2,407 matches
-
C. Runcanu cu Voința care nu se frânge, Vasile Sălăjan cu Acolo unde dăinuie rădăcinile, Petre Sălcudeanu cu Nevoia de a te Întoarce la ai tăi, Dinu Săraru cu Patria de temelie a identității politice comuniste românești, Mircea Suntimbeanu cu Strămoșeasca urare, Ion Segărceanu cu Vibrantele Îndemnuri, Al. Simion cu Făuritor de istorie, Marin Sorescu cu Cuvânt, Emerich Stoffel cu O viață pilduitoare, Mihai Stoian ci Un om pentru oameni, Niculae Stoian cu Foc continuu, Suto Andras cu Rânduri pe malul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
te așteptai să vezi ieșind pe balcoane chipuri de voievozi cu plete și bărbi albe, domnițe visătoare în rochii lungi de mătase... logofeți, spătari, vornici... cârmuitorii țării din alte vremuri... Te uiți vrăjit la casele a căror vechime și simplitate strămoșească îți duce gândul departe în lumea care a strălucit odinioară, povestită în cronici... Calci cu grijă pe pietre, de parcă ți-e frică să nu deștepți cu zgomotul trecerii tale, cine știe ce ființe legendare adormite de sute ori de mii de ani
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
clasă și holurile largi și lungi fără sfârșit; rămâneau în urmă lăcrimând bătrânii castani, care ne-au ocrotit la umbra lor adolescența... Dar, mai ales, rămâneau neasemuiții noștri dascăli, care ne-au învățat să ascultăm glasul tainic din inima pământului strămoșesc, să ne uităm adânc în trecutul lui, și să-l iubim. Trecutul tot, rămânea în urmă. Simțeam cum se rup bucăți din mine... În urechi îmi răsuna tropot de pași, în sus și-n jos... În spate, o cortină care
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de un enciclopedist monstruos care seacă toate fântînele (sursele) și care aruncă o lumină vie „asupra tuturor originilor”. Petru Movilă (1597-1647), fiu al pârcălabului de Hotin, strălucește În scaunul mitropolitan al Kievului și se distinge ca un mecena al culturii strămoșești, prin danii, domeniului religios din Moldova. O contribuție de o deosebită valoare din vremea sa este Înființarea primei tipografii la Iași precum și dăruri de icoane prețioase și obiecte bisericești. Grigore Vieru (1935-2009) originar din satul Pererîta, membru de onoare al
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
valori prețioase pentru cunoașterea localităților pe care le-a studiat. Rămâi mirat de faptul că deși răzleți, fără legături, sporadice măcar, cu locurile de baștină, nu au beneficiat de instrucție școlară dar, cu toate acestea, locuitorii păstrează limba și obiceiurile strămoșești În ciuda unei izolări totale. În teritoriul sociolingvistic de la Sud de Kiev, Uman, aproape de Pervomaisk, Zamenca, Vaznesensk Încă se păstrează caracteristicile satului românesc. Deasemenea și În locuri Îndepărtate - Nicolaiev, Kerson, Krivoi Rog, Dnepropetrovsk, Zaporoje, din Crimeea, pe Coasta Mării de Azov
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
cu putință decât saltul în neant.”2 Nici că se poate o mai fericită caracterizare a poeziei soresciene a anilor ’65! La Ioan Alexandru sunt vizibile două mișcări contrare: una este a voinței aprige de modernitate, cealaltă - a instinctului vetrei strămoșești: „În versurile lui oarecum nestrunjite sau mai curând stilizat aspre glăsuiește parcă un suprarealist al lumii noastre rurale, un modern ieșit surprinzător dintr-un fecior de țăran ardelean.” 3 Lectura atentă a textelor critice streiniene dedicate poeților clasici, moderni și
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
posibil cititor al operei sadoveniene, Streinu scrie aceste patetice fraze, pătrunse de o caldă vibrație poematică și de o nostalgie fără leac: „Te vei simți ieșit din beciuri umede, la lumina soarelui, vei crește ascuns contemplând spectacolul epic al virtuților strămoșești, te vei lăsa în jos pe rădăcina ființei tale până la nenumăratele ei guri istorice, vei rătăci în vânturile de demult și pe câmpurile care înverzeau și păleau sub patriarhat, într-o natură sălbatică și ocrotitoare, te vei uimi în sfârșit
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
manii primejdioase, semnalate anterior de M. Kogălniceanu: "dorul imitației". Impărtășindu-i punctul de vedere, redactorul "Albinei" pledează, în termenii cei mai categorici, pentru constituirea unei literaturi naționale și pentru evitarea imitației operelor străine, în mod nerațional și exclusivist, prin respectarea tradiției strămoșești: "Cultura și fericirea unui popor nu stă în schimbarea portului, în mania de a se lepăda de învechime și de a lua orice lucru strein și nou, ci în respectul cuvenit aducerii aminte a strămoșilor, păstrarea averii și a limbei
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
matcă.” Momentul a dat lui Iuliu Maniu, președintele PNȚ, prilejul de a adresa un memoriu mareșalului Antonescu, prin care iși exprima bucuria și satisfacția pentru că “am recâștigat două provincii frumoase și că am readus milioane de suflete românești la vatra strămoșească”, 1 Dinu C. Giurescu, Op. cit., p. 224; 2 Valeriu-Florin Dobrinescu, Ion Constantin, Op. cit., p. 216; 3 Aurica Simion, Preliminarii politico-diplomatice ale insurecției române din august 1944, Cluj-Napoca, ed. Dacia, 1979, p. 143 4 Alessandru D. Dutu, Mihai Retegan, Ostași vă
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
matcă.” Momentul a dat lui Iuliu Maniu, președintele PNȚ, prilejul de a adresa un memoriu mareșalului Antonescu, prin care iși exprima bucuria și satisfacția pentru că “am recâștigat două provincii frumoase și că am readus milioane de suflete românești la vatra strămoșească”, acțiune în care “jertfa sângelui scump al armatei noastre glorioase a reparat rușinea pe care cârmuitorii inconștienți de pe vremuri au adus-o țării noastre”. În continuare, însa, liderul național-țărănist se pronunța împotriva continuării razboiului pe teritoriul sovietic, concluzionând: “Nu avem
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
o țară frumoasă și bogată, ca un buchet de flori. Și de când munții au Încărunțit pe aceste meleaguri unice În lume, de atunci pe aceste pământuri a răsărit un neam brav și viteaz, hotărât a-și da viața pentru vatra strămoșească. Ei au apărat glia noastră, a tuturor, Încă de pe vremea lui Decebal și a lui Traian. Când marele Imperiu Roman, În frunte cu cel mai mare și mai brav conducător al acelor timpuri, Traian, a Încercat să cucerească podoaba cea
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
Jur să respect legile țării, să execut întocmai cerințele regulamentelor militare și ordinele comandanților și șefilor mei, atît în timp de pace, cît și în timp de război. Jur să nu-mi precupețesc single și viața pentru a apăra pămîntul strămoșesc, independența și suveranitatea patriei. Dacă voi calcă jurămîntul meu, să suport pedeapsă aspră a legilor patriei mele, România." Articolul 2 Prevederile art. 35 din Legea nr. 14/1972 se abroga. PREȘEDINTELE CONSILIULUI FRONTULUI SALVĂRII NAȚIONALE ION ILIESCU ------------------
DECRET-LEGE nr. 55 din 6 februarie 1990 privind jurămîntul militar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106899_a_108228]
-
rebele. Societatea se simte atrasă tocmai de această devălmășie, de această aparent nouă și în fond foarte veche instabilitate nomică, tipic liminală. În scene ca acelea descrise de Mirel Bănică trebuie să căutăm și problemele, și soluțiile pe care Biserica strămoșească, asemeni celorlalte organizații religioase de la noi și din alte regiuni ale lumii cu mari carențe de modernizare și modernitate care se redefinesc în procesul globalizării (de regulă, pierzându-și mințile, suferind economic și spiritual), trebuie să le identifice și, respectiv
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
suntem capabili a-l utiliza pentru a evidenția fenomene percepute de cei aleși să le înțeleagă. Cum și prin ce cuvinte ar fi putut marii poeți să rostească, să scrie, să descrie visul a cărui traducere rămâne eternității în limba strămoșească? Inventarea și răstălmăcirea limbii nu sunt decât mijloace de a apropia traducerea de fenomen. Durerea e o comunicare, care însă nu relevă doar o interpretare ci o simțire, Nichita Stănescu percepând cu întreaga sa ființă și prin conștiințe asemănătoare căilor
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
codul genetic al acestui popor condamnat pe nedrept la degradare fizică și morală: depresia, suicidul, boli nevindecabile, tuberculoză, boli venerice, nașterea de copii bolnavi, absența zâmbetului și râsului sănătos, lipsa de perspectivă și de orizont, renunțarea la pământul și locul strămoșesc. Ce să mai spunem de droguri și alcoolism?! Totuși, vor zice mulți, ne se poate ca tocmai noi să intrăm în blocaj genetic, nu ni se poate întâmpla ce nu s-a mai întâmplat altora. Ba, s-a întâmplat! S-
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
auzeam pe consătenii mei spunând că nu pot da pământul, că părinții au luptat pe front pentru pământ, au fost până la Cotul Donului tot pentru pământ. Acum au fost numai prin Italia sau Spania și se lasă singuri de pământul strămoșesc. Trecerea la capitalismul sălbatic s-a făcut în ură și distrugere și în mediul rural. A fost distrus sistemul de irigații, inventarul viu și mort și, din munca satului, dintre anii 1962-1989, s-a ales praful. La Prut am cunoscut
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de război Din Februarie 1945 soseau în Aiud așa zișii criminali de război. La început câteva loturi de ofițeri superiori și inferiori, apoi subofițeri, gradați și simpli soldați. Criminalii de război constituiau elita armatei române care luptase împotriva cotropitorilor pământului strămoșesc și a comunismului. Prin jocul perfid al forțelor iudeo-masonice erau vinovați că au luptat împotriva poporului sovietic, a clasei muncitoare și a înaltei concepții de viață materialist-dialectice etc. Erau declarați criminali de război printr-o derogare și extindere a hotărârilor
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
dar și conștiința răspunderii în fața istoriei și a lui Dumnezeu. Cererii germane de subordonare a armatei române la războiul antisovietic, legionarii au răspuns: „România n-a făcut niciodată războaie de cucerire. A luptat pentru apărarea și integritatea statului și pământului strămoșesc. Vom lupta pentru cucerirea pământurilor furate și deliberarea fraților noștri subjugați din Basarabia și Bucovina și Ardeal și Cadrilater: dacă va voi cineva să meargă voluntar mai departe în lupta contra URSS-ului, o poate face. Dar acest comunism rusesc
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
duhovnicești mai mari și mai frumoase pentru Liviu Brânzaș: părintele Dumitru Stăniloaie, părintele Ioan Ageu, părintele Ioan Iovan de la Vladimirești și alți duhovnici ai Ortodoxiei, pe care Dumnezeu înadins îi trimisese în temniță; aceștia l-au crescut în duhul ortodoxiei strămoșești. Aveam să aflu cu mare bucurie că mirul preoției s-a pogorât pe capul lui „Ca roua Hermonului pe munții Sionului”. PARTEA a IV-a CAPITOLUL I Drum de iad „Cu Dumnezeu vom birui și El va nimici pe vrăjmașii
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Crearea omului - antropologia creștină (originea omului; natură omului; omul că protoparinte; sufletul omenesc - funcțiile și spiritualitatea să; nemurirea sufletului - argumente; teorii cu privire la transmiterea sufletului). 11. Starea originară a omului - deosebiri confesionale. 12. Căderea omului în păcat (originea și ființă păcatului strămoșesc; teorii privind transmiterea păcatului strămoșesc; urmările păcatului strămoșesc și deosebiri confesionale). 13. Dumnezeu Proniatorul (aspectele și realitatea providenței dumnezeiești; obiecții și combaterea lor). 14. Dumnezeu Mântuitorul (introducere; pregătirea omenirii pentru venirea Mântuitorului, proorociri despre venirea Mântuitorului; Întruparea Fiului lui Dumnezeu
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
omului; natură omului; omul că protoparinte; sufletul omenesc - funcțiile și spiritualitatea să; nemurirea sufletului - argumente; teorii cu privire la transmiterea sufletului). 11. Starea originară a omului - deosebiri confesionale. 12. Căderea omului în păcat (originea și ființă păcatului strămoșesc; teorii privind transmiterea păcatului strămoșesc; urmările păcatului strămoșesc și deosebiri confesionale). 13. Dumnezeu Proniatorul (aspectele și realitatea providenței dumnezeiești; obiecții și combaterea lor). 14. Dumnezeu Mântuitorul (introducere; pregătirea omenirii pentru venirea Mântuitorului, proorociri despre venirea Mântuitorului; Întruparea Fiului lui Dumnezeu; unirea ipostatica și urmările ei
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
omul că protoparinte; sufletul omenesc - funcțiile și spiritualitatea să; nemurirea sufletului - argumente; teorii cu privire la transmiterea sufletului). 11. Starea originară a omului - deosebiri confesionale. 12. Căderea omului în păcat (originea și ființă păcatului strămoșesc; teorii privind transmiterea păcatului strămoșesc; urmările păcatului strămoșesc și deosebiri confesionale). 13. Dumnezeu Proniatorul (aspectele și realitatea providenței dumnezeiești; obiecții și combaterea lor). 14. Dumnezeu Mântuitorul (introducere; pregătirea omenirii pentru venirea Mântuitorului, proorociri despre venirea Mântuitorului; Întruparea Fiului lui Dumnezeu; unirea ipostatica și urmările ei dogmatice; chenoza). 15
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
mai multe zone etnografice cu trăsături bine precizate. Amintim, între acestea: Țara Vrancei, Țara Loviștei, Țara Hațegului, Țara Bârsei, Țara Făgărașului, Țara Chiuarului, Țara Maramureșului, Țara Oașului, Țara Lăpușului, Țara Moților, Mărginimea Sibiului, Moldova de Sus etc. - vetre de locuire strămoșească, simboluri emblematice ale istoriei și spiritualității poporului nostru și de ce nu, simboluri de marcă "ale turismului rural românesc, în devenirea sa". Criteriul valorii și funcției turistice Valoarea turistică a zonelor se va determina în raport cu următoarele elemente: tipul și volumul de
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
își află limita acțiunii pe care o exprimă în chiar sfera subiectului, așa cum se întâmplă când este la diateza reflexivă, funcția de complement direct se suspendă: „Prieten al adâncului, tovarăș al liniștei, joc peste fapte, câteodată prin fluier de os strămoșesc mă trimit în chip de cântec spre moarte.” (L. Blaga) sau se realizează redundant, prin forma lungă a pronumelui reflexiv, când complementul dirert, un complement intern, este expresia sintactică a sensului de „obiect pasiv”, conținut morfologic de diateză: „Dar el
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
din cer cântând, Cu flori de măr în mână. Plugușorul Aho, aho, copii și frați, Stați puțin și nu m=nați, Lângă boi v-alăturați Și cuvântu-mi ascultați! Am plecat să colindam Pe la case să uram, Plugușorul românesc Obiceiul strămoșesc. Vă uram cum se cuvine Pentru anul care vine Holde mari cu bobul des Și pe creasta și pe șes, Câte mure în livezi Atâtea vite-n cirezi, Câtă apă în izvoare Atâta lapte în șistare Să ne fie îndestulata
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]