5,716 matches
-
pacea ce domnește Răzbate lin spre crânguri un plânset de caval Străpunge liniști scurse din cerul primenit Cu ploi de năzuințe. Se zbat în noi, trudind, Dorințe, temeri, gânduri... Cireșii-au înflorit. Ninsori de floare dalbă, speranțe măiestrind, Ne-acoperă. Sublime miresme dau năvală Inundă-ne iubirea - noian de prospețime, Zâmbește-o buburuză unui boboc de cală Ce amorțise-n glastră. Un val de-ntunecime Își unduie mătasea-n ocean pictat cu vise Pe boltă ard luceferi când jarul din lalele
FLORILEGIU DE PRIMĂVARĂ (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370996_a_372325]
-
spre a ajunge din nou, încă și mai înnobilat de gust și aromă unice. Familia Anghel a investit, a avut încredere, a așteptat și culege azi rodul butucilor de la Segarcea, cel mai laureat între vinurile românești, un vin regal și sublim! Elaborarea lui beneficiază de particularitatea științei cu rafinament și afectivitate a consultantului oenolog Ghislaine Guirand, din Franța. Plantația viticolă a Domeniului Segarcea, refăcută complet, are păstrată în inima ei istoria într-o inimă de Tămâioasă Roză care bate de peste o
VINURILE „PRINCIPESA MARGARETA”, VINURILE POEZIEI. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/371002_a_372331]
-
în lingvistică”, Editura Lumina, 1980, 1987 (în colab.); „Lingvistica generală”, Editura Lumina, 1984 (în colab.); „Școală a gândului”, Editura Lumina, 1982; „Coloana infinită a graiului matern. File din marea bătălie pentru limbă”, Editura Hyperion, 1990 (în colab.); „De la grotesc la sublim. Note de cultivarea limbii”. Biblioteca revistei „Limba română”, Chișinău, 1995. Universul său liric îl descoperim în volumele de poezie: „Surâsul Giocondei”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997; „Trenul cu un singur pasager”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1998; „Azur”, Editura
NICOLAE MĂTCAŞ – MODEL AL IMPLICĂRII de THEODOR RĂPAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371019_a_372348]
-
fructul poetic la dispoziția cititorului, Zenul împletește scrisului în doi cu tendința spre perfecțiune. Ne adresăm unul altuia, poeții își vorbesc direct, uneori peste umăr, se consultă și se completează. eu scriu: "nu viață-i greu de străbătut ci neatingerea sublimului perfecțiunea unei litere zbaterea aripii în zbor" și Adala răspunde în poezia sa "pe cord deschis"- fragment: "mi se pare că tai lanțuri cu vorbele mele că fac legea bună sau lumea justă dar numai zăpada îndreaptă privirea spre orizontul
BOOKFEST, 3 IUNIE 2016, LANSARE DOUĂ CĂRȚI, COLAJ POETIC de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371022_a_372351]
-
doar Tu le știi. Cu pășirea mea sfioasă, Scriu cu lacrima-mi de jar, Doar poeme de iubire Ce ard pe-al inimii altar. Scriu cu lacrima ce udă Calea mea cu albii crini O întreaga simfonie Pentru Tine! Prinț Sublim! Slavă! - strigă a mea privire, Osana! - a mea zâmbire Laudă, Cinste și Onoare! Numai Ție, Domnul Slavei! Mi-ai dat cântul prin suspine, Mi-ai dat haru-Ți ce mă ține. Mi-ai dat tot, a Ta iubire, Să trăiesc o
NETĂCEREA DRAGOSTEI ETERNE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369805_a_371134]
-
Chipul tău îl ține-n palme - Reținându-mă-n uitare, Oferindu-mi clipe calme. Mă încearcă o dorință De iubire virtuală, Dar aș vrea a ta ființă Și în lumea mea reală. Mă surprind visând în noapte Cu speranța făptuirii Și aud sublime șoapte - Dedicații ale iubirii. ................................ S-a înmuiat de tot și jarul În căminul din odaie, Am golit din nou paharul Și-am mai scris un vers pe-o foaie. Referință Bibliografică: AMOR VIRTUAL / Liviu Pirtac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
AMOR VIRTUAL de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369835_a_371164]
-
de maturitate, remarcând ,,prezența sentimentului patriotic” în lirica, regăsit și publicistica eminesciană (,,s-a străduit din tot sufletul pentru progresul poporului său, pe care îl iubea cu o dragoste nemărginită”). Își exprimă entuziasmul necenzurat în fața capodoperei lirice Doina, ce transpune sublimul sentimentului național și al destinului românesc în istorie, poem (cu o lungă și impresionantă istorie) pe care Octavian Goga avea să îl definească ca ,,cea mai categorică evanghelie politică a românismului”. ,, Există oare în lirica românească o poezie care să
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
dând de înțeles că mai are multe de spus, căci periplul liric nu s-a încheiat. Reținem expresia metaforică și comparațiile sugestive: „Ard, încă ard/ Ca focul de aseară/ Aprins din vechiul gard/ Care cândva, împrejmuia sufletul meu/ Cu vorbe sublime‘’. În „Dor de Paradis” - ocrotită de „un înger’’ - atinge extazul: „Hristos a înviat!” exclamă poeta, copleșindu-și cititorii. În poezia „ Absentă la miracol mâna înalță” - interogativ - o odă mâinii, muncii creatorului, avertizând în final: „Vor veni vremuri grele/ În care
O POEZIE A CĂUTĂRII FIINŢEI de LOLA NOJA în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369889_a_371218]
-
din care am evadat”. „Trăiește darurile luminii” - aureolează culorile curcubeului într-un gingaș diafan joc: „în roșul răsăritului”... un îndemn la iubirea universală, eternă: „fratele meu întru iubire/ Te du...”. „Profana” Elena Armenescu își recunoaște credința la modul simplu dar sublim: „Mi-am fost străină ca un oarecare/ până să te aflu Doamne/ În adorare”. În „Rătăcirile” - ne reamintește că „Puterea omenirii nu e blândă!” - iar în „Hartă a tainelor” se întreabă dacă există un loc în care Dumnezeu, așezând-o
O POEZIE A CĂUTĂRII FIINŢEI de LOLA NOJA în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369889_a_371218]
-
cu dezamăgiri crunte. Rareori se construiesc iubirile ce se dovedesc a fi sincere, înălțătoare, netrucate de dorințe ori interese ascunse și meschine. De-a lungul istoriei au existat celebre perechi de îndrăgostiți, care au făcut deliciul cititorului, împătimit să caute sublimul. Să amintim sumar, doar de câteva dintre ele: Cleopatra și Marc Antoniu - o iubire desprinsă dintr-un scenariu shakespearian, o dragoste tulburătoare, dar neîmplinită datorită uneltirilor și uneltitorilor potrivnici. O altă poveste de dragoste incredibilă este cea dintre Shah Jahan
ÎN LOC DE PREDOSLOVIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369929_a_371258]
-
care-l iubeau pe Eminescu, pe Blaga citindu-i și dorind să semene cu ei și, împreună cu Teodor Barbu îi îndrumam, dar acum, adunate în volum, citite în liniște, în această frumoasă toamnă, ce mângâie podgoria drăgășăneană, efectul este altul; sublim, revelator, pentru iubitorul de frumos, de poezie. Prima reveleție apărută în „forul meu interior”, cum ar zice Marin Preda, este aceea, pe care o mărturisesc cu sinceritate, că poezia lui Teodor Barbu poate sta oricând alături de a marilor poeți din
RETORICA BALANSOARULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369931_a_371260]
-
1924 din 07 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Îți spun a nu știu câta oară Iubirea... nu știe să doară, Și dacă vei simți dureri vreodată Nu-i de la ea, ci de la vrajba minții toată. Cum să te doară un sublim Ce e al cerului, simbol divin? Te dor, doar neputințele din trup Ce le-nrobește un amar de gând. Știi oare ce înseamnă fericire Ca sa vorbești de-a ei pieire? Când sufletul îți lasă o ultima suflare Abia atunci, zărești
PRIVEŞTE SPRE TINE de ANA SOARE în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369977_a_371306]
-
Accesând „îngustul” eșecurilor grele. Surâsul și tristețea teluric se-mpletesc Anulând “absentul” din ființa mea, Văd cum clipei vidului aripile-i cresc Alunecând prin timp spre-a mă elibera. Ce-i existența noastră? pleoapă de magie Imortalizată într-un tablou sublim, Amprenta demiurgului pulsând vie În agonia vieții pe care o trăim. Inima crud roade cuvintele sorții Și adoarme plânsă în pat plutitor, Discursul pompos e în pragul morții Concept rece-abstract al gândurilor. Mă udă ploaia fierbinte a clipei Și las
RĂTĂCIRI DE SUFLET de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369962_a_371291]
-
Versuri > Spiritual > CRUCEA Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 2125 din 25 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Pe crucea mântuirii ce-am ridicat-o-n fine din lespezi de iubire punând mortar de dor, din când în când același sublim Mântuitor se lasă prins în cuie și moare pentru mine. De fiecare dată îi tot rămân dator și totuși nu îmi cere nimic când iarăși vine. Nu știu ce vrea, ce-ncearcă, ce speră că obține cu sacrificiu-acesta etern, copleșitor. Am încercat
CRUCEA de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369993_a_371322]
-
ceva să asculți o convorbire oficială între 2 oameni cu greutate dintr-o civilizație net superioară. Mary se simțea flatată, “da din coadă”, cu o mulțumire care i se citea pe figură. Lary o interpelă: - Cum ți s-a părut ? - Sublim. Dar cu cine am acum onoarea, cu domnul Lary șeful de proiect sau cu Lary directorul tehnic ? - Îți arde de glume, sunt eu Lary - Dar care Lary? - Dacă ții neapărat, șeful de proiect. Mi-am luat 10 minute libere ca să
MILENIUL 4 SĂNĂTATE ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370236_a_371565]
-
cu poeți.” Fiecare poem are o destinație precisă, este poleit de strălucirea cuvintelor care valsează fermecător, în ritm cadențat, cu pași de lumină, dăruind iubitorului de poezie un „Spectacol de dincolo de cortina cerului.” „Între două speranțe,” poetul face un „Popas sublim,”își spune „Rugăciunea zilei,” apoi își conturează o „AUTOBIOGRAFIE,”după care, liniștit, pe înserate, scrie „Poemul cu păcate.” Poemele lui Alexandru Florin Țene sunt nestemate strălucitoare care împodobesc sufletele cititorilor, poetul împletind cu măiestrie cuvintele , precum un vrăjitor,încărcându-le
COMOARA DE PE PUNTEA VIEȚII, DE DORA ALINA ROMANESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370307_a_371636]
-
atât de senin, încât părea a fi o boltă imensă de azur ce acoperă întreaga lume. Am întors capul spre ea pentru a-i spune ceva... Ce tablou...! Buzele cărnoase și roșii precum cireșele, stăteau întredeschise ca într-o admirație sublimă. Sânii micuți înțepau cu sfârcurile bluza răsfrântă larg, lăsând a se vedea rotunjimile aproape sferice, cu pielea bronzată ca întregu-i trup cu mijlocel nefiresc de subțire și fragil. Nările dilatate inspirau cu nesaț aerul curat și parfumat de întreaga vegetație
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
a-l ronțăi ca pe un biscuite dulce. Tresărea la fiecare atingere și se cambra de plăcere. Nu mai da atenție tăriei terenului de desfășurare a „ostilităților”, era parcă cel mai comod loc folosit vreodata într-o partidă de amor sublim. Ochii îi scânteiau de poftă, buzele ei umede mușcau uneori cu tărie, dar eu nu simțeam durerea... Cu mâna fremătând de nerăbdare i-am scos petecuțul de material, care stătea în calea dorințelor vizibil manifestate de amândoi, slipul meu având
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
lumina se divide, Tronează peste lume-al zăpezii candelabru. Aproape istovită pe-a clipei noptieră, Mi-adun singurătatea din leagănu-i emfatic, Troiene de mătase ridică frontieră Spre vântul ce suspină cu aeru-i asmatic. Pitită în căsuța ostatică tăcerii, Aștept înfrigurată sublima sărbătoare, Pogoară-ncet Ajunul pe treapta gri a serii, Se naște-n taină Fiul, păstorul de mioare... Referință Bibliografică: ÎN PAȘI DE AJUN / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1820, Anul V, 25 decembrie 2015. Drepturi de Autor
ÎN PAȘI DE AJUN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370373_a_371702]
-
Toate Articolele Autorului Pe frunzele gălbui, m-așez s-adorm, Cu piatră inimii îmbălsămata, Ca regii mari pe tronuri care mor De una singură și-aceași floare parfumata. Adorm în puful vieții, cuprins de spaimă, Visez ce e frumos în sufletul sublim Devorator de genii și suspin, Să mor apoi bătrân și fără faima. În clipele beției, sentimentale vise, Am aruncat un zar într-un pahar ciobit Suspin peste amoruri nedescrise Te-aștept , sărac, umil și obosit. O zi care începe, zâmbind
SPERANŢA de COSTI POP în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370451_a_371780]
-
tău cu un sărut, S-apuc de plete dorul și suspinul Și să-l învârt până devine mut... Flămând să te-ncolțesc pe tine Și să te devorez treptat-treptat ... Să dezgolesc prin patimă, iubirea Și să o venerez neîncetat... POVARĂ SUBLIMĂ Sunt firul unui gând ce te atinge Vibrând nisipul călător din tine... Aș strangula cuvântul care doare Grădina mea cu flori, te rog, nu plânge Eu ți-aș așterne inima cărări Și aș ciopli dorința ta în mine Iubirea mea
POEME DE DRAGOSTE de OTILIA BRĂDUŢEANU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370415_a_371744]
-
soarbe-mă cu jumătăți de cer Sărută-mă cu jumătăți de lună Frământă-n mine-un „azi” și-un „ieri”. Golește-mă între un „azi” și-un „mâine” Și sapă-n mine cu atingeri moi Un umed cântec din priviri sublime Și-o rană, să ne rupă pe-amândoi ... STRĂINĂ FĂRĂ TINE Te iubesc si gândul mi-i la tine, Te iubesc, de-ai ști cât te iubesc... Toate-n lumea asta-mi par străine, Dacă-n ele nu te regăsesc
POEME DE DRAGOSTE de OTILIA BRĂDUŢEANU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370415_a_371744]
-
Luceafărul divin care a îngemănat în priviri strălucirea zorilor ce ne îmbrățișează cu mireasma luminii lor diafane răsăritul sufletelor noastre. Fecioara Maria este Crăiasa Creației care brodează cu brațele sale azurul serafic al binecuvântării poeților ce ne împărtășesc cu harul sublim al frumuseții lor creatoare. Poeții aleși, hărăziți de Duhul Sfânt pentru a cânta frumusețea desăvârșită, binele atotmângâietor, adevărul dumnezeirii, comuniunea dorului sacru, mirificul hristic al întrupării, cerul luminii mântuitoare, cântarea pământului, armonia iubirii, taina sfințeniei, potirul mărturisirii, cuminecarea jertfei, splendoarea
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370423_a_371752]
-
Eminescu a fost și este o sumă a valorilor spirituale ale Neamului dacoromân. El este taina lăuntrică a Omului așezată pe pieptul veșniciei Neamului. Doina trăirii sale este asumarea destinului Neamului primordial pelasgo-dacoromân în comuniune cu Hristosul Daciei Mari, cu sublima atitudine a Ortodoxiei hristic-universale. În permanenta convorbire cu sufletul său ales, el a binecuvântat cu Dumnezeu, s-a împărtășit cu Neamul său cel drag, s-a răsfățat în poala Creației divine a naturii, s-a înrourat cu mireasma Duhului Sfânt
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370423_a_371752]
-
-se pentru a-i păstra demnitatea dacoromânului, luptând pentru a-i împlini menirea sa cultural-religioasă, suferind pentru crezul ortodox, împlinindu-se în jertfa sfântă a răstignirii sale mistice ca martir pentru Dumnezeu, Neam și omenirea ortodoxă sfântă, trăind totodată și sublimul milosârd al Crăiesei dacoromânilor-Fecioara Maria. RĂSAI ASUPRA MEA...: „Răsai asupra mea, lumină lină,/ Ca-n visul meu ceresc d-odinioară;/ O, Maică Sfântă Pururea Fecioară,/ În noaptea gândurilor mele vină./ Speranța mea tu n-o lăsa să moară/ Din inima-mi-adânc
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370423_a_371752]