7,161 matches
-
comunități pe care punându-le pe picioare, s-a îngrijit cât i-a stat în putință să asigure buna lor funcționare. Și sămânța creștină a dat roade luând naștere biserici, episcopii care extinzându-se au adus la lumina învățăturii pe strămoșii noștri geto-daci. La 4 km de localitatea Ioan Corvin jud. Constanța se află peștera numită a sfântului Andrei cu un pat scobit în piatră în care se crede că se odihnea sfântul. În 1944 peștera a fost transformată în biserică
SF. APOSTOL ANDREI, OCROTITORUL ROMÂNIEI de ION UNTARU în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344716_a_346045]
-
cu slova Ardealu-i dincolo de codri Mirific plai un Maramureș Iar Bucovina-n mănăstiri Evocă un trecut de iureș O Dobroge de paradis Cu Delta ei cea uimitoare Și o Muntenie semeață De țară, ea conducătoare Oltenia e sub Carpați Unde strămoșii au luptat Să ne creieze-un viitor Și să trăim neexploatat Nu pot s-o uit cât voi trăi Și neam de neamul meu va spune Că-n inimă mi-a fost mereu Chiar după ce eu voi apune Și chiar departe
VERSURI DE IUBIRE PERPETUĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350642_a_351971]
-
oboseala unei nopți nedormite și gălăgia nuntașilor de afară, ne-a mai temperat pornirile, făcându-le în necaz curioșilor care au rămas tare dezamăgiți că nu au jucat “Cămașa miresei”, niște obiceiuri mai mult oltenești bănuiesc, după zona de unde proveneau strămoșii socrilor mei. Pe Genny, oricât de obosit eram, o simțeam cum mă strângea în brațe, lipindu-se cu tot corpul de mine, parcă ar fi vrut să treacă pragul încăpățânării mele de-a nu le da satisfacție stolnicilor. Dar eu
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350679_a_352008]
-
câtorva aspecte care m-au impresionat în mod deosebit. Scriitorul Samson Iancu își asigură astăzi traiul zilei ca bijutier în Franța, iar meseria lui este înainte de toate o pasiune. O pasiune la fel de mare ca și cea cu care își caută strămoșii sau răspunsurile la întrebări, în aparență, fără răspuns. Pentru dânsul, oamenii și pietrele prețioase sunt la fel de importante. Nu este de loc întâmplător că fiecare capitol din primul volum începe cu descrierea unei pietre prețioase și abia apoi să facem cunoștință
ŢIGANII, AURUL ŞI DIAMANTELE SAU RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI FĂRĂ RĂSPUNS de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350706_a_352035]
-
2011 Toate Articolele Autorului Superstiții Educația din familie - religioasă - Pe drumul vieții noastre - balsam de chiparoasă; Știința și marasmul ne-au completat cultura; Cu tact, perseverență s-a împlinit măsura. Un om tot mai puternic acum prin noi se naște: Strămoșii fie mândri: nici nu s-ar recunoaște. La școală, în armată - „Cu stângul înainte!”: Argumentare clară, spre mari învățăminte. Din neștiute neguri se nalță atavisme, Fațete felurite, prin timp ecou, truisme. Anume episoade prin vreme repetate: Savoare și ridicol, eresuri
SUPERSTIŢII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358889_a_360218]
-
în banalul sens giratoriu din labirint ... : Sunt parte din Sacrul Tău Întreg,/ Dumnezeule al Cogaionului ... Totemul acesta, sculptat / în lemnul, în fibrele de mesteacăn, / parc-ai fi tu, iubita mea ... ! / Mă-nchin ție - / și, prin tine, / până-n cromozomi și gene, / strămoșilor - / ce-au avut - și ei - celebrele lor păcate / domestice, / de vară și de iarnă, / de solstiții și de echinocții, / întruna, / tot în banalul sens giratoriu, cunoscut de toți și de toate, / de la superbul table / al elementelor lumii încoace, / dar cu
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
cunună. HASDRUBAL Cetate iubită, leagăn de eroi Pentru romani, castru vei fi, pentru noi O durere sfâșietoare Într-un apus de soare ... Scena 6. DECEBAL ( La vederea cazanului cu otravă adus în grabă de câțiva oșteni. În altă lume, lângă strămoși ne este locul. Să mistuiască cetatea focul! Sarmisegetusa, mândrie a strămoșilor, noi te iubim, Noi care am lucrat mai puțin La alcătuirea ta, te nimicim. Ne-o cere ambiția! Iubirea întreagă Și durerea din aste clipe de tine ne leagă
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
fi, pentru noi O durere sfâșietoare Într-un apus de soare ... Scena 6. DECEBAL ( La vederea cazanului cu otravă adus în grabă de câțiva oșteni. În altă lume, lângă strămoși ne este locul. Să mistuiască cetatea focul! Sarmisegetusa, mândrie a strămoșilor, noi te iubim, Noi care am lucrat mai puțin La alcătuirea ta, te nimicim. Ne-o cere ambiția! Iubirea întreagă Și durerea din aste clipe de tine ne leagă, 43 Nimic din ce a fost, gloria de altădată Pe mâna
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
Nu pot dormi în pace, mă macină durerea Că am pierdut hotarul ce trebuia lăsat... Către păstrare sfântă, urmașilor averea Să-l țină strâns la piepturi, să-l aibă-n apărat. Am șters cu apă seacă tot ce-au purtat strămoșii În luptele de sânge, murind pentru trăire Acum noi suntem sclavii, dușmanii ni-s coloșii Ce poartă țara mamă spre pururea pierire. Referință Bibliografică: NU POT DORMI ÎN PACE / Ciprian Antoche : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2307, Anul VII
NU POT DORMI ÎN PACE de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359007_a_360336]
-
zbor, Totul aici ne-au stat în ajutor. ( Fulgeră și tună.). Degrabă la luptă, în frunte cu mine, Dușmanul se apropie, vine, vine...! Dromichete, mândru rege din fund de așezare, Burebista mărit, stăpânitor al neamului dintre hotare, Duras prea înțelept, strămoși ai Daciei străbune, Ridicați-vă în țară, însuflați fapte bune! Ne amenință dușmanul munții noștri sfinți Scăldați cu sânge de părinții noștri, părinți. E la grea încercare al Daciei popor! El știe să moară Pentru scumpa noastră țară! El știe
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
pe munte e mai mare pedeapsă. Ea ne este lăsată prin datini strămoșești Pentru aceia ce s-au împotrivit poruncilor regești. Nu au cunoscut dacii un rău mai mare! DOCHIA Dochia a săvârșit în Dacia prima trădare Împotriva țării, a strămoșilor, a dacilor toți, A uneltit în răul strănepoților din nepoți. ( Către ceilalți.). Să aveți grije de Ionuț, copilul meu, Cânb va fi mare să-I spuneți că sunt la zeu, Și l-am iubit și-l voi iubii acolo sus
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
lumii sens, Lumina Minunii. Fiii lacrimilor sărută Chipul Sfintei. Cu capul spre pământ și inima spre Cer Își pun sufletul în palma Mariei, Mama cu chip blând. La Nicula veacurile devin veșnicie. UN LOC Drum de o rugăciune Până la calea strămoșilor. Acolo sălbăticiunea este îmblânzită Și greșelile iertate. Pe obrajii rumeni se vede tihna raiului. În satul cocoțat printre nori Se aude liniștea. Stăpânul râde liniștit. În munte stă Lumina, Iar în brazdă sfințenia. Poiana Omului e plină de cântec. Șerpuind
RĂSTIGNT PE CUVINTE de MENUT MAXIMINIAN în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359349_a_360678]
-
două icoane la care mă închin astăzi, poartă amprentele tuturor celor dragi din familia mea... ! Datează din secolul optsprezece, poate chiar șaptesprezece. Au trecut de atunci trei secole, Doamne ! Atâtea emoții și sentimente, atâtea evenimente pe care le-au trăit strămoșii mei... Încărcătura aceasta benefică, se răsfrânge asupra ființei mele, ori de câte ori privesc icoanele, îngenunchez în fața lor și mă rog cu glas stins, dar țâșnit din inimă.” De fapt, legătura cu strămoșii se menține la Vavila Popovici prin cea care i-a
AMINTIRI CU PARFUM DE ALTĂDATĂ, ÎNTR-UN POEM ÎN PROZĂ SEMNAT VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359286_a_360615]
-
emoții și sentimente, atâtea evenimente pe care le-au trăit strămoșii mei... Încărcătura aceasta benefică, se răsfrânge asupra ființei mele, ori de câte ori privesc icoanele, îngenunchez în fața lor și mă rog cu glas stins, dar țâșnit din inimă.” De fapt, legătura cu strămoșii se menține la Vavila Popovici prin cea care i-a dat viață. Narațiunea în sine se construiește în jurul a ceea ce mama i-a relatat. Firesc, dacă ne gândim că titlul volumului ne spune în mod explicit, că mama este personajul
AMINTIRI CU PARFUM DE ALTĂDATĂ, ÎNTR-UN POEM ÎN PROZĂ SEMNAT VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359286_a_360615]
-
2012 Toate Articolele Autorului Eu mă aflu aici din complezență Nu mi-a făcut nimeni vreun reproș Că semnez în condici de prezență Și arunc hârtiile la coș Opt ore pe zi cu competență Toți ai mei cu moșii și strămoși Au semnat în condici de prezență Și-au zvârlit hârtiile la coș Să păstrăm o notă de decență: N-am de gând să vă ofer gogoși Și dacă vreți să mergem la esență La fel făceam și ca salariat la
RONDEL DE COMPLEZENŢĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359415_a_360744]
-
Karina Han). Dacă nu sunteți prea obosiți, încercați să aflați DE CE fluturii sau scoicile, viermii, melcii ori peștii, au rămas la fel vreme îndelungată - 300 la 450 de milioane ani - dacă, după cum se demonstrează „științific,” întreaga lume animală are același strămoș comun?! (Dr. geolog Constantin Enache) Oricum, aveți la dispoziție un „Cuprins” bogat la pagina nr. 5. Nu, nu fata de la pagina nr. 5 (Doamne ferește!). Titluri și autori. Vă rog!. Nu doresc să divulg un alt secret, dar mă mănâncă degetele
LA UN AN DE LA NAŞTERE... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 700 din 30 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359394_a_360723]
-
un hipopotam; Când se taie din pădure Cei mai tineri ulmi și brazi Nu aduni, ci mai mult scazi Ce nu pot alții să-ți fure I-am iubit pe-aceia singuri Care știu să-și facă vad Și dintre strămoși, pe Glad Ce-a bătut țăruș în ringuri! Referință Bibliografică: Destinul / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 353, Anul I, 19 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
DESTINUL de ION UNTARU în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359489_a_360818]
-
că un ochi și o viziune de dincolo de trup și timp, de dincolo de bine și de rău, de dincolo-i spațiu ne privește distorsionând metalul și timpul. Este, dacă dorim, o călătorie în zona crepusculară drept un indiciu. Mă cheamă strămoșii cu vuiet de val Tunând îndelung. ... . Povestiri doar cu început sau cu carte ce nu se poate scrie singură. Opiniile criticilor noștri converg către ideea că se scrie tot mai puțină proză dar și mai puțină proză scurtă ... de calitate
FEMEIA CU LUNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359528_a_360857]
-
cel înveșnicit nu se mai teme Arătând spre noi: ACUZ! De ne sângerează amurgul în cuvânt Și dintr-un viitor incert facem abuz E c-am stat ca frunza-n vânt De strigă seva înspre prezent: ACUZ! De veacuri ochii strămoșilor așează Speranțe de mai bine-n cucuruz... În culorile toamnei așteaptă să vadă Duminicile țării strigând: ACUZ! ADEVĂRUL DIN ACROSTIH Această pagină de timp o scriu cu maci Elimin minciuna cu un verb curajos, Lumea se ascunde în păduri fără
ACUZ... ADEVĂRUL DIN ACROSTIH (POEME) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360309_a_361638]
-
le oferea posibilitatea de a comunica între ei, prin niște coduri muzicale, pentru a lansa o invitație sau a anunța o sărbătoare sau un pericol. Îi place foarte mult să cânte pe munte, nederanjat de nimeni, pentru propriul suflet, pentru strămoși și pentru natură. Când cântă la caval, tulnic, frunză, animalele pădurii, mai ales câinii și lupii îi răspund prin urletele lor. De câteva ori pe an este chemat de ciobani să cânte pe munte. Maria Neag, solist vocal, este din
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
Să ajungi la sufletul omului." -- Cum vedeti artă în ziua de azi? -- " Comercială. Dacă ești mai sensibil, esti demodat..." -- O să vă rog să-mi spuneți câteva cuvinte despre lucrările dumneavoastră preferate. Nu am lucrări preferate, dar o să-ți prezint câteva: “Strămoșii” este la bază o rădăcină de stajar, veche de aproape o sută cincizeci de ani, în care am cioplit chipurile bunicului, străbunicului. Trebuie să ne aducem mereu aminte de străbuni, ei ne-au lăsat toată înțelepciunea. “Coloana cerului” sau axis
“SCOPUL TRECERII NOASTRE PRIN VIATA ESTE REDOBANDIREA UNITATII CU INTREGUL” de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360369_a_361698]
-
dar nici zână! Sunt o femeie care are o anumită menire! - se lipi de trupul cavalerului îmbrățișându-l. Fermecat de fecioară, acesta slăbi mânerul paloșului și fără să-și dea seama, buzele lor se contopiră. - Lasă paloșul! El este zestrea strămoșului nostru... Vei înțelege acest lucru la momentul potrivit! De acum înainte pentru tine timpul nu va mai avea limite! Și parcă fără voia lor trupurile li se-ngemănară. La început bărbatul îi simți corpul rece ce părea lipsit de fiorul
I. PRINŢESA VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360397_a_361726]
-
spus chiar acum curcubeul că am ajuns în locul potrivit, pe tărâmul unde fiecare, în pace, se poate despărți de sine. Nu e bine ce faci, ziceau, încă mai ai timp să te-ntorci, aici este locul tău, locul moșilor și strămoșilor tăi... Dar lumină mă purta blând către mult așteptatele înțelesuri și după dealuri tot mai clar se auzeau sunând clavecine. Referință Bibliografica: Trecere / Râul Bâz : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1595, Anul V, 14 mai 2015. Drepturi de Autor
TRECERE de RAUL BAZ în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360475_a_361804]
-
este dat tuturor românilor din alte regiuni deveniți membrii ai unei comune rurale. Ungureni devine astfel străin de comună, străin de obișnuințele și cutumele comunei. Termenul Pământeni este în această concepție totalitatea locuitorilor comunei care respectă obiceiul și cutumele din strămoși. Explicațiile sunt necesare tocmai pentru că așa-i românul politician care dă definiții politice până și pentru apa de băut care, cică, nu mai este potabilă și ne trebuie apa recomandată de televizor în cele 40% din program destinate exclusiv reclamei
AŞA-I ROMÂNUL ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360515_a_361844]
-
și ca unul care a avut de înfruntat rigorile regimului comunist, o singură idee: e o mare nedumerire și o mare frământare în legătură cu ceea ce au așteptat oamenii și ceea ce se întâmplă de fapt. Dar istoria este un testament lăsat de strămoși „spre tâlcuirea vremii de față și povățuire în viitor". - Părinte Nicolae, cum v-ați imaginat, de pildă, că vor evolua lucrurile după decembrie 1989? - Ca mulți alții, un fel de „restitutio in integrum". Asta însemna o reparație istorică față de cei
INTERVIU ŞI DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI … de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360423_a_361752]