3,381 matches
-
frunte. La zece minute după ce venise din ploaie, stătea deja În fotoliul ingenios al lui Uri, pe care Fima Îl descrisese ca „o combinație Între un hamac și un cântec de leagăn“. Nina Îi pusese În față un castron cu supă de mazăre fierbinte, bine asezonată, Îi umpluse cu whisky paharul pe care Îl ținea În mână și Îl Îmbrăcase cu niște haine de-ale lui Uri, o pereche de pantaloni și un pulover roșu, care Îi erau mari, dar În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
și că uitase cartea despre Leibowitz, dar și unul din ciorapii săi, ce atârna pe spătarul scaunului din fața focului, care mai pâlpâi o dată cu un ultim rest de putere și se stinse. Nina ridică hainele și papucii, strânse paharul, castronul de supă și ciorapul și Îndreptă un colț al covorului. Degetele ei subțiri, frumoase, ca ale unui copil chinez, bâjbâiră după o țigară. Zâmbea printre lacrimi. 7 Cu pumni slabi La șase și un sfert dimineața nota În carnetul maroniu de vise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Se trânti pe un scaun de plastic, care nu i se păru prea curat, și Încercă să-și amintească ce comanda mama sa pentru el vinerea la prânz, acum o mie de ani, la restaurantul familiei Danzig. Până la urmă ceru supă de pasăre, gulaș cu salată de legume, lipie, murături și o sticlă cu apă minerală. Cât mâncă răsfoi grămada de ziare până când degetele sale deveniră negre, iar paginile se umplură de pete de grăsime. În Maariv, În pagina a doua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
țăranii. Spunea că ar trebui să ne ocupăm cu timpul și de agricultură, dar o spunea cu regret, de parcă ceva s-ar fi pierdut definitiv, iar eu luam din portbagajul automobilului o adăpătoare de fier, mare cât o oală de supă. Una din astea avea să fie prinsă în șuruburi în grajd pentru fiecare cap de vită. Când vaca avea să-și aplece capul ca să se adape, apăsa automat pe clapa de fier, ventilul se deschidea și apa proaspătă țâșnea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
de umbră și încărcate de covoare, ci a zgârie-nori, a străzi labirintice și a poduri întinse la nesfârșit. Călătoream tot mai rar la B. ca să-i vizităm pe părinții mamei, pe mama ei și pe „pârlitul și nemâncatul“ care iubea supele mai presus de orice, pentru că îi aminteau de „ciorbele“ românești și, treptat-treptat, fără să fi băgat nimeni de seamă, s-a dus la plimbare, din familie și din lume. —La fiecare prânz, socru-meu își punea pălăria, își lua bastonul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
împreunate firesc în poală, zâmbea și tăcea. Asculta acele discuții, cărora participanții voiau să le dea aerul unei conversații adevărate, privea costumele și rochiile de seară, asemenea unor travestiuri, și doar ea observa degetele împodobite, rășchirate, care duceau lingura de supă drept și cu partea din față la gură, numai ea auzea zgomotul sorbitului. Ea însăși mânca atunci cu atât mai țeapăn și mai corect, de parcă ar fi vrut să echilibreze micile imperfecțiuni făcute de ceilalți la masă, simțea o satisfacție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
decât tine. N-o să-ți port pică. Bine, doar un pic, dar dacă-ți pui bluza aia de mătase pe care ți-am cumpărat-o eu și pe care n-o porți niciodată, asta o să mă consoleze. Mark amesteca în supă puțin cam prea tare. — Nu sunt gravidă. Îmi doresc să nu mai fiu nevoită să tot repet asta. Nu reușesc să găsesc un ton care să sune altfel decât nefericit. — Atunci ce s-a întâmplat? Acum înțeleg de ce îi spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
a fost ceva mai ușor după ce îi spusesem deja Mariei. Cel puțin asta am crezut până i-am văzut fața Lisei. Și pe a lui Lynn. Și pe a lui Harry. Nimeni nu scotea un cuvânt. — Să vă servesc cu supă? Lui Mark îi tremura mâna. — Nu cred că-i mai este cuiva foame, am spus eu sec. Mark s-a ridicat și și-a făcut drum pe lângă masă, ocolind locul pe care stăteam eu. Acum că toată lumea știa de ce face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
închid telefoanele. Și-atunci, nu mai ai de ales. Trebuie să-ți suni taximetristul. —Alfie, arăți tare rău. —E doar un pic de gripă, atâta tot. Ei bine, acum sunt eu aici. Lasă-mă să intru să-ți încălzesc niște supă. Am aburcat cele trei sacoșe pline pe masa lui din bucătărie. —Dumnezeule, draga mea, dar unde ai găsit toate astea la ora asta din noapte? —A trebuit să opresc un taxi și, înainte să mă întrebi, șoferul nu era nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
mă face indestructibil. E doar un virus neînsemnat, atâta tot. Într-o zi-două mă pun pe picioare. Dar s-a lăsat să cadă la loc în fotoliu și m-a lăsat să mă agit în jurul lui. I-am adus niște supă și am găsit o tavă pe care s-o poată folosi. Se vedea că îi venea greu să mănânce. — Ți-am luat și niște Guiness să te pună pe picioare. Așa mai vii de-acasă. O bău cu entuziasm și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
o poată folosi. Se vedea că îi venea greu să mănânce. — Ți-am luat și niște Guiness să te pună pe picioare. Așa mai vii de-acasă. O bău cu entuziasm și păru chiar că l-a ajutat să termine supa. În timp ce el își făcea de lucru cu castronul mare de supă, eu m-am plimbat în jurul micuței sufragerii, fascinată de sutele de poze de pe pereți. —Fiica și soția ta? am întrebat, arătând spre un portret mărit care, judecând după haine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
Ți-am luat și niște Guiness să te pună pe picioare. Așa mai vii de-acasă. O bău cu entuziasm și păru chiar că l-a ajutat să termine supa. În timp ce el își făcea de lucru cu castronul mare de supă, eu m-am plimbat în jurul micuței sufragerii, fascinată de sutele de poze de pe pereți. —Fiica și soția ta? am întrebat, arătând spre un portret mărit care, judecând după haine, fusese făcut acum douăzeci de ani. Aș fi putut să fiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
aș fi îmbufnat, aș fi refuzat să mănânc sau să mă spăl pe cap o săptămână întreagă, să-i spun că e prea bătrână ca să înțeleagă, și imediat după mi-aș fi transferat toată pasiunea spre Justin Timberlake. —Este niște supă în dulap și foarte multă pâine. Te rog nu încerca să faci prea multe lucruri în această primă zi. Îmi dădeam seama că ezita dacă să îndrăznească să mă sărute sau nu. Ne-a salvat de dilema asta soneria. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
aceea mutatul la fereastră intră În rutina zilnică. Se uită pe geam ceas după ceas, tăcut și aparent mulțumit, cu Burgess stând liniștit alături, oferindu-i din când În când zeamă de orz cu lămâie sau dându-i să mănânce supă dintr-un castron. — Ca o soră de la spital, Îi raportează Minnie lui Joan Anderson. Ba chiar se poartă mai blând cu domnu’ James decât asistentele de meserie, dacă e să mă Întrebi pe mine. Lui Minnie i-a plăcut Întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
la Bristol scoase la iveală noi probleme pentru care era nevoie de noi ajustări, noi tăieturi și alte noi monologuri, la care lucră În ultima săptămână din noiembrie, Într-o Londră sufocată de o ceață plină de funingine, „groasă ca supa de mazăre“, care plutea pe deasupra străzilor precum o miasmă sinistră și care, chiar și la etajul al patrulea al clădirii din De Vere Mansions, impunea prezența lămpilor aprinse Întreaga zi. Chiar Înainte de a termina definitiv cu Americanul, primi din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
printre spectatori, la premiera Americanului! Astă-seară, ca să Îl oblige să facă același lucru, ar fi trebuit să Îl adoarmă cu cloroform. Dădu scrisoarea și un șiling unui comisionar, Împreună cu instrucțiunile de livrare, și se Îndreptă spre sufragerie. La prânz, mâncă supă de carne cu curry, tocană de rinichi și șarlotă cu migdale În sherry, cu o sticlă mică din vinul roșu al clubului. Stătu singur, ocolind minuțios privirile tuturor celor care intrau, pentru ca nu cumva să apară vreo cunoștință care să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
și cu frații și surorile unchiului Franz cel împușcat numai pe ascuns, după ora de închidere a prăvăliei. Cu acest prilej se dovedeau a fi de ajutor schimburile în natură, atât de utile în condițiile economiei de război: găini de supă și ouă de țară erau schimbate pe stafide, praf de copt, ață de cusut și petrol. În magazinul nostru se afla, alături de butoiul cu heringi în saramură, un rezervor de petrol cu robinet, de înălțimea unui om, cu un miros
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
lăuda într-o veselie. În istorisirile de la sanatoriu sugera aventuri amoroase cu dame din înalta societate și intra apoi în detalii privind arta culinară pe care o deprinsese: elogia codul înăbușit în sos de muștar, fileul de zvârlugă cu fenicul, supa de anghilă dreasă cu mărar și alte mâncăruri din pește pe care, mai târziu, le-am gătit cu gândul la unchiul Alfons. Pe cel mai mare dintre frați, Arthur, cel pe care mama îl numea fratele ei preferat, l-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
care suferă de o boală contagioasă, a fost dus în carantină, așadar a dispărut, dar când, pe de altă parte, a început să lipsească strident, ca și când de atunci încolo toate trebuiau să desfășoare cu o lipsă vizibilă, instrucția, plantoanele, liorpăitul supei de cartofi la masa cea lungă, curățatul cizmelor, dormitul, visele ude sau intervenția rapidă a mâinii și tot ce însemna viață la acel început de vară? Acesta era uscat, fierbinte, vântos. Pretutindeni se aduna praful de nisip, acoperea multe, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
familii de chiriași, el, cel pe care aș fi vrut să-l înjunghii cu pumnalul meu de Hitlerjugend și pe care-l înjunghiasem în gând în repetate rânduri, el, cel pe care, mai târziu, cineva îl imita preschimbând sentimentele în supe, el, tatăl meu, de care nu mă apropiasem niciodată cu tandrețe, prea des doar certându-ne, el, acest ins lipsit de griji care iubea viața, bărbatul acesta lesne de sedus, străduindu-se întotdeauna să aibă ținută și, cum spunea el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
perceptibilă prăbușirea Marelui Reich German ca haos organizat. Dar oare realizam eu sfârșitul care se pregătea? Îmi dădeam eu seama ce anume se întâmpla cu noi, cu mine? Oare neistovitul du-te-vino de peste zi și nevoia neîncetată de un polonic de supă și de o coajă de pâine cazonă, care făceau pereche cu spaime de diferite mărimi, mai lăsau să se strecoare și ceva care să semene cu înțelegerea situației generale? Oare băiatul de șaptesprezece ani devenea conștient de începutul sfârșitului, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Miroase a mâncare de cazan. Acum stăm la rând. Toate gradele amestecate. Nici ofițerii nu au voie să se bage în față. Spre sfârșit, pe durata unor momente măsurate de hazard, domnește o anarhie ce nu cunoaște grade. Se dă supă de cartofi cu adaos de carne. Namila de bucătar bagă câte un polonic de dedesubt, pe urmă câte o jumătate de deasupra. Deoarece, în afară de raniță, avem la îndemână și trusa de gătit cu tacâmurile, fiecare dintre noi poate să primească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
și Spremberg se cere găsit, printr-un salt în timp, un tunar-tanchist care stă lângă un caporal vorbind tărăgănat-berlinez, cercetează uimit împrejurimile și se strâmbă întruna. Nu mai sunt sigur de locul în care namila de bucătar de campanie împărțea supă de cartofi și unde noi stăteam față în față cu gamelele pe jumătate pline. Acum, soarele de iunie mă încălzește la fel cum mă încălzise soarele de aprilie. Acum ne văd pe noi cum mânuim lingura în același ritm. Stăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
alunecau într-o parte, văd o femeie cum strigă, dar nu-i aud strigătele, văd obuzele explodând, când departe, când aproape - fără un sunet își găsesc ținta -, mă holbez acum, ca să nu fiu nevoit să mai văd, la restul de supă din gamela de tablă, pe de o parte sunt încă flămând, pe de alta spectator uimit, care e numai martor și parcă neimplicat în niște întâmplări ca dintr-un film mut, mă transform însă acum dintr-o trăsătură de condei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
îi solicita celui vizat zgârcenie în gospodărirea resurselor: după numărătoarea efectuată la apel, orice mișcare care nu era indispensabilă se cerea evitată, căci rația zilnică, limitată la opt sute cincizeci de calorii, se strângea din numai trei sferturi de litru de supă de arpacaș în care pluteau câteva ochiuri izolate de grăsime, din sfertul de pâine neagră, o porție minusculă de margarină sau brânză topită sau un boț de marmeladă. Apă exista din belșug. Iar la DDT nu se făcea economie. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]