2,915 matches
-
care statul sovietic a Început să-i exporte prin 1945, după ce i-a crescut și i-a fasonat timp de peste două decenii, perioadă În care moda masculină din străinătate avusese destul timp să se schimbe, și prin urmare simbolul unei stofe folosite la infinit nu mai putea provoca decât un dispreț necruțător (așa cum s-a Întâmplat după război În Anglia când o celebră echipă sovietică de fotbaliști s-a Întâmplat să apară la paradă În civil). 4 Foarte curând m-am
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
elan Daniil, Răbdare fiule! Nici o împărăție n-a durat numai prin sabie. Istoria ne-a tăbăcit cu atâta suferință, că avem tăria de a îndura, de a răbda... Timpul meu n-are răbdare! spune Ștefan plin de neastâmpăr. N-am stofă de mucenic să aștept "Plinirea vremii"... Eu vreau ca vremea aceea să vină aici, azi, acu! Să te audă Dumnezeu. Am visat catedrale... Da' bisericuțele noastre ce au? ridică el fruntea cu mândrie. Mi-a fulgerat un gând, Sihastre!... De-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ducea la „topit”, o punea la uscat, o „melița”, o făcea fuior, o torcea și ne făcea căptușală pentru hainele groase pe care le purtam iarna. Din lâna oilor ne făcea flanele, mănuși și ciorapi prin împletirea firului, dar și stofe pentru haine călduroase, țesute și apoi date „la piuă”. Mai rar, iarna „alegea” la covoare sau, printr-o „năveditură” specială în patru ițe, țesea „macaturi”. Seara, și vara și iarna, noi copiii cădeam de somn și adormeam, iar mămica lucra
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
s-a sfiit să se ducă la ea acasă, pentru ca să ceară vești despre mine. După terminarea războiului erau lipsuri mari, sărăcie peste tot. Nu aveam nici îmbrăcăminte nici încălțăminte. Mămica a țesut lână în lână, în patru ițe, afăcut o stofă, pe care a piuat-o și pentru a pune căptușală la sacoul acela și-a dat singura cămașă pe care o mai avea, din cânepă țesură. În inima mamei mele am aflat împlinirea, trăirea tuturor însușirilor iubirii adunate de sfântul
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
o vestimentație elegantă, dar sobră, și în general să aveți un aspect îngrijit, a completat tânăra care îi însoțea pe cei doi activiști. Tovarășa cea tânără s-a ridicat în picioare, special pentru a-i putea admira costumul impecabil, din stofă fină cu fusta puțin peste genunchi. Bluza din mătase se asorta în mod plăcut cu taiorul. „Dar de unde să am eu așa un costum?”, am gândit, privind-o cu acea invidie de care e în stare doar o femeie atunci când
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
casă și dat la piuă); bărbatul purta opinci, ițari din cânepă, de in, aba pe timp rece, pantaloni din șiac iarna, suman sau cojoc, pe cap pălărie și căciulă (cușmă). Cu timpul s-au făcut modificări în port prin apariția stofelor, a modei care a prins și la Hlipiceni. La fel se respectă obiceiul și pentru înmormântare ducându-se mortul în cimitirul satului cu îndeplinirea celor impuse de credință. De Ispas, ca și de hramul satului, de Sfântul Nicolae, se fac
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
casă și dat la piuă); bărbatul purta opinci, ițari din cânepă, de in, aba pe timp rece, pantaloni din șiac iarna, suman sau cojoc, pe cap pălărie și căciulă (cușmă). Cu timpul s-au făcut modificări în port prin apariția stofelor, a modei care a prins și la Hlipiceni. La fel se respectă obiceiul și pentru înmormântare ducându-se mortul în cimitirul satului cu îndeplinirea celor impuse de credință. De Ispas, ca și de hramul satului, de Sfântul Nicolae, se fac
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
de răzbunare prin jafuri piraterești, întinse până la începutul secolului al XVIII-lea. Tortuga devine, între timp, o piață de desfacere pentru carne și pentru mărfurile capturate de pe vasele franceze, olandeze și engleze. Mari cantități de alcool, praf de pușcă, tutun, stofe și obiecte prețioase se scurg dinspre Peninsula Iberică și Indiile Orientale spre Tortuga, aduse de navele comerciale interesate sau de cele interceptate și jefuite de bucanieri pe rutele galioanelor spaniole, dinspre Americi spre Europa. Oricum, atacurile asupra masivelor nave spaniole
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
umor tipic venețian, scuturând capul, tergiversa: «Asta nu, chiar un 6 nu pot să-i dau». «Dar hai - insista don Scapini -, încearcă să înțelegi că acest tânăr a făcut doi ani de armată și, apoi, te asigur, că aici e stofă bună de preot sfânt. Sunt sigur că vă face foarte mult bine chiar dacă nu va știi de minune matematica sau greaca». «Dragul meu și stimatul meu prieten - a spus tânărul profesor cu un zâmbet ironic -, 6 nu pot să-i
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
caritabilă față de toți. Suferea de chinuri interioare și de scrupule, dar a depășit totul prin marea și solida ei credință. O altă soră excepțională a fost Maria Galbusera. Femeie cu un temperament forte și de o vastă erudiție, care avea stofă de adevărată fondatoare. Educatoare la Milano. La 29 de ani, s-a transferat la Verona pentru a se îngriji de cei patru fii ai fratelui său rămas văduv. Zelul ei nu se epuiza în acest serviciu. Vizita spitalele, închisorile și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
ajută-ne!». Și ori de câte ori un binefăcător trimitea ceva, obișnuia să spună: «Providența a trimis, Providența a dat!». «De unde vin aceste mobile?». Au venit prin Providență. Cine a trimis căruța aceea cu cartofi?». A venit prin Providență. «Și aceste suluri de stofă pentru a face haine băieților?», Le-a trimis Providența. «Providența ne dăruiește, pentru duminica viitoare, o excursie în satul din... cu prânzul, oferit de populație», spunea băieților. Și sutele și mai mulți de Copii Buni mulțumeau cu bucurie, nu unui
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
dealtfel, pigmentat acesta cu știuta exhibiție artistică. Mihnea povestește, de exemplu, în Pleacă berzele, că în India osândiții la moarte sunt executați cu un parfum scos dintr-un lotus albastru ce crește pe malul Gangelui, într-o odaie tapetată cu stofe groase de brocart, mobilată cu paturi de abanos. N. DAVIDESCU Primele poezii ale lui N. Davidescu, La Fântâna Castaliei, tratează, în tradiția Rollinat și Laforgue, fiorurile noi, vițiul, depravarea, anemia, noțiunile curente fiind "luna clorotică", "cîrciuma", "nevrozele", "narcoticele", "fardul", "alcoolul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
U; 15=Ț; 18=A; Ce cuvinte ai obținut? Ai urcat și pe trepte? -Metrul-a fost inventat acum 200 de ani in Franța. A fost calculat prin împărțirea distanței dintre Polul Nord și Ecuator (prin Paris) la zece milioane. -Negustorii de stofe au inventat o unitate de măsură numită yard. Fiecare yard era lungimea materialului întins între bărbie și vârful degetelor. Completează, mai jos, scara metrica folosită acum ! 4.Inserează un tabel ! Folosește legendă și vezi ce cuvânt obții ! (în toate direcțiile
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
toponimie. Semnalăm, mai întâi, localitățile Buda din comuna Oșești, Alexandru Vlahuță, Bogdănești. Inițial s-a crezut că semnifică o groapă, o așezare adâncită. Profesorul Mircea Ciubotaru (5, 6) a demonstrat, însă, o altă origine. în Europa medievală albirea pânzelor și stofelor se făcea cu o substanță numită potosă, rezultată din arderea lemnului de stejar și prelucrarea cenușei acestuia. Locurile de ardere se numeau „bude” (vezi și 9). Tot legate de tăierea sau arderea pădurilor sunt și toponimice ca Laza, Arsura, Arșița
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
ducea la „topit”, o punea la uscat, o „melița”, o făcea fuior, o torcea și ne făcea căptușală pentru hainele groase pe care le purtam iarna. Din lâna oilor ne făcea flanele, mănuși și ciorapi prin împletirea firului, dar și stofe pentru haine călduroase, țesute și apoi date „la piuă”. Mai rar, iarna „alegea” la covoare sau, printr-o „năveditură” specială în patru ițe, țesea „macaturi”. Seara, și vara și iarna, noi copiii cădeam de somn și adormeam, iar mămica lucra
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
s-a sfiit să se ducă la ea acasă, pentru ca să ceară vești despre mine. După terminarea războiului erau lipsuri mari, sărăcie peste tot. Nu aveam nici îmbrăcăminte nici încălțăminte. Mămica a țesut lână în lână, în patru ițe, afăcut o stofă, pe care a piuat-o și pentru a pune căptușală la sacoul acela și-a dat singura cămașă pe care o mai avea, din cânepă ț esură. în inima mamei mele am aflat împlinirea, trăirea tuturor însușirilor iubirii adunate de
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
splendorile pălesc; pătrată, cu înălțimea unui copil de șase luni; deasupra are o galerie cu un jilț (paryaṅka) în mijloc, pe măsura unui Buddha; chiar și veșmântul lui Mahăbrahmă, apropiat de această imagine, ar fi eclipsat, ar semăna cu o stofă neagră, uzată de vânt și ploaie. În prima galerie se află o a doua, apoi o a treia, în centrul căreia se înalță jilțul lui bodhisattva. Toate trei sunt făcute dintr-un santal neprețuit numit uragasăra, iar înăuntru totul este
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
de astăzi. Pentru a ajunge în Piața Ghica grupul manifestanților, venind dinspre Calea Mogoșoaiei, „cotise“ de pe strada Carol (Franceză) la dreapta pe strada Căldărari, și nu la stânga, cum notează greșit Bacalbașa. 32. „Mahalagiu“ bucureștean, numit așa după pantalonii creți din stofă de șiac gros pe care îi purta. toți purtând câte o ghioagă în mână, se revarsă afară, urcă scările parapetului și se reped asupra mulțimii. Dincă Puțureanu este aruncat jos. Omul luptă ca un leu și domină cu talia, căci
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
că atît se poate, că s-a procedat bine cum s-a procedat etc. Lipea, totuși, de formă, la sfîrșitul cuvîntului său un angajament, apoi se întorcea să le soilească. Gras, față rotundă, roșie, satisfăcut și neglijent în costumul din stofă bună, părea menit să apuce bătrînețea. De altfel, cică de curînd și-ar fi „turnat” o vilă în centrul orașului. Dar, iată încă un exemplu frapant!, socotelile oamenilor nu sînt aceleași cu socotelile lui Dumnezeu. Funeraliile sale vor fi de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
acum, ca muzeograf la Vivariu: „De cînd a ajuns acolo, a rămas gravidă maimuța!” Ca și laudele, ironiile lui sînt niște vomitive. Motive de transfer pentru un tînăr fotbalist: „La «Partizanu’» (fabrica de încălțăminte) - o gheată, un haleu; la «Proletaru’» - stofă de înmormîntare, și aceea cu aprobarea directorului!” *Invitat de Toma Dudău, dimineață am vorbit clasei sale de la școala de Partid despre cultură și civilizație, fără a recurge la teorie, ci doar comentînd aspecte și situații din imediata vecinătate, la care
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
dramatică ori, realmente, străinătatea nu-i priește?... Pentru a patra oară azi, o „echipă” răscolește ghena cu gunoi de lîngă gardul redacției. Bărbatul, care a sărit înăuntrul ei, are drept unealtă un par. N-a găsit decît o bucată de stofă. Nevastă-sa (îmbrăcată cu cojoc) așteaptă mofluză lîngă un cărucior. *Numai cei fixați în clișee mai pot crede într-o „înflorire a culturii” în condițiile de azi, cînd preocuparea numărul 1 e astîmpărarea foamei. La alții, lucrul ăsta, cel puțin
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a ridicat ochii, ne-a văzut, nu a zis nimic și a continuat să scrie. Clientul a ieșit imediat din prăvălie, enervat și zicând că nu a mai văzut așa ceva. Dacă intri dimineața în orele neaglomerate într-un magazin de stofe, de galanterie sau altceva asemănător, găsești două-trei vânzătoare stând de vorbă într-un colț. După o așteptare de o jumătate de minut, văzând că acestea te-au observat, dar continuă să vorbească, întrebi cine servește, și atunci vine una dintre
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
zi 6 cămăși și 6 ismene, iar într’o săptămână de 6 zile lucrătoare croiește și coase 3 cămăși sau 4 perechi ismene sau 5 perechi chiloți. Cojocarii: confecționează într’o zi 4 cojoace, 5 căciuli, îmblănește o manta de stofă/șubă de sentinelă. Un salahor: poate descărca pe zi un vagon cu lemne sau încarcă jumătate vagon cu lemne pe zi sau stivuiește ¼ vagon cu lemne. Un salahor poate descărca ¾ vagon cu paie sau fân pe zi sau încarcă circa
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
zi 6 cămăși și 6 ismene, iar într’o săptămână de 6 zile lucrătoare croiește și coase 3 cămăși sau 4 perechi ismene sau 5 perechi chiloți. Cojocarii: confecționează într’o zi 4 cojoace, 5 căciuli, îmblănește o manta de stofă / șubă de sentinelă. Un salahor: poate descărca pe zi un vagon cu lemne sau încarcă jumătate vagon cu lemne pe zi sau stivuiește ¼ vagon cu lemne. Un salahor poate descărca ¾ vagon cu paie sau fân pe zi sau încarcă circa
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
să beau. Mi-am dat imediat seama că nu mă îmbrăcasem adecvat. Indivizii mă lăsaseră fără haine, mi le sfâșiaseră cu cuțitul. Deci, înainte de a merge la bar, trebuia să-mi procur haine noi. Ar merge un costum bleumarin din stofă englezească. Frumos și elegant, cu trei nasturi, fără umeri, drept. Croială veche. Genul de costum pe care-l purta George Peppard la începutul anilor ’60. Cămașă din bumbac de Oxford, de un albastru mai deschis. Guler normal. Cravată în dungi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]