1,879 matches
-
cunoscut, Gîndire!/ Pe netedele dale mult timp am rătăcit,/ De noi răsfrîngeri dornic, dar nici o oglindire/ În sloiuri, în poleiuri, în scuti n-a întregit/ Răzlețul gest, cu gestul cel așteptat. Cuvîntul,/ Abia rostit, se frînse în aerul tăios:/ Un strai de promoroacă i-a fost întreg mormîntul!/ - Și niciodată șoaptă ori sunet unduios,/ Sfielnic zvon ori hohot rătăcitor, din via,/ Multipla fremătare n-a străbătut prin zid./ Doar, rareori, cînd vîntul își despletea urgia,/ Un nou ciorchin de ghețuri, înzilizit
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
gândește la nebunii fiindcă nu le poate face..." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Neghiniță) (c) "Tată, eu cred că mie mi se cuvine această cinste, pentru că sunt cel mai mare dintre frați; de aceea te rog să-mi dai bani de cheltuială, straie de primeneală, arme și cal de călărie, ca să și pornesc, fără zăbavă." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (d) "Toate ca toate însă, dar treaba s-a-ngroșat când au ajuns acasă. Copiii aceia, așa cum i-a lăsat Dumnezeu, văzându-se fără de tată
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Făt-Frumos cu părul de aur) (c) "Și atunci, odată se suie în pod și coboară de-acolo un căpăstru, un frâu, un bici și o șa, toate colbăite, sfarogite și vechi ca pământul. Apoi mai scoate dintr-un gherghiriu niște straie foarte vechi, un arc, niște săgeți, un paloș și un buzdugan, toate pline de rugină, și se apucă de le grijește bine și le pune deoparte. Pe urmă umple o tava cu jăratic, se duce cu dânsa la herghelie și
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
culte orgiastice, în care elementul sexual se dezlănțuie până-ntr-atât că ajunge să nege orice limită. Pentru vizionarul din Patmos, așa-numiții parthenoi, feciorelnicii, sunt cei care nu s-au amestecat cu idolatria. Idolatria, de obicei, se etalează în straie carnavalești și întotdeauna se identifică cu un exces de vitalitate desfrânată: sărbători, banchete, orgii. Așa-numiții parthenoi sunt persoane care nu urmează acest model de viață excitată și excitantă, ci se lipsesc de un astfel de trai pentru a conduce
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
tot spre vest peste munți și văi, trecînd și peste mare pînă au ajuns la capătul lumii. Tăblițele de plumb ale geților arată că nu ne-am schimbat limba sub ocupația vremelnică, parțială și prădalnică a romanilor așa cum îți schimbi straiele iar limba cu care sînt scrise, este limba inconfundabilă a românilor pe care oricine o găsește în dicționarele de arhaisme și regionalisme. Această limbă vorbită de ei, noi o păs- trăm în limba veche și contemporană într-o măsură uimitoare
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
dar fiind adaptată la limba și obiceiurile lor, zeul Rod era considerat creato- rul cerului, pămîntului și a celorlalte duhuri din Cer. El a izvodit toate ființele vii și întreaga natură. Era prezentat ca un om plin de putere cu straie lungi, purtînd pe frunte o bandă din aur ce are fixată o piatră prețioasă rotundă pe a cărei suprafață sînt sculptate șapte frunze asemănătoare cu cele ale răchitei. Era stăpînitorul legii divine și ocrotitorul poporului slav precum și a descendenților acestui
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
de alta, exprimă mai mult ca oricînd diversitatea lingvistică și culturală a oamenilor. Mai e problematică francofonia și pentru că, deși aparent glosocentrică, de fapt, ea configurează o identitate pornind de la elemente multiple și nu întotdeauna convergente sau armonioase. Împodobită cu straie monolinguale, dar pentru a vorbi despre multiculturalism și alteritate... Cu sălbăticie apărată în puritatea sa virginală, acasă la ea, dar pe alte meleaguri asociată constant și voit cu activitatea cea mai creatoare, cea care îi redă unei limbi vivacitatea și
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
de "occidentalizare", înțelegem adaptarea la noțiunea de "literatură" a Occidentului. Cu toate că semne de schimbare se văd încă din jurul anului 1700, cultura rămânea orientală, adică exclusiv religioasă. Dimitrie Cantemir, pe care noi îl cunoaștem cu veșmintele europenești, îmbrăcă totuși ca domn straiele țării și nu se gândi deloc să cultive poezia, teatrul, să facă școli cu preocupări literare. Alunecarea înceată a moravurilor s-a făcut nu atât prin mergerea românilor în Apus, cât prin coborârea acestui Apus asupra noastră în chipul presiunii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
galbeni; colo, luxoasa casă a boierului Romanit (Ghica are o extraordinară memorie vizuală): macaturi și perdele de mătăsărie groasă de Damasc și de Alep, scaune de abanos, încrustate cu sidef, îmbrăcate în piele de Cordova, policandre de Veneția; tinerii în straie orientale joacă vals și ecossaise; de pe un pat familia domnului privește hieratică: "În sala de bal, vodă, îmbrăcat cu giubea albă, hanger de brilianturi la brâu, ședea în mijlocul sofalei între ferestre, rezemat pe perne, cu gugiumanul de samur, cu funda
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o ceară cu mireasmă inefabilă și grea. În această țară minunată nu se fac mari sforțări intelectuale. Copiii învață de ce fuge iepurele la deal și de ce duce câinele ciolanul în gură. Oamenii sunt ceremonioși, fetele rușinoase, coconii domnești hieratici în straie de brocart "mititele ca și trupușoarele lor". În ultima vreme M. Sadoveanu a început a compune niște romane de un epic superficial, a căror valoare stă în încercarea de reconstrucție a unei Dacii absolute, a unei societăți rare, pierdute pe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Babylon și veștejește societatea română în satire vehemente, fără valoare. Horia Furtună a scris poeme multicolore în tradiția Macedonski. Balada lunii, cea mai remarcată, e o desfășurare de decoruri selenare în genul feeric și de calambururi de imagini, agreabile: În straie albe de hermină Și că pădurea fermecată Pe codrul negru și sihastru De ochiul tău, - pornind încet, Pari, sub povara de lumină, Se-apropie halucinată Că împietrești în cerc albastru, Ca o pădure de Macbeth. Poetul s-a ispitit să
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lui Arghezi e "minoră", dar ea, dimpotrivă, e dominată de probleme grave, dintre care cea mai frecventă e ceea a creației sempiterne. Un fapt atât de umil ca încolțirea cartofilor e prilejul unui cântec suav al maternității vegetale: Îmbrăcați în straie de iască Sunt gata cartofii să nască, S-au pregătit o iarnă, de soroc, Cu cîrtițile launloc, Cu întunericul, cu coropijnița și râmele, Și din toate fărâmele Au rămas grei ca mâțele, Umflîndu-li-se țâțele. Auzi? Cartofii sunt lehuzi. Se poate
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mâinile în chip de frăținătate. Morții iau poziții smerite de sfinți adormiți în duh de fericire, iar bolnavii se îngrămădesc să-i vadă, cuvioși ca niște arhangheli prerafaeliți: Asară mi-a murit vecinul de pat, acum odihnește în capelă, în straie albe stângaci îmbrăcat. Bolnavii care au venit să-l vadă l-au compătimit cu ochi tăcuți - și-apoi smerit s-au strecurat pe ușa capelei. În această ceremonie a cucerniciei jălalnice, mișcarea, expunerea, impozițiunea mâinilor sunt esențiale. Acustica e fină
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-l macine la moară, să dea făina Domnului. În general poezia lui V. Voiculescu suferă de manierism. PAUL STERIAN ȘI ALȚII Paul Sterian parodiază ortodoxismul în versuri dadaiste, nu fără talent, uneori, prin repetiția litanică, chiar cu exaltări convingătoare: Aruncu-mi straiele, Arhanghele Gavriile Gol stau în fața ta, Aștept să mă iei. Aruncu-mi trupul, Arhanghele Mihaile, Gol stau în fața ta Aștept să mă iei. Sandu Tudor, care devenise în ultimii ani poetul oficial al Gândirii, după ce fusese modernist, e un simplu pastișor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
declamație shakespeariene: Deșertul solitudinei atente Din oaza unor visuri vegetale Îmi urcă-n ceruri negre, colosale Ferigi de mari tristeți arborescente. Hamletismul sistematic îl profeseză, cu efecte grațioase dar cu primejdia facticelui, Emil Botta: Iată ora metamorfozelor: voi îmbrăca minunatele straie. Rânjiți, colegii mei, cu dinții voștri albi când copacii mi-o spune Majestate! Ștefan Stănescu claudelizează: Îmi apropii mult auzul, să-l atingă marea-Ți voce, Cum truditele Picioare fruntea veșnicei mirese, Totuși un al treilea Clarul ar fi știut
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Ilie Șerban, Iosif Popovici, Ilie Logofăt și alții, nu au făcut decât să noteze pe hârtie o. care circulau în popor în vremea lor. Cele mai importante o. de nuntă sunt o. schimburilor, rostită de vornicei cu prilejul schimbării darurilor (straielor) între mire și mireasă, o. de iertăciune, prin care starostele sau unul dintre vornicei se adresează socrilor rugându-i să-i binecuvânteze pe miri, o. mare de colăcărie (conăcărie sau colăcășie), spusă de unul dintre vornici la poarta părinților miresei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288566_a_289895]
-
în baza relatării autentice a martorilor, le-a aprobat, s-a pornit, la sfatul fraților cardinali, spre Assisi (de la Perugia, unde se afla). Aici, în ziua de 4 octombrie a celui de-al doilea an al pontificatului său, îmbrăcat în straie prețioase și însoțit de onoratul colegiu al venerabililor cardinali și prelați, în mijlocul unei mulțimi provenind din toate colțurile lumii, cu ramuri de palmier și lumânări, a ținut un discurs profund, plecând tocmai de la aceste cuvinte: „Ca luceafărul de dimineață în mijlocul
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
retrage În „odaia Încălzită” și drumurile fanteziei se desfundă pe măsură ce drumurile reale sînt acoperite de zăpadă. La adăpost de frig, de vînt, de ploaia nesuferită, de o natură, altfel zis, ostilă, poetul poate să se gîndească la o natură În straie de sărbătoare. Scrisul se prefigurează, astfel, ca o libertate Într-un spațiu de recluziune, o plăcere Într-un refugiu silit. Corespondența și versurile nu mai contenesc În elogiile aduse căminului primitor și liniștit. Spiritul voiajor, care este Alecsandri, caută mereu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ei de seducție. Pus la piept, Între rîvniții sîni, trandafirul devine un simbol ornamental și un simbol, evident, erotic. Mirosul bagă foc În sîmțîri, participă cu alte cuvinte la procesul de erotizare: „Nu știu floare este asta, ori amori În strai schimbat, Căci cu mirosul o dată În simțiri foc mi-a băgat.” Ioan Cantacuzinó Însărcina trandafirul, „crai dă flori”, să ducă veste bună („dă mult dor”) Bicăi. Mesager și paznic În același timp: prins În părul numitei Bica, trandafirul să apere
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
un aspect deosebit de important al realității În devenire, pe care o Înfățișa: nașterea și educarea omului nou dintre muncitorii uzinei, procesul de limpezire a conștiinței muncitorești de clasă prin Înlăturarea confuziilor care o Întunecau. (Ă). Personaje ca furnalistul Îmbrăcat În straie țărănești, Moise Ion Chincea, topitorul Timofte, apoi Alecu Chirvăsuță, Ștefan Cruță, Iftode sau Zevedeiu Bălan, reprezintă acea categorie de muncitori avansați care a răspuns din primul moment chemării partidului - eroi modești ai reconstrucției, care prin exemplul lor au imprimat elan
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nori, pe fața suavă a mării încrețite ușor de brize jucăușe, plutește mereu hoitul acela enorm, pînă se pierde în nemărginire. Triste și derizorii funeralii! Vulturii de mare, îmbrăcați în doliu pios, iar toți ceilalți rechini ai văzduhului, înveșmîntați în straie cernite sau pestrițe. Cît trăia balena, puțini dintre ei i-ar fi venit, cred, în ajutor, dacă din întîmplare ea le-ar fi cerut s-o ajute; dar la praznicul de înmormîntare, dau buzna cu atîta pioșenie! O, cumplită lăcomie
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
aceea, cavalerii acestui prea distins Ordin îspre deosebire de marele lor patron, nici unul dintre ei n-a avut, cred, vreodată de-a face cu o balenă) să nu se uite cu dispreț la vreun nantucketez, căci noi sîntem, chiar în straiele noastre de lînă și în pantalonii noștri mînjiți cu catran, mult mai îndreptățiți decît ei să purtăm decorația Sfîntului Gheorghe. Dacă e sau nu cazul să-l primim pe Hercule în rîndurile noastre - iată o întrebare asupra căreia am zăbovit
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ei cu luare-aminte, deoarece ochii erau ascunși de pălărie. Nici nu-i păsa că, în timp ce stătea acolo, cîte o oră întreagă, umezeala nopții se strîngea ca stropii de rouă pe pălăria asta și pe mantaua lui, tăiate parcă în piatră. Straiele umezite peste noapte se uscau a doua zi pe el, la soare; și astfel, zi de zi și noapte de noapte, rămînea pe punte, iar dacă avea nevoie de ceva din cabină, trimitea pe alții să-i aducă. Mînca în
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Ahab. Ceasul tău a sunat, iar harponul e gata! Toată lumea jos! Să rămînă doar unul dintre voi; în arborele trinchet. Ambarcațiunile! Fiți gata! Disprețuind grijelele prinse de sarturi, oamenii lunecară ca niște meteori pe punte, agățîndu-se de fungi și de straiuri, în vreme ce Ahab cobora el însuși destul de repede de la postul lui de observație. Ă Lăsați ambarcațiunile la apă! tună el, de îndată ce puse piciorul în noua lui ambarcațiune, pregătită în ajun. Domnule Starbuck, corabia îți aparține - nu te apropia prea mult de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
a pune cîrma toată într-un bord. BARĂ - eche, roata cîrmei. BOCAPORT îsau gură de magazie) - deschizătură în puntea unei nave, folosită la încărcarea și descărcarea mărfurilor. BOMPRES - arbore de dimensiuni reduse fixat la prova și servind ca suport al straiurilor pe care sînt învergate focurile îvelele triunghiulare de la prova). BONETĂ - fîșie de pînză care se coase de marginea unei vele principale, spre a-i mări suprafața expusă vîntului. BORDUL DE SUB VÎNT - bordul situat la adăpost față de direcția din care bate
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]