1,841 matches
-
străbătut drumul etapă cu etapă. Atunci când te-ai îmbrăcat în straie de pelerin la locul cuvenit, ai lepădat și calitățile firii umane așa cum te-ai lepădat de haine?” „Nu.” „<nowiki>Atunci nu te-ai îmbrăcat [cu adev</nowiki>ărat] în straie de pelerin. Când ai poposit la muntele 'Arafat, ai avut macar un moment de contemplare a lui Dumnezeu?” „Nu.” „Atunci nu ai poposit la 'Arafat. Când ai fost la Muzdalifa și ți-ai îndeplinit dorința, ai renunțat la toate dorințele
Junaid Baghdadi () [Corola-website/Science/333595_a_334924]
-
lacrime de foc. La fel plâng inimile fără de noroc. De dorul Tău ard noaptea, ziua-ntreagă gem." Acest e-al zilelor și-al nopților soroc. 44.(54) În doliu-s de când mi Te-ai smuls vederii. De-atunci port numai straiele durerii. Purced din Tine ca din soare zorii, De-acum și pân-la Ziua Învierii. 46.(56) Moartea e o boală care n-are leac. Regi și sfetnici la poruncă-i fac pe plac." Împărații ce mai ieri prădau orașe Astăzi
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
Petru"). Piesă principala a altarului, pictură "Vizitarea", a fost începută de Giambattista Piazzetta și completată, după moartea sa, de discipolul sau, Giuseppe Angeli. Pe partea stângă, primul altar găzduiește un alt tablou al lui Giuseppe Angeli, "Sân Pietro Orseolo primește straiele Sf. Romuald", în timp ce în al doilea altar este un "Cristos pe Cruce și Trei Sfinți" de Antonio Marinetti. Deasupra ușa de intrare în cor este o pictură de Alessandro Bonvicino (numit și Moretto da Brescia), "Sărbătoare în casa lui Simon
Biserica Santa Maria della Pietà din Veneția () [Corola-website/Science/333419_a_334748]
-
miezul verii agrare și începutul secerișului. Sânpetru este un personaj îndrăgit în povestirile și în snoavele populare. În vremuri îndepărtate, când oamenii erau mai religioși, Sânpetru de vară mergea pe pamant fie singur, fie însoțit de Dumnezeu, era îmbrăcat în straie țărănești, fiind preocupat că orice gospodar de creșterea vitelor și, mai ales de pescuit. Sânpetru este un bun sfetnic al lui Dumnezeu, care-l consulta în luarea unor decizii. De aceea, Dumnezeu i-a încredințat porțile și cheile Raiului, spune
Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel. De ce este bine să vezi răsăritul în fiecare dimineață by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101998_a_103290]
-
De ziua muncii", publicată în paginile ziarului Scînteia din 3 mai 1989: "E ziua muncii 'nalta noastră ziua/ În fiecare zi din calendarul/ Cu fiecare măsurăm nu numai timpul/ Dar și suișul nostru, temerarul/ Spre culmile pe care comunismul/ În straie românești, de sărbătoare/ Ne-așteaptă, după datina străbuna/ Cu pâine albă, buna, si cu sare/ Dar ca să ajungem până sus mai este/ Un drum de muncă multă, de sudoare,/ De dăruire-n fiecare faptă/ De încredere-n flacăra cea mare
1 MAI. Cum a devenit Ziua Internațională a Muncii. Semnificația zilei și cum era sărbătorită în România by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102079_a_103371]
-
pământ erou/ Și este încă și va fi ști să fie/ Cît ziua muncii-i ziua noastră zilnic/ La orice răsărit din calendarul/ Cu care măsurăm nu numai timpul/ Dar și suișul nostru, temerarul/ Spre culmile pe care comunismul/ În straie românești, de sărbătoare/ Ne-așteaptă, după datina străbuna/ Cu pîine albă, buna, si cu sare", poezie scrisă de Teofil Balaj. Nu au lipsit în acel an nici "serile cultural-distractive dedicate fruntașilor din întreprinderi". "Bogate și variate au fost, totodată, în
1 MAI. Cum a devenit Ziua Internațională a Muncii. Semnificația zilei și cum era sărbătorită în România by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102079_a_103371]
-
De ziua muncii", publicată în paginile ziarului Scînteia din 3 mai 1989: "E ziua muncii 'nalta noastră ziua/ În fiecare zi din calendarul/ Cu fiecare măsurăm nu numai timpul/ Dar și suișul nostru, temerarul/ Spre culmile pe care comunismul/ În straie românești, de sărbătoare/ Ne-așteaptă, după datina străbuna/ Cu pâine albă, buna, si cu sare/ Dar ca să ajungem până sus mai este/ Un drum de muncă multă, de sudoare,/ De dăruire-n fiecare faptă/ De încredere-n flacăra cea mare
1 MAI. Cum a devenit Ziua Internațională a Muncii. Semnificația și cum era sărbătorit 1 Mai în România-VIDEO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101179_a_102471]
-
pământ erou/ Și este încă și va fi ști să fie/ Cît ziua muncii-i ziua noastră zilnic/ La orice răsărit din calendarul/ Cu care măsurăm nu numai timpul/ Dar și suișul nostru, temerarul/ Spre culmile pe care comunismul/ În straie românești, de sărbătoare/ Ne-așteaptă, după datina străbuna/ Cu pîine albă, buna, si cu sare", poezie scrisă de Teofil Balaj. 1 MAI. Nu au lipsit în acel an nici "serile cultural-distractive dedicate fruntașilor din întreprinderi". "Bogate și variate au fost
1 MAI. Cum a devenit Ziua Internațională a Muncii. Semnificația și cum era sărbătorit 1 Mai în România-VIDEO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101179_a_102471]
-
onoare, față în față cu cei mai importanți conducători ai bătrânei Românii: Sfântul Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul. Într o atitudine mândră, înveșmântați în cape de blană sau cu coroana de aur pe capetele lor, ei impresionează prin strălucirea straielor, în care albul herminei se armonizează cu verdele smarald sau roșul largii mantii. La dreapta și la stânga celor doi domnitori, în chip de cavaleri supuși, patru purtători de scuturi susțin stemele provinciilor românești. În biblioteca reginei, deasupra grupului de copii
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
suntem recunoscători, dar nu chiar atât de mult. Nu le devorează cu adevărat, doar că așa pare. Duce o fată în turnul lui și după zece ani îi dă drumul, numai că ea se întoarce o cu totul altă persoană. Straiele îi sunt prea elegante, vorbește ca o doamnă de la Curte și, pe deasupra, a locuit totuși singură cu un bărbat vreme de zece ani, deci normal că este o ruină, deși toate fetele spun că el nu s-a atins de
Lecturi incitante pentru mari și mici, la Bookfest by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105467_a_106759]
-
nici o masă, nici un sfeșnic, nici un cuier, nici o coroană de lauri, nici perdele în pliuri, nici măcar un scaun. Doar actorul. Timp de aproape o oră și jumătate a stat în picioare, singur în fața spectatorilor amuțiți. Actorul nu purta costum teatral, ci straie simple, din ziua de azi. A renunțat la togă, tunică, la orice element spectaculos, a renunțat chiar și la gesturi. Avea în mâini doar o Carte. A ținut-o în decursul întregului recital, de fapt, s-a ținut de ea
Emil Boroghină, Doctor Honoris Causa al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice de la Chișinău by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105668_a_106960]
-
și a comunităților culturale din Pecs, Budapesta și din București. În tablou regăsim mai multe influențe stilistice tipice creației de maturitate a lui Aman: interiorul oriental, schițat, dar definit de țesături și scoarțe senzuale; personajul feminin, în travesti, purtând tot straie turcești, largi și prețioase, și nu în ultimul rând instrumentul muzical, tot de influență orientală - teorba sau mandolina. Valoare estimativă: € 90.000 - 160.000 Lectură în grădină de Theodor Aman (1831, Câmpulung Muscel, Argeș - 1891, București) este estimată la 10
Capodopere ale maeștrilor români într-o licitație de excepție la Artmark by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105700_a_106992]
-
decis să organizeze altul. De această dată participanții trebuie să depundă dosarul în format fizic, cu șină, nu în format electronic. "În primăvară Ministerul Culturii ieșea la înaintare cu un discurs emoționant în care se scutura de molii și îmbrăca straiele unui finanțator cultural progresist, cu deschidere și viziune,- lansând CultIN - un program de finanțare a industriilor culturale și creative. În numai câteva luni se alege însă praful de elanul revoluționar al Ministerului. Se împiedică și cade direct în nas. Mai
Scandal monstru la Ministerul Culturii. Concurs anulat fără motiv, câștigătorii se revoltă () [Corola-website/Journalistic/106028_a_107320]
-
acoperă la sfîrșit victimele ca un lințoliu, ca un semn al morții pure, care șterge pîngărirea și umilința vieții lor. Interpretele (Roxana Bucuci, Olga Guțu, Doriana Talmazan, Snejina Puica, Luminița Tacu, Doina Severin, Nelly Cobzaru) sînt cu adevărat superbe, în straiele lor sfîșiate, voaluri alb-cenușii, fluturînde, joc de iele rănite ca niște suflete ce vin să-și reclame partea de vină, dreptul la răscumpărare. Acest gen de teatru, implicat în destinul tragic al societății contemporane, un teatru ce se vrea activ
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
împodobită cu cinci pietre nestemate. Sub crucea coroanei urmau Duhul Sfânt, apoi Dumnezeu Tatăl, cu dreapta binecuvântând, cu stânga ținând pământul; pe cercul de margine al coroanei un rând de pietre scumpe de jur împrejur. Îmbrăcat era Vodă într-un strai mohorât cu guler de aur, iar pe gât îi atârna un egolpion din pietre scumpe și mărgăritare. Câmpul portretului era albastru, în dreapta și la stânga chipului perdele roșii. Am întrebat ce s-a făcut cu portretul adevărat (originalul)? Călugărul a răspuns
R?pirea Bucovinei si chipul lui ?tefan-Vod? by M. Eminescu [Corola-other/Imaginative/83535_a_84860]
-
boier: „Pârcălabu”. În țigănimea aceea era un băietănaș pe care-l chema Șolcan, voinic de felul lui, și Vodă a pus ochii pe dânsul și l-a luat să fie fecior în casă, adică să îngrijească de ciubote și de straie. Șolcan se purta bine așa că îi era drag lui Vodă și făcea mare haz de el și de incurile lui, mai ales când era Vodă cam supărat. Într-o seară, când nu era stăpânu-su acasă, Șolcan s-a îmbrăcat frumos
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]