2,056 matches
-
putere să văd și lucrări de El Greco, Goya, Murillo - alți trei mari spanioli. Ne întâlnim cu colegii noștri din România. Sunt la fel ca noi: fericiți și obosiți. Mergem să mâncăm în cafenelele de la subsolul muzeului. Lume multă și hămesită, stoarsă de vlagă, de parcă a tras la plug. Mănânc prost și destul de scump. După masă, mai am energie să văd, împreună cu VITALIE CIOBANU și Andrei Bodiu, doar sala cu lucrările pictorilor flamanzi. În cele din urmă, renunț. Simt că nu mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
remarcabil decât oricare dintre noi, trăitorii de azi, sau nu e decât aura pe care i-au atribuit-o urmașii, scoțându-l din rândul muritorilor banali și inexpresivi? VASILE GÂRNEȚ: Abia la hotel am simțit cât de mult m-au stors peregrinările prin labirintul de la Expo și plimbarea prin Hanovra. Orașul este mai spațios decât Dortmundul, iar rețeaua de magazine - impresionantă. După-amiază sunt programate câteva întâlniri în oraș, lecturi ale scriitorilor din Trenul Literaturii, dar o ploaie rebelă și, apoi, o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
profesorul: Da, am fost acolo, dar nu în persoană. De fapt, ce importanță mai are aceasta, de vreme ce am putut asista la aventura chaplinescă a unui încasator de biruri, cu picioarele cam scurte, făcând pe cascadorul pentru a întoarce împătrit sumele stoarse de la contribuabili. La întoarcere, o scurtă oprire în cazarma avariată, plină de găuri de obuz, în care se preumblă alene, la mică distanță unii de ceilalți, polițiști evrei cu alură de Robocopi și presupuși polițiști palestinieni cu ținuta neglijentă și
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
poate fi dus de nas și care știe în sfârșit să privească lucrurile în față", nu-i cumva domnul acela trist sau poate omul încă îndemânatic pe care-l întâlnim în fiecare dimineață în oglindă atunci când ne bărbierim: chițibușar, cărpănos, stors de vlagă înainte de vreme, prost plătit, econom, temător de viitor, îngrijorat de mărimea pensiei și de starea prostatei lui? Pare să existe, variabilă în funcție de temperament, o marjă de eroare dincoace de care, odată cu încetarea dereglărilor bunului-simț, demarajul matinal se gripează
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
fără consimțământul înaintașilor noștri, de Poarta suzerană, care, în virtutea vechilor capitulațiuni cu Domnii Moldovei, n-avea dreptul de a înstrăina nici o palmă de loc din pământul țării. Declarațiile de mai târziu ale părinților noștri nu pot avea putere legală, fiind stoarse de usurpatori de la o populație robită și dezbrăcată de dreptul ei firesc de a se rosti liber asupra soartei sale politice. Astăzi, când una din Puterile Contractante, Austria, s-a prăbușit sub greutatea păcatelor și crimelor ei seculare, noi, urmașii
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
numeau Kulturvolk. Dar să revenim la începuturile ocupațiunii. Din ziua dintâi cerură o aprovizionare abundentă pentru 45 000 de oameni, imposibil de furnizat în lipsa de comunicații cu provincia și în sărăcia Capitalei. Emil Petrescu protestă și declară că nu va stoarce niciodată populația ca să poată răspunde la această exigență. Stolzenberg bătu cu pumnul în masă, zicându-i: „Uiți că suntem învingători și că învinșii trebuie să se supună“. „Puteți să-mi trageți un glonț, dar nu să mă supuneți la un
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
orei germane și anunțând [introducerea] stilului nou. Pentru aceasta din urmă ne părea rău că n-o făcuseră ai noștri. Se instalau pentru timp îndelungat. Luau toate localurile mari. Mai ales la exportul aprovizionărilor se gândeau. Proiectau să sugă, să stoarcă și măduva din țara aceasta bogată. [Mai târziu făcuseră cuptoare pentru afumatul porcilor, pă sărilor și peștelui de lux, pentru uscatul fructelor; ungeau ouăle cu vaselină, făceau marmelade de poame și boabe de măceși, tescuiau jirul fagilor pentru grăsime, scoteau
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pe noi, obișnuiți cu rezerva așa de mare a țăranului și, mai ales, a țărancei din Vechiul Regat. O bătrână a dat principesei Ileana trei ouă roșii păstrate de la Paște, un țăran a pus pe rege să guste must proaspăt stors din struguri conservați cu artă din toamna trecută; depunând paharul și sticla la picioarele lor, a zis: „Vă las și sticluța cu ce a mai rămas“. Simțeai deslușit că în acea clipă și-ar fi dat și viața de ar
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
deschis prietenilor, curios de toți și de toate, Manolescu prezintă asemănări de comportare socială cu Lovinescu. Atât că nu e sedentar cum era mentorul Sburătorului. Lovinescu afla ce se întâmpla în lume de la nenumărații săi vizitatori zilnici, iscodiți cu voluptate, storși de noutăți. Manolescu află făcând el vizite și află mult fiindcă umblă mult, trecând prin variate medii între care uneori construiește punți. Fire luptătoare și dominatoare, Manolescu a devenit neînchipuit de repede un lider, fără ungere oficială, al comunității noastre
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
în nuce în aceste scrieri, dar că Machiavelli rezultat [apoi] a fost dezbrăcat de multe calități esențiale. Jean-Jacques Marchand, Niccolò Machiavelli. Îl primi scritti politici (1499-1512). Nascita di un pensiero e di un stile, Padova, 1975, un studiu exemplar, a stors cât de mult a fost posibil din lucrările timpurii, dar a găsit mai mult stile decât pensiero. 9 Piero Pieri, Îl renascimento e la crisi militare italiană, Turin, 1952. Felix Gilbert, "Machiavell: The Renaissance Art of War", în The Makers
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
sunt eu? întrebă dânsul cu îndoială. Nu se văzuse nenorocitul în oglindă cine știe câți ani, încât nu-și mai aducea aminte de propria lui față. Eu unul păstrez și acum în părete, lucrată în cridă 160 neagră cu estompa, figura lui stoarsă de sărăcie, brăzdată de ani, acoperită cu o barbă și un păr în care pieptenele n-a intrat niciodată, și nu puțină plăcere îmi face și astăzi vederea acestui desen, care îmi amintește timpul petrecut de noi în atelierul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de romane și tragedii franceze și germane din cetirea cărora înmagazinasem o sumă de impresiuni. Îmi aduc aminte ce colosală întipărire a făcut asupra mea romanul lui Bernardin de St.-Pierre, Paul et Virginie, și câte lacrămi tainice mi-a stors din ochi. Nu mai vorbesc de Goethe, Schiller, Dante, Tasso etc., din operile cărora și astăzi mi-au ramas pasaje întregi încrustate în memorie. Cu toate acestea, nu am simțit nici un îndemn de a-mi încerca și eu norocul cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Început. Dar să revenim la cazul Braziliei, portdrapelul problemei. O țară cu mari plantații de trestie de zahăr, din care rezultă cantități mari de melasă și deșeuri lemnoase, ambele poluante ca atare. Fermentarea melasei și distilarea etanolului folosind tocmai tulpinile stoarse drept combustibil elimină ambele surse de poluare. Brazilia a făcut și al doilea pas, adică constituirea de plantații energetice, deci cultivarea trestiei de zahăr anume pentru asta. Și, pentru că orice plantă ce acumulează substanță de rezervă, pe care noi o
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În toate acestea, mai precis În ceea ce se vede? Desigur, există oameni necăjiți. Și ei trebuie ajutați. Dar cum să-i deosebești de “salariații” de la Milogul SRL? Pentru că - nu-i un secret pentru nimeni - există o industrie subterană menită a stoarce, bani nu altceva, de la cei ce-și caută un loc În rai. Și sunt destui. Chiar dacă pare ciudat, eu Însumi am trăit o astfel de experiență când, la nici o săptămână de ghips atârnat de picior, dar obligat să ajung la
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și cea a ofertei. O parte fără cealaltă nu poate exista. Note 1. O cleptocrație este definită aici ca un stat perceput de conducătorii lui doar ca o unitate de maximizare a profitului și condusă ca o afacere desemnată să stoarcă cele mai ridicate chirii posibile de la subiecții lor, acești conducători neavând altă preocupare decât propria lor putere. Aceasta diferă de definiția lui Grossman care, într-un context care pune statele în competiție cu criminalii organizați ca furnizori de servicii publice
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
aristocrație autohtonă, dar originile și drepturile ei erau controversate. Prin secolul al optsprezecelea se crease totuși o situație în care boierii dețineau controlul asupra pămîntului, care era lucrat de țărani supuși lor sau de robi și de la care proprietarii moșiilor storceau din cînd în cînd, fără termene fixe, sume mari de bani. Cum s-a ajuns practic la o asemenea situație nu este limpede. Cu toate acestea, începînd din secolul al șaisprezecelea, boierii și mînăstirile și-au putut întări pozițiile atît
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
să fi avut o configurație anatomică apropiată celei de bot de arici, lucru preluat de tradiția orală a obștii și împământenit cu mult respect între semeni. Cu bunicul mă întâlneam destul de puțin și doar seara când revenea acasă ostenit și stors de muncă. Noi, nepoții, ne adunam grămăjoară în jurul său, ne așeza pe genunchii săi trudiți de munca câmpului, ne cântărea pe fiecare din priviri și ne spunea de fiecare dată același lucru: „Țineți minte, iubiții lu’ tataia, voi să învățați
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
fi încercat, nu putea spune nimic pentru că, cu siguranță, vocea l-ar fi trădat, iar corpul său se lipise de zidul bucătăriei de vară, încercând să găsească sprijin. Uneori, preț de câteva momente, fericirea te face neputincios, te înmoaie, te stoarce, prin emoția extazului produs, dar apoi îți dă aripi și împlinire substanțială. Fusese un examen dificil, concurența acerbă, aproape 17 pe un loc, dar tot tata mă învățase un lucru esențial: „Tată, nu te raporta la numărul de locuri și
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
a cerut-o. Indice de personalitate, altruismul. Doamna doctor Tatiana Samoilă, medic primar specialist, interne, în cadrul Spitalului Municipal de Urgență, Pașcani. Ne-am cunoscut prin intermediul copiilor noștri și am legat o prietenie sinceră și durabilă. Au fost chiar momente când, stoarsă de neputință și durere fizică am ajuns la spital, în garda doamnei doctor; acolo însă credințele noastre comune au spulberat neliniștea și au adus speranța. Indice de personalitate, modestia. Domnul doctor, Eugen Târcoveanu, profesor doctor la Universitatea de Medicină și
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
rupe, Beldie, mi-o... rupe nemții când or vedea-o așa de frumoasă... Lasă-mă-n pace cu telegramele tale! Dă și tu ordine cum te-o tăia capul! și mă-ntorceam atunci la telegraful și telefonul poștei, lângă oficianta stoarsă de neodihnă, unde primeam și distribuiam, cu rectificările necesare situației deplasărilor zilnice, ordinele, unele nemaicorespunzând tragicelor momente, ale Marelui Car tier, având harta pe masă, păstrată și azi În „muzeul“ fami liei mele, cu toate Însemnările ei evocatoare, după atâția
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nu s-a terminat totuși așa de rău cum îmi trecea mie prin cap în momentele ălea de groază că o să se termine: doamna Duțulescu s-a îndurat și a intrat în casă, eu m-am dat jos, dar eram stors, tremuram tot, ca o piftie. Altă pățanie nefastă: într-o bună zi, am luat un unu cât mine de mare la geografie, eu, care consideram că e sfârșitul lumii atunci când întrerupeam șirul de cinciuri cu vreun patru nefericit. Era o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
meci, și nimeni nu se uita pe fereastră la băiatul care plutea lin printre blocurile cu zece etaje. Codin Antonescu a învins toate cele patru tomuri ale marelui roman al lui Tolstoi în treizeci și șapte de zile. La sfârșit, stors de puteri, însă mulțumit că biruise, a stat în fața oglinzii două ceasuri. De dincolo de sticlă nu-l mai privea un puști cu nasul plin de bubițe, furios pe tot ce vedea, ci un ostaș roman cu pieptul plin de zale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
suflete pentru Dumnezeu. „Fără iubire și fără jertfă, obișnuia să zică Pr. Rotaru, noi nu suntem nimic!” Mai târziu, când după ani de zile de muncă neobosită ca păstor al satului Barticești, el s-a îmbolnăvit grav, boala l-a stors ca pe o lămâie. În cele zece luni de spitalizare, Pr. Mihai a știut să suporte niște dureri foarte mari, cu un curaj și cu o seninătate care îi uimea pe toți cei din jurul său. Odată un preot de la Oradea
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
cu seamă despre Alby - marea dragoste a vieții sale, de la Cluj -, despre Alby cel dulce și flușturatec, hărăzit cu darul miraculos al prefacerilor scenice, cel care încânta publicul clujean în rolul spiridușului Puck din acea faimoasă „noapte de vară“, sau storcea lacrimile tuturor spectatorilor sub chipul duiosului Mihály din Fii bun până la moarte a lui Zsigmond Móricz. Despre Alby care, în ușurătatea lui imaterială, i-a sfărâmat inima de atâtea ori și pe care, tocmai de aceea, l-a iubit nespus
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
primul război mondial, bunicul meu a fost soldat, a ajuns prizonier și și-a cioplit acolo un joc de șah. În lagăr, bunicul începuse să piardă smocuri întregi de păr, iar frizerul companiei i-a tratat pielea capului cu sevă stoarsă din frunze. Frizerul avea o patimă - juca șah oricând și oriunde apuca. Luase cu el la război jocul de șah de-acasă. În neorânduiala vieții de pe front, frizerul pierduse șapte dintre piesele jocului său de șah. Când jucai cu el
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]