2,683 matches
-
se mai poate recunoaște nimic, e Împrăștiat peste tot pe trotuarul plin de zloată. Mă uit la cer, suspectând vechiul nostru amic gravitatea și apartamentele. Ăsta a fost probabil modelul de anul trecut a cărui zgardă a devenit puțin cam strâmtă și care a fost aruncat peste bord pentru a face loc unui pui de cățel la Crăciun. Apoi Îl ginesc pe Ray, care pare puțin cam speriat și-mi spune că era unul dintre câinii noștri, un câine care detectează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
și la un moment dat mă gândesc că n-o să i-o mai bag după ce mă distrez punându-mi rahatul ăla de prezervativ. N-ar fi trebuit să mă chinui. După vreo două Încercări ratate din cauza berii și a spațiului strâmt, până la urmă reușesc să mi se scoale și să-mi dau drumul după ce Împing de câteva ori. Pulpele mi s-au frecat nasol de dresul ei și de tapițeria mașinii. O partidă lungă de futut nici nu intră-n discuție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
apleacă peste scaun. Buzele mi se usucă atunci când văd cum mușchii i se Încordează În partea din spate a picioarelor În tocurile alea Înalte și mi se face tare ca piatra. Mi-am uns zdravăn măciuca dar ea e cam strâmtă. Însă după ce i-o bag Începe să alunece. Îmi pot da seama că o cam doare fiincă scoate niște sunete șuierătoare, iar mușchii de pe spate i se Încordează, da probabil doar pencă curvei de rahat Îi place la nebunie fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
acel moment de estompare a stridențelor din amurg, cînd simțurile și imaginația noastră se ascut pe măsură ce Încetează forfota lumii și rumoarea care, verbalizînd, ecrana totul: “Nemișcați deodată brazii! / Sevele se-așează-n noapte. / Iese liniștea din munte / unde locul i-a fost strîmt. / Numai undeva-n prăpăstii / un izvor mai are șoapte / și o bufniță cuvînt.” De-acum comunicarea, care se proptea În cîrjele cuvintelor, devine superfluă și poate Începe cuminecarea. De-acum Înțelegem cu inima, și ea ținută Însă sub surdină. “Strîns
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
printr-o logică proprie care exprimă, în esență, genealogia critică a spiritului estetic, fie o ignoră din ne-necesitate. E limpede că forța de sugestie a parabolei și modalitățile sintactico-lexicale de construcție textuală singularizează discursul publicistic arghezian, dar cercul prea strâmt care cuprinde piese rare în varianta extremă a pamfletului sterilizat (găsim inspirată formula lui Călinescu) a lăsat pe dinafară cea mai mare parte a producției publicistice, subsumată unui tip de discurs social, vector plurisemnificant astăzi. De gustibus non discutandum... Dovadă
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
încadrează în categoria ceramicii semifine. Forma 2: Cupe cu picior Această formă de vas se caracterizează printr-un recipient cu profil bombat, în unele cazuri cu gât mai mult sau mai puțin înalt, gura de aceeași dimensiune, sau puțin mai strâmtă decât fundul recipientului și picior scund. 2.a. Această variantă se caracterizează prin gâtul mai mult sau mai puțin distinct, prin pântecul bombat, rotunjit sau bitronconic, cu o proeminență perforată pe maximul de rotunjime al vasului. Exemplarul descoperit în așezarea
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
partea superioară mai bine definită, ușor tronconică, cu trecere marcată la corpul vasului. Această formă a fost identificată la Hăbășești (DUMITRESCU et alii 1954, 280, fig. 30/1d) (Anexa 2/1d1). 1.e. Pahare (ulcele), cu corpul bombat, cu fundul strâmt, cu gura ușor strânsă și cu buza mică, ușor răsfrântă (VULPE 1957, 122, fig.89/3-4). Unele dintre ele prezintă o tendință spre bitronconism (VULPE 1957, 123, fig.89/2). Se găsesc la Izvoare și Târpești (MARINESCU-BÎLCU 1981a, fig.155
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
155 /1) (Anexa 2/1e). Forma 2: Cupe cu picior Această formă de vas se caracterizează printr-un recipient cu profil bombat, în unele cazuri cu gât mai mult sau mai puțin înalt, gura de aceeași dimensiune, sau puțin mai strâmtă decât fundul recipientului și picior scund, tronconic. 2.a. Acest tip de vase, specific așezării de la Trușești, este caracterizat prin gâtul mai mult sau mai puțin distinct, prin pântecul bombat, rotunjit bitronconic, cu piciorul scurt, tronconic, uneori cu o proeminență
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
mare și pregătirea făcută cu iscusință ar fi târât în prăpastie inimile multor oameni simpli. Mintea omenească este atrasă ușor spre partea cea rea, fiindu-i mai ușor să zboare în larg decât să meargă cu trudă pe calea cea strâmtă”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Scrisori, scrisoarea Papei Syriciu către Biserica din Mediolanum. Syriciu către Biserica din Mediolanum, 2, în PSB, vol. 53, p. 200) „Să fie așadar anatematizați de noi și de toți, și să fie socotiți că fac negoț
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
asupra noastră o batistă curată și călcată sau un pachețel cu batiste din hârtie. Hainele și încălțămintea pe care le folosim trebuie să fie comod, confortabile și potrivite ca dimensiuni, deci să nu fie nici prea largi, dar nici prea strâmte. De asemenea, hainele trebuie să fie potrivite cu anotimpurile în care ne aflăm și cu vremea din zona respectivă; evident că nu vom purta vara bocanci, dar nici pantaloni scurți iarna. 2. Reguli privind ținuta vestimentară în diverse ocazii a
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
din pichet. Cămașa, întotdeauna albă, are gulerul și manșetele apretate sau chiar din celuloid, ca de altfel și plastronul cămășii. Ținuta de zi (ținuta de oraș) era reprezentată de redingotă și de jachetă, ultima purtată cu pantaloni reiați*****. Pantalonii, destul de strîmți, sînt cilindrici (tip burlan) și nu se calcă la dungă. Ciorapii de mătase neagră se asortează cu ghetele închise cu nasturi (bumbi) sau elastic (atunci se numea gumilastic). Pe cap se poartă jobenul de culoare neagră ("țilindrul", cum spuneam noi
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
și mai mult în evidență dacă stofa are dungi subțiri verticale (iluzie optică). Costumul bărbătesc de zi are haina încheiată la un singur rînd sau la două rînduri (la un nasture sau la doi nasturi), iar pantalonii sînt tubulari și strîmți. Pardesiile și demiurile sînt lungi, acoperind bine glezna și chiar jumătatea superioară a gambei. Reverele sînt scurte, iar gulerele adeseori de catifea. Apare și aici buzunarul exterior (ca acela de la jachetă) care adăpostește batista albă fină. Cămășile sînt din mătase
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
peste umăr) blănurile de vulpe europeană sau polară, cu ochi de sticlă. Gulerul și mînecile demiurilor sînt și ele din blană naturală. Iarna doamnele poartă manșon din blană sau stofă asortat la pardesiu sau demiu§§§§§. Costumul bărbătesc are haina (jacheta) strîmtă și scurtă, uneori cu revere late (mai ales la haina la două rînduri) și pantalonii destul de largi, cu manșetă** Cravatele erau de lățime medie. După cel de-al Doilea Război Mondial, mai ales în timpul de austeritate prelungită din primii ani
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
prelungită din primii ani, moda este mai săracă, mai simplă, mai modestă și de slabă calitate. Taioarele, rochiile și mantourile de damă au umerii lați și ridicați, după moda masculină. Din economie de material, rochia este mai scurtă și mai strîmtă, iar pantofii trotteur au tocul mai jos (economie de lemn). Tonul acum în materie de modă nu-l mai dă Parisul, nici Londra, nici Viena, ci New-Yorkul neîncercat de război pe teritoriul național. Parisul, totuși, mai are un cuvînt de
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
ajuns să fie folosit de ceilalți italieni ca poreclă pentru venețieni, iar apoi a fost dat unui personaj venețian din comedia bufă italiană (commedia dell’arte), care era un bătrân îndrăgostit, desfrânat și foarte zgârcit. Personajul cu pricina purta pantaloni strâmți. De aici vine fr. pantalon, cuvânt care, la început (1650), s-a folosit pentru a desemna ciorapii-pantalon asemănători celor purtați de Pantaleone; cu sensul actual, a fost înregistrat în franceză la 1805. Din latină, s-a păstrat, în multe limbi
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
la nivelul sinapselor chimice. Sinapsele electrice prezintă două caracteristici diferite față de sinapsele chimice: a) fanta sinaptică cu dimensiunile de 200 Å nu este prezentă; b) zona de apoziție dintre cele două componente, pre- și postsinaptică apare simetrică, realizând o articulație strâmtă (3,5 mm) de tip gap junction între celulele pre- și postsinaptice. Distribuția și localizarea sinapselor electrice Sinapsele electrice au fost demonstrate atât la nevertebrate, cât și la vertebrate (anelide, pești, păsări, broască, șobolani, maimuță, pisică). În sistemul nervos al
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
coincidă cele două durate, unii teoreticieni, dintre care face parte d'Aubignac în special, limitează lungimea piesei de teatru la o mie cinci sute de versuri în medie. Corneille, care nu putea să-și concentreze imaginația într-un cadru prea strâmt, preferă să fixeze limita la o mie opt sute de versuri. Totuși este dificil, chiar imposibil, ca timpul acțiunii să fie redus la cel al reprezentației. Corneille știe lucrul acesta, declarând, în Al Treilea Discurs: "Reprezentația durează două ore, și ar
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
commedia, ci ființe din carne cu reacții viscerale, uneori neașteptate. "Astăzi se dorește, adaugă el puțin mai încolo, ca actorul să aibă suflet, iar sufletul sub mască este precum focul sub cenușă." Suprimând masca, Goldoni își desprinde personajele din tipologia strâmtă care le reducea la rangul de paiațe. Pantalone, în mod tradițional un bătrân avar libidinos, devine, în teatrul său, un negustor onorabil, uneori chiar un bun tată. Dacă, în câteva piese rare, Goldoni îi conservă unele din caracteristicile tipului din
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
lui Figaro când Marceline descoperă că este mama lui Figaro pe care-l urmărea cu asiduitățile ei și voia cu tot dinadinsul să-l ia în căsătorie. 15 Viziunea pe care o are Diderot despre scena greacă este profund nerealistă. Strâmtă, ea nu permitea reprezentarea unor locuri diferite. De aceea în majoritatea timpului acțiunea se desfășura în același loc. A se vedea L'Histoire de la scène occidentale, de l'Antiquité à nos jours, A. Colin, coll. Cursus, 1992, cap.1 "La
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
ca printr-o cutie de rezonanță, într-un cadru ce nu-i stârnea nici emoția, nici indignarea. Prezența sa în cetate, controlată, histrionică, scrutătoare, interpretativă, degajată și angajată totodată, este una "socratică"75. Autorul Momentelor nu se izolează de cercul "strâmt" în sferele înalte ale geniului resemnat, ci se integrează universului citadin, mânat de o curiozitate organică și de o conștiință pedagogică corectivă: "Prin reducerea la absurd, prin maieutică și dialectică, el tinde să aducă societatea românească la cunoașterea de sine
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
din schițele caragialiene Tren de plăcere, Cură la apele Văcărești, Lună de miere, se profilează în toată vulgaritatea, contrastul evidențiind cantonarea derizorie a acestei lumi în fiziologicul alimentar și erotic, lipsa orizontului poetic sau a dorinței de evadare din "cercul strâmt". Acestea sunt câteva din mult mai numeroasele reluări semnificative ale celor mai fertile teme caragialiene, respectiv politica și familia, ale căror ramificații (educația, gazetaria, justiția, faptul divers, obsesia culinară) vor cunoaște o evoluție postcaragialiană pe care o vom menționa și
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
gravitatea acelui "clovn supralucid care-și ia în derâdere propria tragedie" (Romul Munteanu), simbol al "noneroului" absurd, întrucât personajul lui Teodor Mazilu nu are în vedere raportul său cu universul, ci este conștient și deliberat robit de condiționări din "cercul strâmt" al vremii lui: regim politic, modă în comportament și gândire, rivalități meschine. Desprinderea de modele și afirmarea unei voci originale în dramaturgia de esență absurdă se produce decisiv prin piesele lui Marin Sorescu Există nervi, Pluta Meduzei, Lupoaica mea, trilogia
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Ibid., p. 21. 59 Joseph Cambpell, Myths to Live by, p. 6. 60 Ibidem, p. 7. 61 Jacques Solé, Miturile creștine. De la Renaștere la Epoca Luminilor, p. 9. Autorul francez dezvoltă această idee: "universul credinței reducea această lume la limitele strâmte și comode ale familiei lui Adam. Limbajul religios al Bibliei se punea și mai mult de acord cu formele de gândire mitică în interpretarea fizică dată fenomenelor. [...] Pare deci iluzoriu să opui magiei populare din veacurile medievale credința luminată a
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
care luciau doi ochișori ca două mărgeluțe albastre. O privea îndelung și nu-i venea să creadă că-i adevărat. Tresări când văzu luminița ochilor ce-i surâdeau Anuca, fata pădurarului prietenește și valul de bucurie... oceanul clocotitor vuind în strâmta temniță a acelui trupușor... Cine ar ști să deslușească în el... ar vedea lumi tăinuite în beznă, nebuloase care se încheagă... un univers care se înfiripă. Ghemotocul cu păr bălai, fremătând cu tot trupșorul, începu iar să gângurească. Anton, simțindu
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
printre tei și stejari... Nici nu se știa a cui era pânda... nu se știa a cui era urmărirea. Suia pieptiș, în dimineața aceea... din Valea Idrici, sus pe muchea dealului Rediu Mârzac, în inima codrului, și străbătea încet poteca strâmtă, de lăstăriș înghețat. Când, deodată, la 20-30 de pași, a apărut un lup în cale. Era o lupoaică mare cu țâțele pline. Avea niște ochi mari, cenușii, arzători care nu se mai închideau și scăpărau, trozneau ca ghinda în fălcile
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]