863, Meditații, elegii, epistole, satire și fabule, cuprindea și Memorial de călătorie. A. este obligat să se retragă din viața publică; îi apar sporadic producții neconcludente. Pentru fiica sa, Angelina, a tradus din Ed. Laboulaye Povești albastre (1872). În 1882 „Cimpoiul” îi tipărea traducerea primelor trei cânturi din Ierusalimul eliberat de Torquato Tasso. Primul poet român, precedând în aceasta pe Eminescu, la care actul
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
preluată apoi de speculația mistico-filosofică a Evului Mediu, de unde pătrunde în cele din urmă în vorbirea curentă. În decursul acestei evoluții, "cartea lumii" a fost uneori laicizată, adică abătută de la originea sa teologică; dar astfel de cazuri sunt cu totul sporadice". Un comentariu util pe marginea acestei metafore poate fi găsit și în și Valeriu Gherghel, Porunca lui rabbi Akiba, Editura Polirom, Iași, 2005, capitolul Ce citesc îngerii, pp. 110-114. Autorul neagă proveniența sintagmei din Confesiunile Sfântului Augustin (XIII, 15, 16-18
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
preluată apoi de speculația mistico-filosofică a Evului Mediu, de unde pătrunde în cele din urmă în vorbirea curentă. În decursul acestei evoluții, "cartea lumii" a fost uneori laicizată, adică abătută de la originea sa teologică; dar astfel de cazuri sunt cu totul sporadice". Un comentariu util pe marginea acestei metafore poate fi găsit și în și Valeriu Gherghel, Porunca lui rabbi Akiba, Editura Polirom, Iași, 2005, capitolul Ce citesc îngerii, p. 110-114. Autorul neagă proveniența sintagmei din Confesiunile Sfântului Augustin (XIII, 15, 16-18
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
dureroase, de care au parte copiii prematuri, la care se adaugă ambianța mereu stresantă în care stau, prin excedent de lumină și poluare sonoră, transformă terapia lor intensivă într-una invazivă. îndulcirea perioadei nu se poate realiza decât prin prezența sporadică, dar extrem de binefăcătoare a părinților, care deși nu pot avea un contact nemijlocit cu bebelușul, constituie un suport emoțional inegalabil. Din fericire după anul 1986 (apud D. Chamberlain, 1995), au încetat acele manevre medicale barbare care supuneau copiii prematuri unor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
trăiește din cules tot timpul există ceva util în mediul înconjurător. Gesturile umile ale conservării și agoniselii arată caracterul permanent accesibil al resurselor. Poetul se mișcă într-un teritoriu "plin". E un spațiu saturat, în care capacitatea productivă nu e sporadică, calificată de "șansă" sau "hazard", ci uniformă, neîncetată, continuă. Împotriva unei definiții romantice a poeziei ca dotare rară a unui caracter, Fundoianu descrie prin sărăcie o banalizare a dispoziției poetice. Nu e ceea ce apare în virtutea unei emergențe revoluționare, ci ceea ce
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a acestui domeniu, există articolul clasic al lui César Domínguez, "Literary Emergence as a Case Study of Theory in Comparative Literature", CLCWeb: Comparative Literature and Culture, vol. 8 (2006), nr. 2, <http://dx.doi.org/10.7771/1481-4374.1304>. 8 Sporadic, îl regăsim și înainte de Mumuleanu. De pildă, în prefața la manuscrisul lui Vasile Aaron, Reporta din vis, evocând aceeași neliniște legate de capacitățile spontane ale unei culturi inferioare: "Agiunge limba românască la atât, cât să să poată într-însa face
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
anumite boli: "culegeți florile de romaniță și mușețel, uscați-le la soare și puneți-le într-un săculeț sau cutie. Ceaiul de romaniță este foarte bun pentru tusă și răceală"691. Pe lângă aceste rubrici constante, au existat și materiale apărute sporadic, referitoare la "sfaturi pentru agricultori", în care li se aduceau la cunoștință țăranilor diferite informații despre pregătirea pământului pentru însămânțare sau despre diferite plante, cum ar fi porumbul (păpușoiul)692. Recomandările practice vizau un spectru larg, aici fiind incluse și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
publicate (adică acestea să fie în concordanță cu învățătura Bisericii). Revistele franciscane sau ale unui alt ordin erau concepute și după îndrumările date de responsabilul respectivului ordin. Au existat mai multe încercări de unificare a presei catolice din România, însă sporadic s-a reușit parcurgerea câtorva pași în această direcție. Unirea revistei de la Iași Sentinela catolică (devenită ulterior Dacia creștină) cu Farul nou, cu scopul de a crea un ziar catolic puternic în capitala țării a reprezentat o reușită în încercarea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
reprezinte pe toți catolicii din România, dar ele nu s-au materializat; nici crearea unor instituții media la nivel național n-a avut mai mult succes). Înființarea unor organisme precum Institutul "Presa Bună" din Iași (și altele) au reprezentat victorii sporadice și efemere în dezvoltarea și profesionalizarea presei catolice din România. Totuși, ele nu au reușit să depășească bariera confesională, rămânând la nivelul publicațiilor religioase clasice, în care nu erau tratate subiecte politice (deși Vaticanul a dorit înființarea unor ziare care
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
daily paper in the capital of our country to represent all the Catholics from Romania. In addition, there were not created any national media institutions. The settlement of some institutions like The Institute "Presa Bună" from Iasi (and others) represented sporadic accomplishments as far as the development of the catholic press in Romania is concerned. However, they did not manage to exceed the confessional barrier, treating only classical religious themes, without writing about political topics (although the Vatican wanted some newspapers
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]