4,909 matches
-
a orașului, progresul cultural al întregului județ”. Din cele patru pagini, una este rezervată literaturii. Semnează versuri Grigore Dobrinescu, N. S. Mocanu, Cezar Cristea, Al. Bilciurescu; proza memorialistica - N. Deculescu; publicistica - L. S. Belciu, Pompiliu Pasăre, Stelian Tudorică. Într-o suită de articole, N. S. Mocanu se oprește asupra operei lui I. Budai-Deleanu, iar R. I. Opran își intitulează grupajul de articole, Un uitat - Alexandru Macedonski. Paul Theodorescu, Gr. Dobrinescu și N. S. Mocanu susțin cronică literară, preferințele acestora oscilând între
ACŢIUNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285166_a_286495]
-
taxează de teribiliste, ale criterioniștilor, ce „fac caz de neliniștile lor cerebralizate” în chestiuni, oricum, irezolvabile. Absolutul la A. e în iubire. Luând închipuirile drept adevăr, „armeanca” trăiește mistuitor, până la orbire, un sentiment care îi procură dezamăgiri și sfâșieri în suită. Șocurile trezirii sunt violente, întărindu-i convingerea dintotdeauna că existența ce i-a fost dat s-o ducă e pecetluită de semnul neîmplinirii. În acest ingrat scenariu, jurnalul pe care Arșavir, fratele afectuos și săritor la nevoie, l-a salvat
ACTERIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285157_a_286486]
-
alte semnături, vreme de 5 ani, până În 1954. Și ca să nu fiu bănuită de omisiuni și nominalizări tendențioase voi Întocmi o bibliografie aproape completă a poeziilor publicate În periodicele cercetate, trimițând cititorul la sursă pentru a se convinge dacă scurta suită de poezii prezentate anterior este, În vreun fel, reprezentativă. Să Începem cu revista Uniunii Scriitorilor, Viața românească, care, invariabil, număr de număr, În primele pagini, după comentariile din actualitatea politică sau culturală, publică poezii, atât În cadrul rubricii Mlădițe noi cât
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
este publicat doar un comentariu, conținutul revistei Întrupându-se din alte teme (Lenin, Stalin) după cum ne putem convinge din notă10. În schimb a doua aniversare a anului este scoasă În relief Încă din primele pagini ale numărului din februarie prin suita lirică Din poemele lui A. Toma, apoi prin comentariul lui Traian Săvulescu 11, președintele Academiei RPR, urmat de cel al lui Mihai Beniuc 12. Deși poate că bănuim delirul pe tema dată, nu e rău să-l cunoaștem exact, astfel
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
fond, nu se putea concepe ca totul să meargă prost: și proza și critica literară. Trebuia ca un sector literar să țină sus steagul realismului socialist. Și gestul Îl fac poeții, În același stil - ba uneori depășindu-l - ilustrat de suita de poezii menționate În prima parte a cărții. Nu trebuie să consulți cine știe ce tratat economico-istoric ca să afli despre evenimentele anului și preocupările oamenilor; este suficient să citești titlurile poeziilor din reviste sau cuprinsul acestora pentru a avea imaginea vie și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Când au plecat toți s-au simțit mai tare: Examenul fusese-o sărbătoare”. Despre imaginea lingvisticii În 1951, despre tangența ei cu opera literară, cu arta actorului, despre conținutul și stadiul cercetării lingvistice la Academie, despre stilistica marxistă, ș.a., În suita de articole din paginile următoare. Eugen CAMPUS 86: „Cele mai frumoase succese ale lor le-au dobândit fruntașii scrisului nostru atunci când bogatul conținut de idei bazat pe cunoașterea adâncă a vieții, l-au exprimat Într-o limbă clară, simplă, viguroasă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ordine, care este sursa legității empirice 37. Aceste două sensuri ar rezulta din distincția pe care o face Kant între cauzalitate, ca principiu al intelectului pur, și cauzalitate, ca idee regulativă a rațiunii. În calitate de concept transcendental, cauzalitatea face dintr-o suită de percepții care sunt asociate în mod constant o serie obiectivă de evenimente. Ca idee regulativă a rațiunii, ea exprimă cerința integrării tuturor fenomenelor în lanțuri de condiționări și dependențe, „într-un tot al experienței”. Tocmai această integrare conferă corelațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
ființa ca atare. Ea „prinde” ceea ce știința legată de limbaj și de concepte nu va putea atinge vreodată. Din această perspectivă, o bună parte din istoria filosofiei, apreciază Cassirer, ni se înfățișeză, dincolo de opoziția dintre orientări și sisteme, ca o suită de sforțări îndreptate în una și aceeași direcție. Iar lipsa unor rezultate convingătoare ale acestor eforturi mereu reluate este cea care nutrește scepticismul. El se asociază fiecăruia dintre ele așa cum se asociază umbra obiectului. Toate aceste mișcări de la o extremă
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
trece.” (Ibidem, p. 89.) 38 Vezi G. Buchdahl, „Kant’s «Special Metaphysicsă and the Metaphysical Foundations of Natural Science”, în G. Buchdahl, Kant and the Dynamics of Reason, Blackwell, Cambridge Mass., 1992, pp. 302-310. DESPRE RAȚIUNEA MORALĂ COMUNĂ Într-o suită de scrieri, inaugurate cu publicarea, în 1785, a Întemeierii metafizicii moravurilor, Kant a elaborat un sistem de filosofie morală care și-a găsit încheierea într-o etică a îndatoririlor omului. Abia filosofia morală utilitaristă a lui J. Bentham și J.S.
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
fie scurtă (cu excepția celei din filme) și adesea ea nici nu poate fi astfel. Important este ca ea să fie interesantă în sine, să fie ceva pe care cititorul este nerăbdător să-l audă, nu o poveste nouă, cu o suită de personaje noi târâte acolo doar ca să justifice o intrigă fără cap și coadă (Chandler, 1977, p. 64). Acceptarea fără rezerve a unei fracturi între partea propriu-zis „literară” și cea de „enigmistică” a ficțiunii detectivistice explică succesul imens al atâtor
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
literatură nu pare a-i mai spune nimic. Dispăruseră și motivațiile de natură bănească, se diminuase și energia creatoare. Doar conștiința scriitoricească îl mai ținea, împotriva oricărei logici, la masa de scris (fac aceste afirmații având în minte tribulațiile autorului, suita de gesturi donquijotesc-ridicole prin care înțelegea să-și exprime marea durere a vieții - pierderea preaiubitei Cissy). La o primă vedere - dar și la o privire atentă -, existența lui Marlowe pare neschimbată. Întâlnim același personaj comunicativ-morocănos, același observator hiperatent al realității
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
data aceasta inițiativa o au femeile - chiar dacă ele însele aparțin altei categorii decât cele întâlnite în cărțile anterioare. Nici Miss Vermilyea, nici Betty Mayfield nu posedă energia demonică a personajelor din categoria Carmen Sternwood, Dolores Gonzales, Eileen Wade. Comparate cu suita amazoanelor din cărțile anterioare, cele două femei aproape că aparțin galeriei ființelor angelice. Ușoara notă de ambiguitate în care plutim în legătură cu Betty se destramă dacă observăm că, de la începutul până la sfârșitul cărții, e obligată să fugă de un urmăritor, de
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
on l’organise techniquement comme on le fait pour la guerre. La politique des carnassiers a fait faillite, l’heure de l’Union Economique a sonné. Dans ce but, nous nous permettons de faire des suggéstions. Nous pensons que de suite, sans plus perdre un temps précieux, qui peut nous conduire au pire les associations pour la Société des Nations devraient mettre à l’étude et instituer: 1. L’Office Intereuropéen de rationalisation des cultures agricoles et des produits manufacturiers, leur
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
unique pour l’Europe ce qui fortifierait la force d’achat et de vente et faciliterait les échanges; avec ces différentes monnaies l’Europe est dans une situation d’infériorité vis-à-vis des autres continents. 3. Que l’on crée de suite (car l’appauvrissement général du Centre et du Sud de l’Europe peut amener la révolution), des commissions économique et financières régionales qui auraient à étudier les possibilités de développement des régions, prépareraient des collaborations fécondes, des records successifs pour
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
la réduction du nombre des repas, à 700 couverts par jour. Le coût du repas est de 18 lei (2 fr. 50) comprenant quatre plats à discrétion. Notre clientèle est composé d’avocats, professeurs, médecins, étudiants et fonctionnaires. A la suite d’une convention passée avec le Ministère de la Santé Publique, notre association sert aussi les repas aux chômeurs intellectuels. Pour les chômeurs manuels, nous avons servi des repas à 5 lei (0,75 fr.) et même gratuitement. Le nombre des
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
organisé un arbre de Noël, pour les enfants des grands mutilés. Nos jeunes éclaireuses et les élèves de l’école d’auxiliaires sociales ont également fêté Noël chez nous, autour de l’arbre traditionnel. 6. L ’Assistance sociale A la suite des enquêtes faites par les élèves de l’école d’auxiliaires sociales, nous avons cherché, autant que possible, à venir en aide aux familles dépendantes; nous avons distribué des secours lorsque cela a été impérieusement nécessaire, sous forme de loyers
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
idilic ori coșmaresc, cultivând ludicul ca unică modalitate de exprimare. Păstrându-se la egală distanță de patetismul și sarcasmul feminist, însă fără ca prin această detașare să-și piardă sensibilitatea proprie sentimentalului travestit în ironist și umorist, B. reia, într-o suită fragmentaristă de proze spirituale, tema războiului dintre sexe, definind, bunăoară, „billclintonianul” drept un bărbat care are curajul de a-și asuma faptele. Cărțile pentru copii („povești pentru adulți și alți copii”) urmează aceeași schemă, fiind niște basme moderne, cu aspect
BUD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285909_a_287238]
-
întâi știri, reportaje, recenzii, apoi eseuri și articole de critică literară în aproape toate revistele culturale și literare din țară, iar după 1989, abordează și publicistica politică. Debutează editorial în 1988, cu volumul de eseuri După Socrate. Concepute ca o suită de note (glose) și „subnote” ale unui text de bază (care, însă, „lipsește” din carte), „eseurile despre spiritul ironic în literatură” din volumul După Socrate stau sub semnul unei strategii (auto)ironice. Autorul a adoptat atitudinea și stilul de gândire
BUDUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285912_a_287241]
-
al culturii române în Portugalia. Într-o conjunctură favorabilă, el inițiază, imediat după sosirea la Lisabona, o „Colecçao do Leiterado Romeno”, în care se tipărește mai întâi Método practico da lingua romena de F. V. Peyxoto da Fonseca, urmată de o suită de traduceri. A transpus în portugheză povești românești (Contoș romenos, 1943, si Novos contoș romenos, 1946), iar în colaborare cu diverși scriitori lusitani a tălmăcit Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu (1945), Viața la țară de Duliu Zamfirescu (în „O século
BUESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285914_a_287243]
-
în Judecata lui Brânduș (1864) se perindă o lume măruntă, mahalaua, negustorii, avocații chilipirgii. Aici, ca și în alte scrieri (Zapciu, 1881, Bătăușii, 1894), comediograful atestă daruri de bun observator al moravurilor, creionând acid și caracterizând deseori pertinent, într-o suită de replici spumoase, alerte. De altfel, se exersase concomitent adaptând după E. Scribe ori făcând mai multe traduceri, bune, din Florian, Boccaccio, Paul de Kock, unele apărute în foileton în „Vestitorul românesc” (1853) și „Anunțătorul român” (1858). Romanul Mistere din
BUJOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285923_a_287252]
-
a pieselor Comedia fantasmelor și Alkestis și a traducerii tragediei Troienele de Euripide. Cea dintâi este pusă în scenă în 1939, la Teatrul Național din Cluj. La revista „Dacia” (1941-1942), scoasă împreună cu Octavian C. Tăslăoanu și Emil Giurgiuca, într-o suită de eseuri (Românii, poporul tradiției imperiale, Legea românească, Basarabii, sensul unor mari tradiții ș.a.), schițează o viziune extatică asupra istoriei și spiritualității românești. Tot la „Dacia”, începe o polemică acerbă cu Lucian Blaga, căruia îi contestă apoi, în „Timpul” și
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
Mătasea depărtărilor), li se opune năzuința spre centru, punct ferm în rotirea „nervoasă” a timpului, de unde și ocurența simbolurilor insularității. Aventura poeziei, realitate suverană, deasupra vicisitudinilor devenirii, nu anulează însă dilema existențială. „Temuta, roza Moarte” prelungește indefinit dualitatea perspectivelor: spre „suita și ciclica lumină” sau spre „somnul humei triste” (Epilog). O soluție la această scindare se conturează în poema Cantilenă, unde apare, într-o primă și remarcabilă interpretare, motivul „zeului trist”, obosit de propria lui desăvârșire. Disputat „culmilor lucide” ale „dreptelor
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
seria de eseuri Riscul în cultură, publicată în „Contemporanul - Ideea europeană” la începutul anilor ’90 și apoi în volum). Confesiuni violente e o carte-interviu: o seamă de mărturii („literare, politice și biografice”, subiective, și, de aceea, controversabile) formulate într-o suită de convorbiri cu Constantin Iftime se articulează într-un autoportret, într-o autobiografie selectivă, operă de memorialistică și profesiune de credință totodată. Nu credem că se pot stabili deosebiri prea mari, nici de valoare și nici de substanță, între romanele
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
teatru, proză literară, literatură memorialistică și jurnal (Fragment autobiografic, Jurnal de Cordoba, Jurnalul „Nopții de Sânziene”). Capitolul de proză este ilustrat prin texte de E. Lovinescu (pagini de Jurnal), Mircea Vulcănescu (eseul inedit Despre spiritul românesc), Al. Busuioceanu (Ceața, din suita Caetelor spaniole), Mateiu I. Caragiale (fragment din traducerea integrală în limba franceză a Crailor de Curtea-Veche), Emil Turdeanu (eseuri istorico-literare reunite sub genericul „Oameni și cărți de altădată”). Critica literară, larg reprezentată, de la comentariu și cronica de carte la exegeza
CAETE DE DOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285990_a_287319]
-
a lăsat în această privință o dovadă scrisă: înainte de a o citi, să confirmăm adevărul afirmației acestuia că, la apariția volumului Întâlnirea din Pământuri Petru Dumitriu este singurul care comentează preponderent pozitiv acest volum, făcând oarecum o notă discordantă în suita interpretativă a cronicarilor, fapt consemnat de mine în cartea Reeducare și prigoană. Intransigentul ideolog al revistei Flacăra, care era pe atunci Petru Dumitriu, nelansat încă în literatura realist-socialistă, a fost atât de încântat de un personaj din Întâlnirea din Pământuri
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]