2,938 matches
-
e anul mănos, dacă cel de secetă, e secetos."357 Ființe justițiare care transfigurează timpul după chipul și fapta omului, zmeii și balaurii convertesc lumea profană la taina adevărului: "Zmeii, balaurii poartă ploaia, nourii; ei se scobor în iazuri și sug apă; din aceea împrăștie pe cer, ca nouri, și crește ca și cum ar crește pâinea când dospește. Curcubeul e drumul balaurilor; pe curcubeu se duc la apă. Dacă e ploaie sarată, ce o dau, de au băut din loc sarat, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
trupul tinerel." / "Taie-mă, nu mă tăia, / Nu mă las de prada mea, / Ist copil chiar din pruncie / Maica sa mi l-a dat mie, / Că ades îl blestema / Și-i zicea când îl culca": "Culcă-te, alină-te / Șarpele sugă-mi-te!" / Cel viteaz de ortoman / Izbea negrul dobrogean / Și cu pala lui cea nouă / Pe balaur tăia-n două, / Apoi trupul înghițit, / Plin de rane, otrăvit, / El în cârcă-l ridica, / Sus, la stână se urca / Și în lapte
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
care a locuit fratele meu în Constanța. Ea a lăsat în urmă 3 copii mici. Alte întâmplări erau de-a dreptul tragicomice. Pe băiatul meu când era foarte mic îl hrăneam cu biberonul cu lapte muls de la mine (nu a supt fiind născut la 7 luni). Ca să mă pot mulge, soțul meu lumina cu lanterna sânul pentru că nu voiam să se piardă nici o picătură de lapte atât de bun pentru copil. Apoi laptele îl puneam într-o sticlă cu biberon și
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
origini, atracția marilor depărtări capătă semnificații complexe. Trimiteri se pot face la credința în metamorfozare după moarte, când, în afara existenței, o noapte apasă universul: "Din toate părțile asediat/ De noapte prăbușită/ Ca o coajă neagră peste vreme,/ Aud planetele/ Cum sug din ea/ Ca niște pui/ Și răsuflarea ei/ Deschide flori/ Pe mările neantului". Gh. Pituț ni se impune și prin încercarea de a reda într-un mod personal spaima de civilizație, de pierderea echilibrului; o boală de esență blagiană cuprinde
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și-un sul de rogojină/ Sătulă de-ntuneric, scârbită-i de lumină/ Făptură neîmplinită și fată fătălău." Doinele din cuprinsul poemului sunt niște satire la adresa lumii moșierești: "Îi țes țării, pe gherghef,/ fire-n jur, ca de sidef/ Să ne sugă ca pe muște/ Când se tem să nu ne-mpuște." Ceea ce caracterizează poemul este marea simplitate,vibrația discursului liric, vorbirea suculentă specifică țăranului, umorul negru, grotescul. Un fel de voință de simplificare se impune în prezentarea acestei realități zbuciumate, căreia
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
un an/ și scoși apoi spre vin pe mesele comune,/ copți grași cu usturoi, s-au dovedit duhnind,/ Pleoștiți la gust și fără nici o sevă/ ca și cum molfăi țâța unui mort." Ni se înfățișează o viață stranie, în care pruncii universului sug laptele mamei lor amestecat cu ură și sudoare ("Laptele"). Într-o parabolă ca "Pe câmp", tinerii care pleacă să-nfrunte destinul vor fi înfrânți " Când apare în zarea lumii/ profilul unui leu flămând,/ ochirăm toți/ cu armele de spaimă,/ nimerind
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
a unui hamal. Statura impozantă a personajului, ținuta lui sugerează însă o demnitate sobră, discretă care insinuează ideea unei origini elevate. Limbajul neologic (să degajeze, sacou, eroziune, amortizare) care ia treptat locul discursului în registrul colocvial citadin (petice, bocanci, gumilastic) suge rează de asemenea proveniența aristocratică a personajului. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Importanța alegerii unui model în viață Sugestie de rezolvare: IPOTEZĂ: Având în vedere nevoia oricărui om de a se raporta la un model, opinez că ale gerea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
care se ciupăiește* pruncul sîmbătă sara nu se țipă afară. Cînd ai pus la foc o oală sau un ceaun pentru scăldătoarea unui copil și dacă apa se umflă îi semn că copilul are să îm bătrînească. în timpul cît un copil suge, femeia ce-l alăptează să nu bea apă, căci ia copilul vînt* în nas. Apa primită pe fereastră nu se bea, nici se aruncă nimic la cîne, căci turbă. Cine bea apă dintr-un vas nou trebuie să verse mai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ața nea gră-i drumul ascuns al dușmanilor ce-l tot fac spre pieirea ta. Augur Se crede că aceluia ce merge la oraș și întîlnește pe o cale o babă sau un copil înturnat de la țîță (înțărcat, care apoi iarăși suge) îi va merge de tot rău, din care cauză mulți se întorc înapoi. De întîlnești în cale pe cineva cu plin, are să-ți meargă bine. De-ți iese înainte cu deșertul, îți merge rău. Cu popă și cu iepure cine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu. Se crede că dacă se face vreun leac pentru un bolnav, apoi acela nu trebuie să știe de dînsul, căci la din contra, nu folosește. Dacă se dă unui copil nou-născut mai întîi lapte acru și apoi abia să sugă, acel copil pînă la bătrînețe nu va fi nici cînd bolnav. Dacă vreun copil mic este ceva bolnav, se zice că e bine să fure de la o dugheană sineală și să-i facă cu ea cruce pe frunte, piept etc.
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un cănaf* de ceară în păr, dacă vrei să fie păzit de rău. Primele excremente ale copilului mic du-le în stratul porcilor, căci cînd el va fi mare nu se va mai întina în pat sau urina. Copilul care suge mult din țîța stîngă va fi nătîng. Copilul ca să vorbească iute, e bine să mănînce cir* de turtă crudă cînd este mic. Copilul care plînge mult și e rău cînd e mic cînd va fi mare va fi bun - și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cineva somnul copilului. Se crede că, dacă se ia o doică pentru un copil mic, apoi trebuie mai întîi a-i da să mănînce și apoi să înceapă a lăpta copilul, căci la din contra, copilul nu va avea ce suge. Se crede că nu e bine a hrăni copiii cei mici din gură, căci la din contra, le va mirosi rău din gură. Dacă s-a spurcat copilul mîncînd de frupt în Postul Mare, mama să nu mănînce de frupt
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
puiul de curcă, cocăi*. Mărgelele de curcan să nu le pui în borș, căci n ai noroc la curci. Curcubeu Curcubeul este brîul lui Dumnezeu. Curcubeul e o „pompă“: totdeauna un capăt al său e într-un pîrîu mare de unde suge apă, așa că nici un pic nu mai curge. Această credință își are începutul în faptul că curcubeul are capul pe pămînt, iar partea exterioară segmentului circular e mai neagră decît cea închisă sub arc. Deoarece s-a observat că partea cerului
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
neagră decît partea inferioară, se dă curcubeului rostul de a readuce o parte din apa căzută sub formă de ploaie în nori. Spre acest scop, se crede că el își fixează un capăt al său într-un rîu mare de unde suge apa. Acest capăt e acela mai după urmă, cînd ambele sînt fixate. Cînd ploaia a pierdut prea multă apă, atunci e necesitate de două curcubeie, și fiindcă cel dedesubt e în calea celui de al doilea, lasă din cursul de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tichie pe cap, pe care îndată o apucă cu mînele și o trag la gură ca să o mă nînce; mîncînd acea tichie, rămîn strigoi în toată viața și deoache orice ar vedea și oridece s-ar mira. Copilul care va suge țîță de la o țigancă nu se va deochea. Ferește-te de omul cu ochii verzi, că te deoache. Dacă întîlnește cineva o femeie, copil sau vită foarte frumoasă, apoi trebuie a stupi asupra lor de trei ori și, făcînd așa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
taie acești copaci este pocit. La casă să nu pui lemn din ăsta, că te pasc nenorociri mari. (Gh.F.C.) Măceșul te apără de duhurile necurate, mai ales de iele. (Gh.F.C.) Duhurile necurate schimbă copilul care rămîne singur în odaie. Cînd suge, copilul schimbat rupe țîța. Oamenii iau trei vergele de alun de-un an, duc copilul la gunoi după apusul soarelui, pe lună nouă, și încep să-l bată. Vidmele* aduc înapoi copilul furat. (Gh.F.C.) Duminică Duminecă nu se taie pasere
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din negre, se fac roșii la foc. (Gh.F.C.) Lîngă copilul singur în casă se pun lucruri de fier, foarfece, clește, sfredel, daltă, cuțit, frigare sau cel puțin un ac. Puternicele [ielele] vin să schimbe copilul, să-l fure, să-i sugă inima, să-l pocească. (Gh.F.C.) La botez, în jurul copilului se presară în cerc cenușă, iar sub copil se pune fier pentru a-l feri de Muma Pădurii. (Gh.F.C.) De Paști, de Anul Nou și de Sf. Gheorghe se pune o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și fac diferite neplă ceri și daune - și pînă la al șeptelea an tot strigă în fiecare noapte: „Botez!“ Moroii ies la șepte ani și se arată în vedenii, mai ales cînd e lună, și atunci intră pe fereastră și sug rărunchii copiilor mici. Moși în ziua de Moși de vară se cearcă lut pe lut (se cearcă blidele de-s tari) și Dumnezeu rîde de toți. Dacă plouă în ziua de Moși de vară, are să fie anul bun. Mucenici La
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ce s-a ras cu cernușcă* și se dă bolnavei de băut, și apoi nu pierde. Femeia care nu are copii nu e bună la Dumnezeu. Femeia care face să nu aibă copii e drăcoaie*, și în cealaltă lume o sug gîndacii, adică șerpii, de țîță, iar fătul ce ar fi avut să-l nască viu e pierdut. Copilul mic, dacă se căznește să se așeze în cap, este semn că mama sa este însărcinată cu altul. Dacă pocnește vreun cerc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a căpătat iarăși o fată, cea de pe urmă trebuie să fie strigoaică. Se crede că dacă la o casă sînt șapte feciori sau șapte fete unul din ei sau ele trebuie să fie strigoi sau strigoaică. Dacă un copil înțărcat suge țîța mamei sale pe furiș la o săptămînă după înțărcare, apoi acel copil, după moartea lui, se face strigoi. Copilul care se naște cu căiță pe cap se crede că după moarte se va face strigoi. De aceea, cînd moare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cine vede șerpe întîi să-și dea osteneala să-l ucidă, căci omorîndu-l îi ia puterea; iar de va scăpa, șerpele ia puterea omului. Primăvara, cînd vezi mai înainte șerpele, silește te a-l omorî, că de nu, atunci îți suge sîngele. Cînd vei vedea întîia dată un șerpe în luna lui mart, să-i tai capul cu o para de argint, în gură să-i pui un cățel de usturoi și să-i pui capul sub pridvorul unei biserici. La
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să vindece femeile ce sufăr de țîță. Unui copil nou-născut să i se dea mai întîi țîță de mă-sa, iar nu de altă femeie, ca în viața lui să nu atîrne de bucătura altuia. Copiii cînd sînt mici să sugă țîță de la țigancă, ca să aibă mumă-sa țîță. Nu e bine să dai țîță la copiii gemene ai altora, că-ți piere țîța. Dacă o femeie nu face copii, o sug balaurii pe lumea cealaltă! De aceea trebuie măcar să-și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
atîrne de bucătura altuia. Copiii cînd sînt mici să sugă țîță de la țigancă, ca să aibă mumă-sa țîță. Nu e bine să dai țîță la copiii gemene ai altora, că-ți piere țîța. Dacă o femeie nu face copii, o sug balaurii pe lumea cealaltă! De aceea trebuie măcar să-și puie țîța, măcar că n-are lapte, în gura unui copil, ca să-și mai ușureze din păcate. Pentru ca femeilor care au înțărcat copiii să le deie laptele înapoi, e bine să-și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
atunci să se deoache vițelul meu.“ Se crede că în ziua în care a fătat o vacă nu e bine a da nimica din casă, nici săracului o bucată de pîne, căci la din contra, vaca nu primește vițelul să sugă. V Cînd vezi că o vacă are să rămînă stearpă, atunci să-i dai tărîțe și sare după turul izmenelor, că se va goni. Cînd fată vaca întîi, se zice că este bine ca cîrpele sau casa vițelului să se dea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
grijă să mergi la consiliu, ori la palat, la zece, să asiști la masa regelui și celelalte. La țară auzi behăind oile, mugind vacile, cîntînd păsărelele, măcăind rațele, guițînd purceii, nechezînd iepele, cîrcîind găinile, vezi păuni umflîndu-și roată cozile, vițeii sugînd, copiii bătîndu-se cu pietre." Rescrise în ansambluri impresionante, arătate, sub lentila clarificatoare, detaliile sînt vivifiate, în vederea cuprinderii atmosferei, a tonului, a aerului specific. Opunîndu-se, practic, convenției "insignifianței", detaliile revelează, în lucrarea criticului, o demnitate pierdută, sau posibil trecută cu vederea
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]