2,764 matches
-
metal. Spiritele păzitoare sunt asemenea războinicilor pe cai, cu sulițe în mâini, care păzesc frontiera cerului bun împotriva lui Ahriman (cf. Z³dspram 5.1-3). Arhanghelii (AmeÍa Spenta) se aseamănă cu niște războinici care păzesc fortăreața lui Ohrmazd ținând mereu întinse sulițele, fără teama de a fi vătămați (D³dest³n ș d¶nșg). Nu poate fi nimic neliniștitor în analiza unui asemenea vocabular războinic, care poate calchia terminologia unor structuri feudale iraniene (parte sau sasanide). Asocierea însă, ca aură mitică, cu o întreagă
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
În libertate, ca să scape de securiști, care-i cereau să devină informator, îi refuza, declarînd că dacă e nevoie, intru în închisoare și fac și ceilalți ani care mai rămăseseră pînă la douăzeci și cinci de ani. Ștefan Ciubotaru (n.1924), din Sulița, învățător, se aduna la un pocher cu alți trei prieteni, unde mai discutau, cum se întîmplă, și despre situația din țară. În 15 august 1949 vor fi cu toții arestați. Tatăl lui Ciubotaru, aflînd că fiul a fost arestat, de supărare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și absurd, cel care ți-a croit o „haină” care nu este pe măsura ta, o „haină” care seamănă adeseori cu acele măști de fier ale Închisorilor evului mediu sau cu acele paveze, scuturi metalice, care În loc să te apere de sulițele inamice, prin cuiele, piroanele lor interioare Îți creează răni aproape la fiecare mișcare!... Beția dionisiacă, Însă, eu o Înțeleg nu numai ca o visare pozitivă, dinamică, ci ca o ieșire din tipare sub semnul și cu vigoarea creației; capacitatea unui
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
zis, tot fără pricină, ori numai pentru că așa mi-au surâs buzele. Te-ntreb, oare tu, dacă asemenea ai spus, surâzând, cărei alte dureri i-ai spus astfel? Desigur, înălțimea pe care-am azvârlit-o din ochi, ca pe o suliță fără întoarcere, tu altcum ai mângâiat-o, pentru că mâinile tale, gemene cu ale mele, sunt absurde, și-ar trebui să ne bucurăm de aceste cuvinte trecând de pe o gură pe alta ca un râu nevăzut, căci ele nu există. O
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
4 Sept. Ceheiu Rontău. fântână (în loc de puț) pepene (crastavete) ciunt mascur șese șepte șerpe (fioară) vițioasă (vition) pântece inimă (p. stomah) vătămătură sfârtică isteț buhă ibovnic gangur jale. șură ne lovim (ne potrivim) brăcinar Satul Cristinești între Hotin și Noua Suliță. Basarabia Într-un sat din Orheiu un ungur dela Miercurea Ciucului păzitor la Nistru răspunde românește la întrebări ungurești Cum merge la Nistru? Merge bine. La Ismail poporul nu vrea nimic. La Tighina femeia care plânge și vine c-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
taler aprox. doi piaștri doi lei vechi, monedă de argint în veac XIX -: 6 lei vechi leul la 1709 valora 2 florini ungurești. Hun Boldun, mongolul, după ce intră în oraș cucerit, pune să se înalțe în fața lui un triunghiu de suliți cu flamuri roșii semn că dă pe trei zile cetatea în pradă soldaților săi. Pari înfipți în fața corturilor, cu cușme în vârf semn c-au murit oameni, din acele corturi. Tușgan tama răzbunătorul Urmașii lui Gengis-han și Tamerlan. Natura nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pe Paul Ogniben, ambasador venețian, care se întoarce dela Uzun Hasan Asan-Beg și a discutat cu el cauza creștinătății. 1475 (anul a început la Septemvrie) Tabăra dela Vaslui Meșteri fauri țigani domnești și boierești. Meșteri de arcuri și săgeți; de suliți. joc de flăcăi dela munte: Haideți, flăcăi după mine, Că știu calea-n codru bine... Secuii au adus Domnului săbii de Brașov și închinarea negustorilor brașoveni. Ciobanii au venit cu turmele îndată după Sâmedru, lăsând taberei oile canarale; în schimb
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
un călugăr. Viața în munte. Viața în sate Viața la baltă Berzarbarză Popas la o orândă sau la o casă de gospodar. De deschis pomp. interiorul, cașicum ar fi un palat. Când s-au adunat la Vaslui fauri, ca să facă suliți și săgeți. Un fel de șatră primitivă, în care suflă foile țigănești și bat ciocanele cu formă preistorică. Coborâre în ocnă. Prietine, când privești luna plină într-o noapte de vară și observi ceiace se chiamă eclopsis, cunoaște acolo umbra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de copac și piei de porc. Mintean de pănură umplut cu bumbac și cusut des cruciș și curmeziș; Sabia nu pătrunde în saltea așa. În cap, sub cușmă, un fund ușor de lemn de tei, ca să se oprească lovitura săbiei. Suliță scurtă. Pavăză de lemn ușor, acoperită cu tablă de fier. Arc. Sabie încovoiată. Săneața. Le-a tras o bataie de le-a mers colbul Într-o mică de ceas Și-a venit în ori A dat dos la față A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
așezate cu vârful în jos așa de bine, că umblau pe ele fără să le strice. II. Reichersdorf Chronographia Moldaviae publicată în Tesaur de Monumente istorice a lui Papiu Ilarian. Armele Moldovenilor sunt ca și ale Ungurilor, adică lănci militare (suliți) ceva mai scurte, și scuturi, și săbii de rezbel care deasemeni nu se prea deosebesc de ale ungurilor. * II. Domnul Petru-Rareș ține pe socoteala sa 3000 de călăreți, care îl însoțesc ori-unde. La nevoe domnul poate ridica o oaste până la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
munți și izbesc deodată din toate părțile, în fruntea, mijlocul și coada oastei inamice, și mai cu seamă nopțile nu lasă de loc în pace pe inamic prin neîncetate năvale și prăzi. * V. Veranțiu Armele principale ale Moldovenilor sunt: scutul, sulița, săgeata, ca la Tătari. Armătură solidă nu are nimeni. Puțini din cei mai avuți au za și coif de oțel. Dar în loc de armătură îmbracă fiecare o haină de in, umplută cu bumbac în grosime de 3-4 degete, mai ales în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
alergând pe drumuri. Când simți Ștefan că oștenii cu porunca domnească se apropie, se ascunse într-o căruță încărcată cu saci și acoperită cu paie. Cum ajunseră șirul de căruțe, trimișii lui Aron începură să scormonească prin căruțe, cu niște sulițe ascuțite. Văzând că din căruțe nu iese nici un țipăt de om, mai întrebară ce mai întrebară pe drumeți și își căutară de drum. După o bucată de drum numai ce vede un căruțaș că din căruța lui tot picură necontenit
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să-l atace pe Matei și când, acesta, rănit, s-a retras în casa în care a fost găzduit, oamenii domnului au pătruns și acolo. Dintr-o relatare venețiană, Matei a fost rănit și la un braț cu o lance (suliță). În lupta pentru apărarea regelui, au fost grav răniți Nicolae Bonfi și Nicolae Ciupor, voievodul Ardealului. Din momentul în care Ștefan a crezut că regele s-ar putea să fie ucis, a ordonat retragerea. Pe lângă faptul că a năzuit să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
stâlp din biserica Sfântul Nicolae din Curtea de Argeș reprezintă pe un cavaler înarmat așa cum erau înarmați cavalerii occidentali. La 22 iunie 1456, într-un document dat de Petru Aron, acesta făgăduia regelui Poloniei îi va trimite în ajutor “patru sute de lănci (sulițe) sau patru sute de călăreți cu lănci, înarmați cum se cuvine pentru război, cu cuirase”, în cazul în care regele va porni contra prușilor, sau în alte părți, în anul acela. În descrierea făcută de Anton Verancsics în jurul anului 1540, se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a folosit corpul de călăreți greu înarmați, trimiși în ajutor de regele polon. Valoarea individuală a luptătorilor români era recunoscută de cronicarii poloni, bucurându-se de lauda lor chiar și țăranii despre care scriau că “sunt bravi, meșteri a mânui sulița și păvaza, deși sunt niște țărani luați de la plug”. Matteo Muriano scria dogelui Veneției că “supușii <lui Ștefan> sunt toți bărbați viteji, ageri și nu făcuți să stea pe perne, ci la război pe câmpul de luptă”. Reichestorffer arăta că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
îndeletnicirea războiului decât a păcii”, hărțuindu-se mereu cu tătarii, respingând năvălirile acestora sau năvălind ei în ținuturile controlate de tătari. “Oamenii sunt de felul lor șireți, cu trupul înalt și vârtos și sunt cruzi în război. Sunt înarmați cu sulițe foarte lungi, cu scut și cu sabie încovoiată, arme îndeosebi turcești, câțiva folosesc buzdugane de fier și cei mai mulți securea. Se încaieră la luptă cu atâta îndrăzneală, cu atâta dispreț de dușman și încredere în sine încât deseori cu puține forțe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
trimiterea oamenilor la casele lor. Domnul, în calitate de șef al armatei, ordona inspecții ale unor unități - călărașii din anumite ținuturi, inspecții care se lăsau cu pedepse grele, pentru cei care nu veneau cu armele pregătite (scut, sabie curbă, în stil turcesc, suliță cu coadă lungă, secure sau buzdugan). Cei avuți posedau cămăși de zale și coifuri de oțel. Foarte puțini aveau armuri în stilul cavalerilor occidentali. Cei mai mulți “îmbrăcau niște haine de in, umplute cu bumbac în grosime de trei, patru degete, mai
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
solstițial”, punerea lui în păr dă fetei de măritat puteri cosmice și încarcă planul uman cu toată vitalitatea astrului. Balada Broasca - Roasca I(32), cu o structură narativă apropiată de basm, înfățișează trei feciori care își găsesc alesele prin intermediul aruncării suliței. Probă de voinicie, gestul are o încărcătură simbolică majoră, lancea fiind simbolul soarelui. „Ca axă, lancea este și raza de soare care simbolizează acțiunea Esenței asupra Substanței nediferențiate, activitate cerească”. Găsirea soției întemeiază o lume holomorfică. Acțiunile eroice care premerg
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cerească”. Găsirea soției întemeiază o lume holomorfică. Acțiunile eroice care premerg unirea regenerează universul însuși și nunta capătă proporțiile unei hierogmii. Dumitru, Făt-Frumos din balada citată, mezinul dintre frați și alesul - „Care-n lume n-a mai fost” va arunca sulița într-un spațiu solar și de acolo își va aduce acasă mireasa, chiar dacă aceasta are o formă neașteptată: „În coadili mărilor,/ În răsăritu soarilui” (Alexandrovăț - Serbia). O transfigurare totemică apare și în colinda tip III, Ciuta proroacă. La fel ca
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dragi de câmpi,/ Lungiti-vă, -nlăturațivă!/ Câmpii bine-l de-ascultară;/ Se-nlungea și se-nlățea./ Murgul din gură-mi grăiară;/ - Câmpii bine-l de-ascultară:/ Se scurta și se-ngusta,/ Pe Bou Negru-l ajungea”. Motivul capului tăiat și așezat în suliță, mai frecvent în colindele de tip III, 53, Șarpele, va încheia vânătoarea, cu semnificația unei victorii asupra forțelor obscure. Imperativul adresării face din cele două apariții zoomorfe divi¬nități htoniene cu puteri formatoare asupra reliefului. Într-o colindă de vânător
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
este asemănător înfruntării dintre bine și rău din imaginarul creștin, flăcăul apărând ca un „substitut” al Sfântului Gheorghe sau al Arhanghelului Mihail, un argument în sprijinul acestei idei fiind „dalba cruce” pe care eroul și-o face înainte de luptă și sulița. Ritualul pregătitor este similar cu cel din colindele Duh de mare sau din orațiile de nuntă, păstrându-se momentul magic al acțiunii: „Când fu joia de dimineață”. Ce apare nou în scenariul colindei este pregătirea calului, foarte importantă pentru succesul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a lungul, din balade, iar acțiunea de distrugere a „dragonului” ca fiind preluată din funcția salvatorului. Elemen¬tele acestea au apropiat motivul înghițirii de vânătoarea rituală. Aderăm la opinia cercetătorului Mihai Coman care consideră că imaginea capului de șarpe în suliță constituie, asemeni stindardelor dacilor, „victoria asupra puterilor întunericului și furtunii” : „capu-n suliță și-l lua,/ Șindărăt se-n-vârtej ea,/ Pe la cete d-ucenici,/ Pe la mese de voinici,/ Pe la hori de fete mari.” Despre steagul dacic s-a observat că asociază
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
din funcția salvatorului. Elemen¬tele acestea au apropiat motivul înghițirii de vânătoarea rituală. Aderăm la opinia cercetătorului Mihai Coman care consideră că imaginea capului de șarpe în suliță constituie, asemeni stindardelor dacilor, „victoria asupra puterilor întunericului și furtunii” : „capu-n suliță și-l lua,/ Șindărăt se-n-vârtej ea,/ Pe la cete d-ucenici,/ Pe la mese de voinici,/ Pe la hori de fete mari.” Despre steagul dacic s-a observat că asociază șarpele cu principiul răului, sugestie evidentă în numele stindardului, draco7m. Dacă acceptăm opinia lui
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
tipar diferit de întemeiere, este condus de frații fecioarei, pentru care vânătoarea devine scenariu inițiatic: „Câteși trei sunt vânători,/ De șoimei asmuțitori./ Ei pe tine te-or vedea,/ După mineor alerga,/ Cu șoimeii te-or goni,/ C-ogăreii teor sili,/ Cu suliți te-or îmboldi”. împărțirea trupului cornutei respectă și aici datele rituale, cuminecarea cuplului nou format și a profanului având rolul inițiatic definitoriu în consacrarea tinerilor și, implicit, în revigorarea universului: „Sacrificiul interpune, între om și divin, o realitate intermediară (victima
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
frontiera extremă a profanului, marcată de o fântână de unde ia apă o bătrână, căutarea este continuată de Arian, frate cu Zorilă, deci ființă mitică, inițiată. Broasca Roasca I(32) ilustrează un tip universal din Ciclul părăsirilor sau om - animal: Melusina. Sulița aruncată pentru găsirea miresei (simbol dinamic masculin) se înfige în pământ lângă o broască ce se va dovedi capabilă de acte magice: construiește palate de aur și aramă, recuperează obiecte de pe lumea cealaltă cu ajutorul dracilor care o servesc. Balada nu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]