6,023 matches
-
început este editată lunar, în 1908-1910, 1912-1914, 1919-1921, 1923-1924 apare bilunar, în octombrie 1910 - mai 1911, în 1915-1916 și în 1922 iese săptămânal, iar în 1945 apare un singur număr. Nu apare în anii 1918, 1930-1933, 1946. În 1913 are subtitlul „Revistă literară ilustrată”, apoi în perioada 24 ianuarie 1915 - 15 iulie 1917 fuzionează cu revista „Drum drept” a lui N. Iorga, în 1916 este editată la București, iar în 1917 la Iași, din ianuarie 1922 până în aprilie 1927 titlul „Drum
RAMURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289129_a_290458]
-
ilustrată”, apoi în perioada 24 ianuarie 1915 - 15 iulie 1917 fuzionează cu revista „Drum drept” a lui N. Iorga, în 1916 este editată la București, iar în 1917 la Iași, din ianuarie 1922 până în aprilie 1927 titlul „Drum drept” devenind subtitlu. Fondatori ai publicației sunt C.Ș. Făgețel, D. Tomescu, N. Bănescu, ca director figurând și N. Iorga (1923-1927). De-a lungul anilor, va fi condusă de un comitet, care este menționat pe coperta revistei; începând cu anul 1923 se renunță
RAMURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289129_a_290458]
-
12 august 1923, la 15 martie 1925, între 7 noiembrie 1926 și 16 mai 1927, apoi în noiembrie 1931. Director-proprietar: Aristotel Sardelly, redactori: G. Mărgărit, Eugen Bărbulescu, Christea N. Dimitrescu (Cridim), V. Ballaban. R. și-a schimbat de nenumărate ori subtitlul: „Politică, financiară, literară, comercială”, „Cotidian politic, economic, social, carpato-balcanic” (1919), „Ziar pentru apărarea intereselor balcanice” (1919-1920), „Foaie săptămânală pentru educația și îndrumarea poporului în toate domeniile” (1921), „Buletin săptămânal al organizării capitalei” (1923), „Buletin al organizației Partidului Poporului din Culoarea
REALITATEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289158_a_290487]
-
REÎNVIEREA, publicație editată la Iași și Botoșani la 1 decembrie 1903, având subtitlul „Sociologie, literatură. Revistă naționalistă ilustrată”. Directori: A.D. Xenopol (pentru sociologie) și Riria (Coralia Xenopol) (pentru literatură). Prim- redactor: A.Vojen. Unicul număr din R. cuprinde un amplu articol, Curentul naționalist, și o cronică literară, Părerea Domnului Pompiliu Eliad asupra istoriei
REINVIEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289168_a_290497]
-
la București, lunar, între 15 noiembrie 1925 și august 1939, având ca directori, succesiv, pe Gh. Oroveanu, Eusebie Vicol și pe Șt. Oroveanu, care este în același timp proprietar și administrator. Începând cu numărul 5-6/1939, R.g.i., care purtase subtitlul „Politică, literară, științifică, agricolă, comercială, industrială, financiară, mondenă și sportivă”, iese cu subtitlul „Informație și propagandă străjerească, turistică și literară”. Periodicul este de informație generală și de analiză politică și economică. Zona culturală și literară cuprinde poezie și proză (texte
REVISTA GENERALA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289213_a_290542]
-
succesiv, pe Gh. Oroveanu, Eusebie Vicol și pe Șt. Oroveanu, care este în același timp proprietar și administrator. Începând cu numărul 5-6/1939, R.g.i., care purtase subtitlul „Politică, literară, științifică, agricolă, comercială, industrială, financiară, mondenă și sportivă”, iese cu subtitlul „Informație și propagandă străjerească, turistică și literară”. Periodicul este de informație generală și de analiză politică și economică. Zona culturală și literară cuprinde poezie și proză (texte originale apar însă destul de sporadic în sumare și fără o selecție riguroasă), studii
REVISTA GENERALA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289213_a_290542]
-
, publicație apărută la București, bilunar, între 1 aprilie și 1 august 1916, cu subtitlul „Culturală - Politică - Economică - Literară”, „sub îngrijirea unui comitet”. În articolul-program, Rostul nostru, Iorgu G. Toma-Corduneanu precizează că revista are menirea să sensibilizeze opinia publică în problema Bucovinei, aflată sub ocupația Imperiului Austro-Ungar. După cum se specifică în editorialul A cui e
REVISTA BUCOVINEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289184_a_290513]
-
Din comitetul de redacție fac parte G. Alexandrescu, D. Evolceanu, Scarlat Lambrino, I.M. Marinescu, Cezar Papacostea, G. Popa-Lisseanu, Iuliu Valaori, Matei Nicolau, D.M. Pippidi, Teodor A. Naum, George Murnu, Th. Capidan. R.c. continuă linia altor două publicații, menționate în subtitlu, „Orpheus” (1924-1928) și „Favonius” (1926-1929), prin a căror fuziune se naște. După cum reiese din articolul-program, o elegantă și academică pledoarie proclasicism, revista își propune „o documentată informație despre toată mișcarea de specialitate” a Apusului cultural (Franța, Germania, Italia), precum și cultivarea
REVISTA CLASICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289190_a_290519]
-
de teatru, muzică, sport și cinema”. Directori: M. Faust Mohr (1915-1926), Scarlat Froda (1927-1938), George Gregorian (1941-1944). În 1946 din comitetul de redacție fac parte N.D. Cocea, Petru Comarnescu, I. Flavius, Alexandru Kirițescu, Ioan Massoff ș.a. Din 16 aprilie 1916 subtitlul este „Ziar artistic, teatral, literar, sportiv, cotidian”, modificat în câteva rânduri, în 1946 devenind „Revistă de teatru, muzică, plastică și cinema”, iar din 19 ianuarie 1947 „Mare revistă săptămânală ilustrată de teatru, muzică, plastică și cinema”. R.n.i. este o
RAMPA NOUA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
RENAȘTEREA ROMÂNĂ, cotidian apărut la Sibiu între 19 ianuarie și 26 octombrie 1919, la București între 22 noiembrie 1919 și 13 mai 1921 și la Arad în 5 februarie 1929, având subtitlul „Ziar național-poporan independent”. Director și responsabil este V. Hotăran pentru numerele apărute la Sibiu, Eugen Goga pentru cele editate la București. Colaboratorii încearcă să surprindă cele mai importante evenimente social-politice și culturale de pe teritoriul României întregite. Cu o anumită regularitate
RENASTEREA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289172_a_290501]
-
REVISTA CURSURILOR ȘI CONFERINȚELOR, publicație apărută la București, lunar, de la 1 martie 1936 până în februarie 1944, purtând subtitlul „Antologia cugetătorilor români”. Director-fondator este G. Preduț, iar de la numărul 6-8/1938 la direcție îi succedă I. Gr. Periețeanu. Tot acum se schimbă și subtitlul, care devine „Antologia cugetătorilor români și străini”. Textele străine puteau fi reproduse în revistă numai
REVISTA CURSURILOR SI CONFERINŢELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289201_a_290530]
-
ȘI CONFERINȚELOR, publicație apărută la București, lunar, de la 1 martie 1936 până în februarie 1944, purtând subtitlul „Antologia cugetătorilor români”. Director-fondator este G. Preduț, iar de la numărul 6-8/1938 la direcție îi succedă I. Gr. Periețeanu. Tot acum se schimbă și subtitlul, care devine „Antologia cugetătorilor români și străini”. Textele străine puteau fi reproduse în revistă numai dacă fuseseră prezentate „pe pământ românesc”. Se publică filosofie (Mircea Djuvara, Libertatea, dreptul pozitiv și dreptul național, C. Rădulescu-Motru, Caracter și destin), istorie (Ioan Mihălcescu
REVISTA CURSURILOR SI CONFERINŢELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289201_a_290530]
-
publicație apărută la Cluj, săptămânal, între 1 septembrie 1923 și 30 iunie 1940, ca „Organ oficial al Eparhiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului, Geoagiului și Clujului”, și la Alba Iulia de la 10 noiembrie 1940 până la 8 octombrie 1944, când poartă subtitlul „Organ național-bisericesc săptămânal”, revenind apoi la Cluj între 1945 și 1950. În prima perioadă are ca redactori pe Sebastian Stanca, apoi pe I. Mateiu, iar a doua perioadă director este P.N. Vasiu. Pe lângă știri și informații legate de situația preoțimii
RENASTEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289173_a_290502]
-
care își pregătea o teză cu subiect de literatură engleză, și cerceta în biblioteci - îndeosebi în cea de la British Museum - ediții vechi, colecții de publicații din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, memorii (cartea din 1923 va purta subtitlul Unknown Congreve și va cuprinde texte nepublicate în ediții). Nu rezultă că ar fi fost acum, așa cum se credea la un moment dat, atașat de presă la Londra, iar părerea potrivit căreia doctorandul român s-ar fi întreținut din onorariile
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
, almanah literar apărut la Arad în 1859. Subtitlul acestei publicații a elevilor de gimnaziu și a tinerilor intelectuali români era „Almanah pe anul 1859 prin conlucrarea junimei clericale și studioase a claselor gimnaziale superioare”. Redactat de Mircea V. Stănescu-Arădanul, M. înscrie în sumar încercările poetice ale lui I.
MUGURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288273_a_289602]
-
MUNCA INTELECTUALĂ, revistă apărută la Cernăuți, săptămânal, între 2 februarie și 16 martie 1930, având subtitlul „Solia Moldovei de Sus”. Director este Eugen Liteanu. Publicația urmărește „încurajarea celor ce fac primii pași în literatură”, se spune în articolul-program intitulat Deslușire. Gruparea revistei, formată din reprezentanți ai noii generații bucovinene în curs de afirmare, dorește să cultive
MUNCA INTELECTUALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288276_a_289605]
-
, publicație apărută la București, zilnic, între 10 martie 1922 și 2 aprilie 1923, apoi săptămânal între 8 aprilie și 13 mai 1923. Când iese ca hebdomadar poartă subtitlul „Foaia intelectualității”, iar director devine Tudor Arghezi. Având o pronunțată orientare polemică, N. își propune „să puncteze stările, să deosebească puterile și să le caracterizeze dintr-o înaltă preocupare morală, reflectând într-însa așteptările și năzuințele națiunii”. Rubrici: „Note parlamentare
NAŢIUNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288368_a_289697]
-
NĂZUINȚA, revistă apărută la Călărași, bilunar, între 1 decembrie 1935 și 15 mai 1939, cu subtitlul „Socială, științifică, artistică, culturală”. Redactor-șef este Const. V. G. Grigorescu. Publicație de interes local, N. apelează la „cărturarii satelor și orașelor” pentru „o luminare a tuturor problemelor ce interesează opinia publică”. Lipsită de un program clar, revista are un
NAZUINŢA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288378_a_289707]
-
MUZICĂ ȘI POEZIE, revistă apărută la București, lunar, din noiembrie 1935 până în aprilie 1937; de la numărul 11/1936, subtitlul devine „Teatru și plastică”. Redactori sunt Adrian Maniu și Victoria Dragoș-Ursu. M. și p. pornește de la afirmația lui George Enescu, potrivit căreia „din îmbinarea cuvântului și a muzicii s-au născut și se vor naște opere divine, nemuritoare”. În același
MUZICA SI POEZIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288342_a_289671]
-
NĂZUINȚA, revistă apărută la Brașov la 23 iunie și în octombrie 1931, cu subtitlul „Literară, socială, economică”. Într-un moment marcat de o „criză de entuziasm”, coordonatorii revistei își exprimă intenția de a porni la drum „atrași de mirajul tuturor năzuințelor omenești, călăuziți întotdeauna de tainicul spre mai bine” (Pornim la drum). Rubricile obișnuite
NAZUINŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288377_a_289706]
-
NĂZUINȚA, revistă apărută la Craiova, lunar, din aprilie 1922 până în mai 1929, având subtitlul „Literatură, știință, artă”; în 1926 titlul devine „Năzuința românească”. Este editată sub conducerea unui comitet format din Elena Farago, George Murnu, Ion Dongorozi, I.B. Georgescu, C. Gerota, N.M. Condiescu și Al. Popescu-Telega (de la numărul 6/1922), Gh. Tătărescu (1/1924
NAZUINŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288379_a_289708]
-
N., oficios al Partidului Național Popular (din al cărui comitet executiv făcea parte G. Călinescu), formațiune creată din inițiativa Partidului Comunist Român ca paravan pentru desființarea partidelor istorice, își încetează apariția odată cu ieșirea din scenă a acestui partid. N., având subtitlul „Ziar de informație, atitudine și reportaje”, conține puțină literatură, fiind în primul rând o publicație de atitudine politică, a cărei direcție o trasează articolele de fond cu caracter politic, economic și social semnate de G. Călinescu. Conținutul ziarului reflectă atitudinea
NAŢIUNEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288367_a_289696]
-
1906-1918; din 1919 până în 1940, director politic), G. Tașcă (1927-1929), N. Georgescu (1927-1940). Au făcut parte din redacție Emil Gârleanu (secretar de redacție în 1906), A. Metroniu (redactor-șef în 1918), A. C. Cusin (redactor-șef din 1923) și Emil Ciuceanu. Subtitlurile marchează programul politic de orientare națională și democratică: „Foaia naționaliștilor democrați” (1912-1913), „Foaia Partidului Naționalist Democrat” (1914-1916, 1918-1924), „Foaia conștiinței naționale luptătoare” (1916), „Organ al Uniunii Democratice Naționale” (1919), „Foaia Partidului Național al Poporului” (1924-1925), „Foaie culturală, economică, socială și
NEAMUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288392_a_289721]
-
, revistă apărută la Roman, ca bilunar, la 1 mai și la 20 mai 1935, având subtitlul „Literar, artistic, științific”. Director este Mihai Crăciun, iar prim-redactor este Em. Florens. În numărul inaugural G.M. Zamfirescu salută noua publicație: „Așteptând talentul de mâine, viguros, tiranic și binefăcător, biruitor, pe care orice revistă provincială ni-l poate vesti, suntem
PEISAJ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288748_a_290077]
-
alții”, aparținând unui autor caracterizabil drept „un rezonator cu personalitate, informat superlativ (dar nu în profunzime), cu un scris strălucitor, deși uneori grevat de inerente prețiozități lexicale” (Ștefan Borbély). Zbor în bătaia săgeții (1995) este un autobiografic „eseu asupra formării” (subtitlul volumului) scris la treizeci de ani, sub forma adresării directe către un prieten. Tema este aceea a formării excentrice atât față de sistemul educațional oficial, cât și față de alți maeștri decât aceia din cărți - o replică, în ceea ce privește cel de-al doilea
PATAPIEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288712_a_290041]