5,990 matches
-
prezentate în text se stabilește în mod explicit o legătură de cauzalitate. Apartenența textului la unul dintre tiparele discursive - tiparul deductiv sau tiparul inductiv - se corelează cu strategii diferite de dispunere a informației, pe de o parte, dar și cu strategii diferite de lectură și interpretare, pe de altă parte. 2.4.1.2. Progresia tematică Există două variante principale de progresie tematică: progresia tematică liniară și progresia tematică în spirală. Progresia liniară presupune introducerea, pe rând, a câte unei subteme
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
prin strategii ale politeții pozitive (insistențe verbale, dorința de a veni în ajutorul celuilalt), în timp ce în cazul relațiilor ierarhice inferiorul recurge la un comportament deferent față de superior (strategii ale politeții negative). Membrii culturilor individualiste tind să recurgă mai degrabă la strategii de promovare a imaginii personale, în timp ce membrii culturilor colectiviste tind să recurgă în special la strategii de conservare a imaginii celuilalt pentru menținerea armoniei sociale; membrii culturilor colectiviste tind să recurgă la strategii direct și slab dependente de context, pentru
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cazul relațiilor ierarhice inferiorul recurge la un comportament deferent față de superior (strategii ale politeții negative). Membrii culturilor individualiste tind să recurgă mai degrabă la strategii de promovare a imaginii personale, în timp ce membrii culturilor colectiviste tind să recurgă în special la strategii de conservare a imaginii celuilalt pentru menținerea armoniei sociale; membrii culturilor colectiviste tind să recurgă la strategii direct și slab dependente de context, pentru conservarea imaginii personale, în timp ce membrii culturilor individualiste tind să recurgă la strategii directe și puternic dependente
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
recurgă în special la strategii de conservare a imaginii celuilalt pentru menținerea armoniei sociale; membrii culturilor colectiviste tind să recurgă la strategii direct și slab dependente de context, pentru conservarea imaginii personale, în timp ce membrii culturilor individualiste tind să recurgă la strategii directe și puternic dependente contextual pentru conservarea armoniei sociale; membrii societăților în care distanța de putere este mare tind să adopte comportamente diferențiate în funcție de poziția ierarhică ocupată de interlocutor, în timp ce membrii culturilor în care distanța față de putere este mică nu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
INDIVIDUALISM COLECTIVISM Distanțe mari de interacțiune Distanțe mici de interacțiune Zâmbetul - expresie a satisfacției Zâmbetul - sprijin al interacțiunii verbale Rolul important al conversației fatice Rolul puțin important al conversației fatice Strategii directe de comunicare, care urmăresc transmiterea directă a mesajului Strategii indirecte de comunicare, cultivând ambiguitatea menită să protejeze relațiile sociale Strategii ale politeții negative, ale menținerii imaginii publice personale, ale obținerii acordului din partea interlocutorului Strategii ale politeții pozitive, ale păstrării imaginii publice a interlocutorului, ale susținerii lui, ale adeziunii la
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ale susținerii lui, ale adeziunii la punctul lui de vedere Tendință de dominare a interlocutorului Tendință de subordonare față de interlocutor Tendință de implicare în conflicte verbale Tendință de evitare a conflictelor verbale Strategii de rezolvare a conflictelor orientate spre rezultate Strategii de rezolvare a conflictelor orientate spre relații Strategii ale negocierii bazate pe relații interpersonale Strategii ale negocierii bazate pe roluri sociale Strategii de discurs bazate pe distincții minime între membrii grupului și străinii de grup Strategii de discurs bazate pe
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
implicare în conflicte verbale Tendință de evitare a conflictelor verbale Strategii de rezolvare a conflictelor orientate spre rezultate Strategii de rezolvare a conflictelor orientate spre relații Strategii ale negocierii bazate pe relații interpersonale Strategii ale negocierii bazate pe roluri sociale Strategii de discurs bazate pe distincții minime între membrii grupului și străinii de grup Strategii de discurs bazate pe distincții evidente între membrii grupului și străinii de grup Discurs orientat spre viitor Discurs orientat spre prezent/trecut Verbalizarea emoției Reținerea sau
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
bine că te-am văzut pentru că nu putea fi suficient de spontană și nu putea să-și ia aerul individualist pe care astfel de formule ritualice îl presupun. „Pe de altă parte, am învățat să folosesc, și chiar savurez, unele strategii conversaționale anglo de tipul Sunt de acord cu tine, pe de altă parte, însă, trebuie să recunoști că..., în loc să spun simplu Nu.” Experiențele de comunicare interculturală îl ajută pe individ să cunoască și să aprecieze alte culturi, dar totodată îl
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de interacțiune: simplificările exagerate, bazate pe incorectitudine gramaticală și destructurare a mesajului (Me, Tarzan, you, Jane), așa-numita „vorbire a străinului” (engl. foreigner talk), îngreunează înțelegerea. Byrne și FitzGerald (1996, apud FitzGerald, 2003, p. 173) au făcut distincție între: (a) strategii generale, recomandate în majoritatea situațiilor de comunicare interculturală și (b) strategii suplimentare recomandate în situațiile în care interlocutorul nu stăpânește foarte bine limba de interacțiune. Tabelul de mai jos sintetizează strategiile recomandate de cei doi autori. (a) Strategii generale (b
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
mesajului (Me, Tarzan, you, Jane), așa-numita „vorbire a străinului” (engl. foreigner talk), îngreunează înțelegerea. Byrne și FitzGerald (1996, apud FitzGerald, 2003, p. 173) au făcut distincție între: (a) strategii generale, recomandate în majoritatea situațiilor de comunicare interculturală și (b) strategii suplimentare recomandate în situațiile în care interlocutorul nu stăpânește foarte bine limba de interacțiune. Tabelul de mai jos sintetizează strategiile recomandate de cei doi autori. (a) Strategii generale (b) Strategii suplimentare Comunicați interlocutorului orice diferență culturală de comunicare despre care
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
între: (a) strategii generale, recomandate în majoritatea situațiilor de comunicare interculturală și (b) strategii suplimentare recomandate în situațiile în care interlocutorul nu stăpânește foarte bine limba de interacțiune. Tabelul de mai jos sintetizează strategiile recomandate de cei doi autori. (a) Strategii generale (b) Strategii suplimentare Comunicați interlocutorului orice diferență culturală de comunicare despre care aveți impresia că ar putea împiedica desfășurarea eficientă a interacțiunii. Dacă apar neînțelegeri, reformulați enunțul, nu îl repetați. Clarificați cu interlocutorul intențiile din spatele enunțurilor dumneavoastră, având în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
generale, recomandate în majoritatea situațiilor de comunicare interculturală și (b) strategii suplimentare recomandate în situațiile în care interlocutorul nu stăpânește foarte bine limba de interacțiune. Tabelul de mai jos sintetizează strategiile recomandate de cei doi autori. (a) Strategii generale (b) Strategii suplimentare Comunicați interlocutorului orice diferență culturală de comunicare despre care aveți impresia că ar putea împiedica desfășurarea eficientă a interacțiunii. Dacă apar neînțelegeri, reformulați enunțul, nu îl repetați. Clarificați cu interlocutorul intențiile din spatele enunțurilor dumneavoastră, având în vedere că interlocutorul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
elementele paraverbale; elementele nonverbale; Rolul limbii în comunicare Stil(uri) comunicativ(e); Gudykunst; Clyne; FitzGerald; Universalismul CAPITOLUL 4 CULTURI ÎN CONTACT Aculturarea; tipuri de aculturare; Asimilarea culturală Adaptarea culturală; Alienarea culturală Ciocnirea culturală; Contactul dintre culturi; Competența de comunicare interculturală; strategii de formare a competenței de comunicare interculturală; Comunicarea interculturală; caracteristicile comunicării interculturale; configurația schimburilor verbale în comunicarea interculturală; neânțelegerile în comunicarea interculturală; bariere în comunicarea interculturală; factorii care afectează comunicarea interculturală; preîntâmpinarea problemelor de comunicare interculturală; etnocentrismul în comunicarea interculturală
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Utilitatea unor studii / cercetări având drept obiectiv diagnoza serviciilor medicale, ar putea fi regăsita în propuneri de intervenție ameliorativa precum: Dezvoltarea unor programe de training adecvate, elaborarea unor instrumente eficiente în însușirea și dezvoltarea abilităților de comunicare în practică medicală Strategii de intervenție organizațională pentru reducerea efectelor stresului profesional la medicii practicieni Identificarea și conștientizarea importanței elementelor ce intervin în comunicarea în practică medicală (la toate nivelele, dar în particular în relația medic-pacientă Descrierea organizației în care a avut loc cercetarea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Conștientizarea propriilor emoții și răspunsuri echilibrate la situațiile stresante sau critice. Implicarea în situații noi, în relații interpersonale. Investiția în dezvoltarea personală. Scoruri medii s-au identificat la: Optimism, capacitatea de a persevera fără blamare sau demoralizare. Motivația intrinseca pentru strategii constructive, urmărirea cu speranță. Capacitatea de a se relaxa. Scorurile cele mai mici s-au obținut la următoarele dimensiuni: Crearea unei relații armonioase, climat confortabil. Capacitatea empatica. Schimbarea prejudecăților Aceste rezultate par să confirme că o parte din disconfortul relației
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
managementului emoțiilor se axează fie pe schimbarea comportamentului, fie pe manipularea cognitivă. Tabelul 3 prezintă tehnicile de management al emoțiilor identificate de Peggy A. Thoits. Tabelul 3. Tehnici de management al emoțiilor (după Thoits, 1990, 193Ă Focalizarea Modul comportamental cognitiv Strategii focalizate pe situații Acțiuni, confruntare Căutarea de informații, de ajutor practic Retragere, permisiuni Reinterpretarea situațiilor Distragerea atenției Alungarea gândului Acceptarea situației Soluții fanteziste sau evadare Strategii focalizate pe emoții Fiziologie Efort fizic Utilizarea drogurilor/ abuzul de alcool Tehnici de relaxare
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
3. Tehnici de management al emoțiilor (după Thoits, 1990, 193Ă Focalizarea Modul comportamental cognitiv Strategii focalizate pe situații Acțiuni, confruntare Căutarea de informații, de ajutor practic Retragere, permisiuni Reinterpretarea situațiilor Distragerea atenției Alungarea gândului Acceptarea situației Soluții fanteziste sau evadare Strategii focalizate pe emoții Fiziologie Efort fizic Utilizarea drogurilor/ abuzul de alcool Tehnici de relaxare Biofeedback Meditație Desensibilizare progresivă Hipnoză Gesturi expresive Chatarsis Trăiri profunde Relaxare în fantezii Rugăciuni Etichetarea Discuții defensive Reinterpretarea trăirilor Așadar, există numeroase moduri de rezolvare a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
cele mai multe ori, reflectează asupra situațiilor, fac exerciții fizice intense sau pur și simplu accepta situațiile. Alte studii au arătat ca strategiile de management al emoțiilor variază în funcție de apartenență la clasă socială: cei din clasa de jos recurg mai rar la strategii reale (Pearlin și Schooler, 1978, citați de Thoits, ibidemă. Conceptul de „devianta emoțională” are aplicații interesante și în domeniul sănătății mentale, pentru recunoașterea bolilor mentale, ca și în discuția despre homosexualitate, având în vedere că multe tulburări psihice și comportamente
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
despre un produs/ marca din surse comerciale. Cele mai eficiente și mai influente surse rămân însă cele personale. Sursele comerciale oferă consumatorului informații valoroase, dar cele personale legitimează aceste informații. Evaluarea variantelor este făcută de consumatori pe baza mai multor strategii: în primul rând, fiecare consumator încearcă să-și satisfacă anumite nevoi și caută anumite avantaje care pot fi obținute prin achiziționarea unui produs sau serviciu. În plus, fiecare consumator vede un produs/ marca că pe un ansamblu de atribute care
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
a fost folosită ca terapie de scurtă durată, ulterior fiind utilizată și ca terapie de menținere pentru pacienții cu depresie recurentă. Se poate folosi atât individual, cât și în asociere cu medicația antidepresivă. În cadrul acestei terapii se face apel la strategii orientate spre: evaluarea simptomatologiei depresive, focalizarea pe probleme-țintă, ameliorarea relațiilor interpersonale, prevenirea recăderilor. Este o formă de tratament care și-a dovedit eficiența atât în tratarea episoadelor depresive acute, cât și în prevenirea sau amânarea instalării unor episoade ulterioare. Dintre
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
administrează contul general al Trezoreriei Statului, deschis la BNR; stabilește sistemul de organizare și funcționare a Trezoreriei Statului în vederea asigurării efectuării operațiunilor de încasări și plăți pentru sectorul public; enunță și administrează bugetul de venituri și cheltuieli al trezorerie; propune strategii de dezvoltare pe termen lung și soluții de reformă în domeniul finanțelor; exercită calitatea de reprezentant al României la organismele interna ționale cu caracter financiar; îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin acte normative pentru domeniul său de activitate. În realizarea
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
mediul organizațional va avea de suferit. Modificarea strategiei de afaceri provoacă schimbarea structurii organizaționale. Componentele interne interacționează și sunt dependente unele de altele. Organizațiile instabile trebuie să calculeze supraviețuirea și nu pot să ignore destabilizarea componentelor. În acest scop, elaborează strategii pe termen lung care au în vedere atât rutina zilnică, precum și activitățile critice și analiza acestora. Companiile sunt forțate să-și adapteze modelul de generare a ofertei, de lansare de noi produse și servicii pe piață. În contextul actual de
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
Social CRM, June, 2010, disponibil la http://www. chessmediagroup.com/wp content/uploads/resource/95dd4dd11f5def709a3683f4e fd97d26.pdf footnote> în iunie 2010 - un grup de consultanți în afaceri din SUA care au competențe pe dezvoltarea Social- CRM, Enterprise 2.0 și strategii media sociale. Discuții și exemple În 2010 Business Software a dat publicității rapor tul Top 10 Social CRM Software, disponibil odată cu încărcarea raportului Top 40 CRM Software Vendors la adresa: http://www. business-software.com/crm-evaluation/top-40-crm- vendors.php. În acest top
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
viitoare, căutând răspunsuri la întrebări de felul: Care sunt regiunile de origine? Care sunt caracteristicile culturale și sociale ale populației de imigranți? La ce volum de populație se pot aștepta? Care va fi statutul legal al potențialilor imigranți? Cercetătorii și strategii au mai multe căi de a răspunde la aceste întrebări. Una dintre posibilele investigații care pot fi realizate este aceea de a identifica grupuri de regiuni cu potențial de emigrație către Europa Occidentală asemănător și care ar ridica probleme economice
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
mobilizarea energiilor (gestionarea strategică a competențelor, încurajarea schimbării, optimizarea procesului de comunicare în cadrul organizației, valorificarea potențialului uman etc.); • managementul strategic al resurselor materiale, adică identificarea și alegerea opțiunilor strategice (parteneriate interinstituționale, instrumente strategice de analiză a contextului și de planificare, strategii privind atragerea de fonduri/resurse etc.); • managementul operațional al resurselor umane, adică managementul relațional (motivarea membrilor organizației, animarea echipelor, conducerea reuniunilor de lucru, negociere, gestionarea timpului, comunicarea cotidiană în organizație etc.); • managementul operațional al resurselor materiale, adică managementul instrumental (se
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]