2,088 matches
-
ale personajului-autor-narator - paralele sau În interferență cu Înregistrările quintalelor de acte sexuale bifate (și descrise). Degeaba insistă criticii pe insistența descrierii la gradul zero, anatomice, transparente - În continuarea unui Houellebecq, sau unei Nobécourt, sau poate chiar al unui Guibert - În sublinierea contra-tabuului psihologic (i.e. Catherine Millet spune tot ce face și nimic din ce simte), intenția autoarei este alta, mult mai inocentă. Ea relatează ce face, ce-i place să facă, dar și ce simte cînd face. Numai cînd face. Deși
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
atenția în mod deosebit asupra lor în detrimentul altor forme. Sunt structuri bogate și delicate, dar chiar în cele mai caracteristice exemple ale acestui gen de pictură nu există o temă. Așa cum a observat Robert Welsh în legătură cu lucrările lui Mondrian, . Orice subliniere a punctului median este în plus anihilată de deschiderea limitelor. Ca și la Albers, forma cadrului se aseamănă cu formele compoziționale atât de mult, încât pare să le aparțină. Dar chiar și așa, multe dintre forme arată ca și cum s-ar
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
median. Un arc poate fi descris ca o concesie făcută de centricitate unui vector care în arcadele verticale coincide cu axa gravitațională. Cele patru medalioane care dețin o poziție proeminentă pe axa orizontală centrală trimit la ideea de circularitate completă. Sublinierea centrului este destul de puternică pentru a elibera coloanele și încărcătura lor de o excesivă verticalitate și pentru a condensa întreaga formă rectangulară. Rețeaua de coloane și cornișe se grupează în jurul centrului pentru a desprinde suficient de la sol întreaga structură. Când
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
de Mihai Beniuc în poemul "Dropia roșie"; aici răsăritul soarelui va destrăma vraja. Grigore Hagiu, Gheorghe Pituț, Cezar Baltag invocă soarele ca simbol al fertilității, el este sămânța zilei, esența primară a arderii 7. Motivul comorii și al lunii, cu sublinierea culorii albastre a flăcării malefice, este invocat de Nicolae Tăutu și de Tiberiu Utan8. Atmosfera sinistră nu este creată numai de motivul comorii, ci și de un alt motiv, cățelul pământului, care apare în poezia lui George Alboiu, Gheorghe Pituț
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
De-a-nainta cu teamă în tăcere/ Să nu se prăbușească din înalt/ Pustia marilor mistere". În poemul "Fluturii negri", Pustia apare ca fiind "viața însăși", dar cu ideea că nimic nu moare spre a nu se mai naște și cu sublinierea că tot ce există va rămâne în eternitate. Pustia este identificată și cu ideea de absolut în sensul că fără ea nu putem exista: "Cine are Pustia e mort/ Cine n-o are-i steril/ Dumnezeule, de ce părăsit-ai în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
care aude,/ dar pare adesea a nu auzi." Poetul este conștiința trează, lucru pe care îl pretinde și semenilor, reașează obiectele în gravitatea lor esențială, așa se explică lipsa de metafore, stilul direct, revărsarea tulburătoare în puternice șuvoaie culminând prin sublinierea necesarului traversat de un fior existențial. Critica l-a situat pe Adrian Păunescu în descendența lui Heliade Rădulescu, Macedonski, chiar a lui Minulescu, dar în poezia lui stăruie și lirismul lui Goga. Păunescu renunță însă la solemnitatea și ornamentalul poeziei
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
persoanei. Exemplele de dublete sunt numeroase și ne vom referi În continuare la câteva dintre cele mai cunoscute. Trebuie Însă notat faptul că dublul persoanei ne apare ca un similis-ego simbolic, care completează persoana, Eul principal al acesteia, În scopul sublinierii caracteristicilor sale. De fapt, dubletele sunt imaginea persoanei prezentificată În alte două imagini ale acesteia, cu semnificație și rol complementar și niciodată antagonice. Dubletele sunt „imaginea disecată” psihologic și moral a persoanei unice, pe care le-am putea, eventual, compara
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
principale de tipuri: somatofizice, psihologice și caracteriale. În această privință, lucrurile sunt bine stabilite. Psihologia Morală urmărește Însă delimitarea unor tipuri morale de personalitate care, departe de a schimba sau de a contrazice tipurile psihologice, le aduc o completare, prin sublinierea raportului dintre psihic și moral. Tipurile caracteriale sunt limitate de către mulți specialiști, cadrele tipologice despre care unii autori cred că răspund intențiilor Psihologiei Morale. După părerea acestor specialiști, tipurile caracteriale răspund necesităților de a explica tipurile morale. Trebuie să admitem
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Centrul de Studii Antropologice „Fr. Rainer” M. SĂNDULACHE, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davilla” BĂLĂCEANU-CONSTANTIN STOLNICI Centrul de Studii Antropologice „Fr. Rainer” Obiectivul acestui studiu îl constituie determinarea influenței stilului de viață în România asupra stării de sănătate și sublinierea diferențelor semnificative etnice și/sau confesionale în ceea ce privește stilul de viață și influența acestora asupra stării de sănătate. Am intervievat 242 de persoane de diferite etnii și religii din România, completând apoi studiul cu investigații clinice și paraclinice. Principala noastră preocupare
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
cărți voi adormi uitat” Cuvintele cu care începe acest vers din „Plumb de toamnă”1) mai figurează de două ori în poem: o dată la începutul primei strofe și o dată la începutul celei de-a patra, ultima, cu același rol,- de subliniere a unei concluzii deznădăjduite, a unui soroc ce nu mai poate fi, sub nici un chip, schimbat. Mai multe fapte diverse l-au anunțat: fata moartă de ftizie, visătorul care s-a împușcat, nebunul care răcnea în grădina publică, precum și cîteva
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cei atenți atît la esență, cît și la nuanțe. Monotonia lui Bacovia înseamnă profunzime, iar diversitatea lui Minulescu evanescență. Deși tot Bacovia se cuprinde întru-un singur volum, aș putea vorbi despre saga lecturilor mele din și despre opera sa: sublinieri, reluări etc. N-ar fi o exagerare. De cîteva decenii, în aproape tot ce citesc, îl caut pe el. în autorii cu care a fost comparat, dar și în alții aparent foarte deosebiți. Unele analogii mi se impun în chip
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
experiența anterioară a persoanei, o cercetare mai profundă a acsteia reklevă faptul că „montajul” poate fi influențat de modificările „prezzentului”, că omul are posibilitatea de a orienta și chiar înlocui „montajul”, în vederea realizării unui comportament adecvat exigențelor realității. În scopul sublinierii mai clare a rolului factorilor sociali a experiențelor persoanei în condițiile vieții sociale, V.N. Miașiscev își fundamentează concepția asupra personalității pe conceptul de „atitudine”, care ara exprima esența personalității: „Elementele de bază din care se formează personalitatea sunt atitudinile omului
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
structură secvențială, apoi ca structură a reprezentării descriptive, punerea în secvențe a propozițiilor descriptive, în sfîrșit predicatele funcționale și descrierea de acțiuni, aceasta din urmă, prin anumite particularități, ezitînd între narațiune și descrierea propriu-zisă. Accentul cade în această parte pe sublinierea funcției formelor descriptive care își capătă sensul în însăși dinamica textului narativ, explicativ sau argumentativ. Regularitățile lingvistice reprezentate de propozițiile descriptive și de modul lor de secvențializare sînt subordonate principiului orientării argumentative, "cheia relației lor cu discursul în care se
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
indicat la sfîrșitul citatelor sau după numele autorilor face trimitere la cartea al cărei titlu este dat în biblografie, la sfîrșitul volumului; la fel și în cazul în care nu apare decît numele autorului; utilizarea caracterului cursiv în citate reprezintă sublinierea noastră, și nu a autorului (cu excepția anumitor indicații). 2. Prima parte și cea de-a treia îl au ca autor pe A. Petitjean, J.-M. Adam fiind autorul celei de-a doua părți, pentru capitolul 4 și exercițiile corespunzătoare, lucrînd
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
dispune de mai multă libertate decît oratorul, obligat să fie mai sobru: "Regula acestuia este ca nu numai Descrierea să fie un procedeu care să conducă la cauza sa, ci ca fiecare trăsătură pe care o folosește să servească la sublinierea rolului acestui procedeu" (p. 457). Denotînd fragmentul de elocință, el adaugă: Tot ceea ce în Descrierea oratorică nu prezintă interes decît pentru imaginație, este superfluu și vicios" (id.). În același spirit, dar cu un secol mai devreme, în 1690, în cel
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
dialog într-o povestire va urma următorul model: [secv. narativă (secv. conversațională) secv. narativă], pe cînd cea a unei povestiri într-o conversație urmează modelul invers: [secv. conversațională (secv. narativă) secv. conversațională]. În fiecare dintre aceste două situații este necesară sublinierea importanței semnelor demarcative. J.-M. Adam, în alte studii (1984, pp. 109-115 și 1985, pp. 156-162) a dezvoltat problematica mărcilor de inserție a unei povestiri într-o conversație. Frontieră Frontieră Secvență Rezumat Secvență Încheierea unei secvențe Secvență conversa Intrare narativă
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
despicată. Dacă luăm tema-titlu a acestei secțiuni "O broască vie", cele trei fraze din primul paragraf pot fi astfel descompuse ierarhic: Paragraful următor, în întregime despre cap, constă în aceeași diviziune de bază: PROPR și PART: Această reprezentare ierarhică permite sublinierea structurii interne a fiecărui paragraf și chiar a fiecărei fraze. Fiecărei părți superioare a ramificațiilor semantice îi corespunde o schimbare de unitate de suprafață sau, din punct de vedere al cititorului, o schimbare de frază subliniază o schimbare a sub-temei
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Aspectualizarea și tematizarea sînt derivate direct din analiza temei-titlu Clarimonde. Sinecdocele (PART.): rochie neagră, mănuși negre și verbul a toarce pot fi lecturate prin cele două izotopii: cea a umanului (Clarimonde) și cea a animalului (păianjen). b) Aceasta duce la sublinierea importanței asimilării nuanțate explicit: Ai spune că sînt niște piciorușe subțiri de insecte... c) Alegerea lexicală contrastează foarte mult cu vocabularul specializat al textului A și face astfel posibil transferul metaforic. Între pasajele citate mai sus se regăsește o uimitoare
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Gustave Flaubert, Bouvard și Pécuchet, traducere de Irina Mavrodin, Editura Univers, București, 1984 (n.t.). ** Jules Verne, 20 000 de leghe sub mări, traducere de Lucia Donea Sadoveanu și Gelu Naum, Editura Tineretului, București, 1959 (n.t.). * Fr. les jachères (sublinierea traducătorului). * Fr. palissage, cassage, éborgnage (sublinierea traducătorului). * Alfred de Vigny, Cinq Mars, traducere de Iulia Giroveanu, Editura Minerva, București, 1971 (n.t.). * Guy de Maupassant, "Un normand", în Poveștile becaței, traducere de Otilia Cazimir, Editura pentru Literatură Universală, București,1967
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de Irina Mavrodin, Editura Univers, București, 1984 (n.t.). ** Jules Verne, 20 000 de leghe sub mări, traducere de Lucia Donea Sadoveanu și Gelu Naum, Editura Tineretului, București, 1959 (n.t.). * Fr. les jachères (sublinierea traducătorului). * Fr. palissage, cassage, éborgnage (sublinierea traducătorului). * Alfred de Vigny, Cinq Mars, traducere de Iulia Giroveanu, Editura Minerva, București, 1971 (n.t.). * Guy de Maupassant, "Un normand", în Poveștile becaței, traducere de Otilia Cazimir, Editura pentru Literatură Universală, București,1967 (n.t.). În varianta franceză Longue-Vue
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
symbolique de l'esprit (Eseu despre simbolica spiritului), Paris, Albin Michel, 1991, p. 198, p.157. 17 C. G. Jung, Commentaire sur le Mystère de la Fleur d'Or (Comentariu asupra misterului Florii de aur), Paris, Albin Michel, 1980, p. 39 (Sublinierea ne aparține n.a.). 18 C. G. Jung, Essais sur la symbolique de l'esprit, op. cit., p. 223. 19 Edwin A. Abbott, Flatland A Romance of Many Dimensions (Ținutul plat un roman despre mai multe dimensiuni), New Jersey, New American Library
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
du Four (VIe), 1 pagină. Arhivele Alde Lupasco-Massot. 3 Stéphane Lupasco, ""'La dialectique de la durée" par Gaston Bachelard", Thalès, 1936, pp. 189-194. 4 Gaston Bachelard, La philosophie du Non. Essai d'une philosophie du nouvel esprit scientifique, Paris, PUF, 1940. (Sublinierea ne aparține n.a.) Dedicație autografă: "Domnului Stéphane Lupasco, mărturie a prețuirii vii și a întregii mele simpatii", arhive Basarab Nicolescu. 5 Stéphane Lupasco, L'Expérience microphysique et la pensée humaine, Paris, PUF, 1941. 6 Gaston Bachelard, op. cit., pp. 136-137. 7
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
p. 13. 13 Benjamin Fondane, op. cit., pp. 56, 43, 58. 14 Ibid., p. 92. 15 Ibid., pp. 62, 65. 16 Stéphane Lupasco, art. cit., pp. 59,60. 17 Cioran, Exercices d'admiration, op. cit., pp. 155-156. 18 Benjamin Fondane, art. cit.; sublinierea ne aparține. 19 Michael Finkenthal, in Benjamin Fondane, op. cit., p. 20. 20 Stéphane Lupasco, Le principe d'antagonisme et la logique de l'énergie. Prolégomènes à une science de la contradiction, Monaco, Rocher, "L'Esprit et la matière", 1987, p. 21
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
practicarea joggingului Chiar dacă ar fi trebuit să începem această lucrare cu evidențierea acestui aspect, extrem de important, mai ales pentru persoanele fără informații prea specializate în ceea ce privesc efectele efortului fizic, reacțiile fiziologice și psihice ale organismului la efort, considerăm că sublinierea lui în această parte a lucrării nu-i scade cu nimic valoarea. Controlul medical, numit în literatura din medicina generală, și controlul medical preventiv, constă dintr-o serie de procedee și metode (clinice sau paraclinice), efectuate de personal specializat, în
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
către nevoile unei audiențe În general, preferințele potențialei audiențe ar trebui să dicteze forma raportului dumneavoastră. Deși procedurile și metodologia de cercetare ar fi trebuit să urmeze alte indicații, sugerate În capitolele 1-5, s-ar cuveni ca raportul să reflecte sublinierile, detaliile, formele compoziționale și chiar o dimensiune care să corespundă nevoilor potențialei audiențe. Importanța audiențelor sugerează faptul că ați putea colecta informații formale despre nevoile acestora și tipul preferat de comunicare (Morris, Fitz-Gibbon și Freeman, 1987, p. 13). Conform acestor
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]